Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea a fost adoptată în varianta propusă de Executivul comunitar, respingându-se toate amendamentele depuse. Organizația europeană a fermierilor, Copa-Cogeca, a reacționat în urma votului și a acuzat faptul că nu există o evaluare a impactului asupra pieței provocat de această măsură și că au fost ignorate de europarlamentari toate propunerile alternative. Fermierii români sunt printre cei mai afectați din UE, în condițiile în care ei sunt obligați să cumpere din import îngrășămintele chimice, pentru că la noi capacitățile de producție sunt închise. Pe de altă parte, anul trecut Comisia Europeană a stabilit ca până în 2030 consumul de îngrășăminte chimice să se reducă cu circa 25%.
În schimb, asociația europeană a producătorilor de fertilizatori a salutat măsura adoptată, subliniind că tarifele vor permite Europei să reducă dependența strategică, să slăbească economia de război a Rusiei, protejând în același timp sectorul nostru agricol. O industrie europeană competitivă a îngrășămintelor este esențială pentru asigurarea securității alimentare, menținerea rezilienței industriale și sprijinirea ambițiilor climatice ale UE, spun reprezentanții asociației. De la invazia Ucrainei de către Rusia, industria europeană a îngrășămintelor a fost expusă importurilor la prețuri artificial scăzute din Rusia și Belarus, ceea ce a denaturat grav piața și a subminat concurența loială. Drept urmare, ponderea Rusiei în importurile de îngrășăminte azotate din UE a atins un maxim al ultimilor 5 ani, în timp ce volumele importurilor de uree din Rusia au atins un maxim al ultimilor 10 ani.
„Comunitățile agricole înțeleg și susțin obiectivul general urmărit de instituțiile UE. Cu toate acestea, lipsa totală de luare în considerare a surselor alternative, absența unei evaluări a impactului și lipsa de claritate cu privire la implicațiile asupra pieței rămân profund problematice. Deși recunoaștem obiectivele mai ample ale politicii externe, trebuie să subliniem consecințele economice și operaționale grave pe care le reprezintă această propunere pentru sectorul agricol al UE. În ciuda promisiunilor Comisiei înainte de vot privind monitorizarea pieței, îngrășămintele - reprezentând un cost major pentru întreaga profesie - rămân o preocupare semnificativă și ridică îndoieli serioase cu privire la competitivitatea și viitorul agriculturii europene. Având în vedere aceste mize, este dificil de înțeles de ce propunerea nu a fost însoțită cel puțin de o evaluare a impactului și de o strategie clară de diversificare. Dacă UE este hotărâtă să reducă dependența de îngrășămintele rusești și belaruse, trebuie să prezinte o alternativă credibilă și orientată spre viitor”
punctul de vedere al Copa-Cogeca, asociația europeană a fermierilor
Cum arată creșterile de taxe vamale
Pe lângă taxa vamală actuală, care este de 6,5% din valoarea produsului, se vor aplica taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, începând de la 40 de euro sau 45 de euro pe tonă, în funcție de tipul de îngrășământ (reprezentând circa 13% din valoarea importului), la un nivel prohibitiv de 315 euro și, respectiv, 430 de euro pe tonă după trei ani de la începerea aplicării regulamentului propus de Comisia Europeană. De exemplu, pentru îngrășămintele cu azot, sancțiunile vor crește conform următorului calendar:
- de la 1 iulie 2025 până la 30 iunie 2026: 6,5% ad valorem (taxă pusă la valoarea importului - n.red.) + 40 de euro/tonă;
- de la 1 iulie 2026 până la 30 iunie 2027: 6,5% ad valorem + 60 de euro/tonă;
- de la 1 iulie 2027 până la 30 iunie 2028: 6,5% ad valorem + 80 de euro/tonă;
- de la 1 iulie 2028: 6,5% ad valorem + 315 euro/tonă.
România a importat 385.000 de tone din Rusia
Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, țara noastră a importat anul trecut peste 1,5 milioane de tone de îngrășăminte, valoarea lor fiind de circa 510 milioane de euro. Cele mai mari cantități de îngrășăminte au venit din Rusia (358.000 de tone), Egipt (355.000 de tone), Turcia (96.000 de tone) și China (80.000 de tone). Pe lista țărilor de unde am importat cantități semnificative mai apar Israelul, Azerbaidjanul, Serbia etc. Pe această listă figurează inclusiv Ucraina, unul din marii exportatori în trecut, dar a cărei producție este afectată, în ultimii ani, de război. De aici am adus 25.000 de tone pentru care importatorii au plătit 9,24 de milioane de euro. În 2023 valoarea importurilor românești de îngrășăminte a fost de 550 de milioane de euro. România a generat 6,8% din importurile UE în 2023, iar în 2022 ele au reprezentat 7,9%.
În urmă cu 35 de ani, în România funcționau 11 combinate de îngrășăminte chimice, care produceau 2,5 milioane de tone.
România a lichidat această industrie
România nu mai produce astăzi îngrășăminte chimice. Cel mai mare combinat, Azomureș, care era și cel mai mare consumator de gaze naturale din țară când lucra la capacitate maximă, a fost privatizat și din august 2024 este închis. Asta înseamnă că agricultura românească este dependentă de importuri, plătind cu bani grei distrugerea acestei industrii. Autorităților vor însă ca în perioada imediat următoare să o repună pe hartă, având în vedere că asigurarea materiei prime - gazele naturale - nu va fi o problemă, după ce din 2027 ar urma să ajungă la noi gazele extrase din Deep Neptun. Pentru a pregăti acest moment, principalul plan al autorităților este de a prelua combinatul Azomureș și a-l redeschide.
Veste bună de la Romgaz
Romgaz poate lua o decizie privind preluarea Azomureș anul acesta, iar în cazul în care aceasta va fi pozitivă, combinatul va fi alimentat și cu gaze offshore din Neptun Deep. Compania a deschis deja o licitație pentru a contracta servicii de consultanță pentru evaluarea activelor Azomureș și a costurilor presupuse de obligația ca unitatea industrială să respecte standardele de emisii de gaze cu efect de seră prevăzute de reglementarea UE Net Zero Industry Act (NZIA). „Beneficiile sunt destul de clare, dat fiind faptul că Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din România. Va însemna multe avantaje pentru Romgaz, în primul acela de a procesa gazele de proprii, de a da valoare adăugată gazului pe care îl producem, atât celui onshore, cât mai ales celui care va fi extras din proiectul Neptun Deep. Este un combinat strategic pentru România, care ar avea multe beneficii de pe urma includerii în grupul Romgaz″, a declarat directorul Romgaz, Răzvan Popescu, în cadrul unei conferințe pe teme energetice. La Azomureș se pot producere îngrășăminte pentru agricultură (NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată), dar și unele produse industriale (melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele). Capacitatea anuală de producție este de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte. Romgaz deține jumătate din uriașul proiect de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.
Prețul materiei prime a crescut foarte mult
Gazul natural este folosit ca materie primă pentru producerea amoniacului, ingredientul de bază pentru toate îngrășămintele minerale cu azot. Fiind cel mai mare sector industrial consumator de gaze naturale, competitivitatea industriei îngrășămintelor din UE este determinată, în primul rând, de prețurile gazelor. Cum prețul acestora a crescut accelerat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, industria îngrășămintelor chimice a ajuns într-o situație critică în UE.
Citește pe Antena3.ro
