Fata cu capul în nori

Vezi galeria foto

Înainte de a începe să scrii de­spre Smaranda Brăescu ar trebui să te întrebi unde se află ră­mă­şiţele trupeşti ale acesteia, pen­tru a depune un gând bun şi un buchet de flori, semn de recunoştinţă. De numele Smarandei Brăescu se lea­gă începuturile paraşutismului ro­mâ­nesc. Performanţele sale au făcut ca mi­cuţa româncă să fie admirată şi iu­bi­tă peste tot în lume, aidoma unei al­te femei temerare precum Amelia Ear­hart. Smaranda Brăescu a fost pri­ma femeie pilot din România, prima femeie paraşutist cu brevet din Ro­mâ­nia, campioană europeană la pa­ra­şu­tism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7.233 m la Sa­cra­men­to, SUA).

A fost instructor de pa­ra­şutişti militari. Costumul popular, pe care-l purta cu mândrie de fie­care da­tă şi cu care a făcut înconjurul lumii, spunea şi arăta tuturor culorile ţării din care-şi trăgea seva Smaranda. Ana Maria Sireteanu şi Tudor Sire­tea­nu, stră­nepoţi ai Smarandei Brăescu, au publicat la Editura Vremea jurna­lele acesteia din 1935 şi 1939-1940, ală­turi de nenumărate fotografii şi docu­men­­te din arhiva familiei. Volumul mai cu­prinde o introducere semnată de au­tori şi un tabel cronologic al ce­lebrei pa­­raşutiste, ambele urmate de ab­strac­te în limba engleză, un capitol de aprecieri la adresa membrei Esca­drilei albe, o bibliografie şi nume­roase note.

Record
Născută la 21 mai 1897, în satul Hânţeşti, comuna Buciumeni, actualmente în judeţul Galaţi, Sma­randa Brăescu a absolvit între anii 1924 şi 1928 cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Deco­rativă şi ceramică. La 5 iulie 1928 a executat primul salt cu paraşuta, de la înălţimea de 600 de metri. La 2 oc­tombrie 1931 câştigă titlul european la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 6.000 de metri, depă­şind şi recordul american de 5.384 de metri. A fost decorată cu Ordinul Vir­tu­tea Aeronautică – clasa Crucea de Aur. Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932, a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1.100 km, între Roma şi Tripoli. În acelaşi an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute.

Un lucru remarcabil, acest record fiind depăşit cu doar câţiva metri abia peste 20 de ani! Recordul său a fost omologat de Aero Clubul din Washington. Recordul precedent, deţinut de un american, fusese de 7.233 de metri. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sani­tare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest în Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia. Semnatară, alături de alte 11 personalităţi, a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei ­Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovie­tic, a fost condamnată de comunişti la închi­soare în contumacie.

Ascunsă de oa­meni de suflet, micuţa fată cu ca­pul în nori nu a mai fost găsită niciodată. A fost căutată şi de oficialităţile sovie­tice pentru a face instrucţia soldaţilor sovietici. Versiunea oficială este că a decedat la 2 februarie 1948 şi a fost înmormân­tată la Cimitirul central din Cluj sub numele de Maria Po­pescu. Conform ultimelor cercetări, mormântul său s-ar afla în Cimitirul Central din Cluj, unde ar fi fost îngro­pată sub numele de Maria Popescu, la o poziţie concesionată în anul 1970 unei alte persoane. Cea care a învins încercările dure cu o motivaţie întemeiată pe ambiţia şi dragostea pentru zbor are totuşi parte de bucuria ca numele său să fie purtat de o stradă din Bucureşti. Destul de puţin totuşi.

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române