Feteasca de Stefanesti, "botezata" de AVAS

Renumita Feteasca Alba nu va mai putea fi produsa in acest an, pen-tru ca atat utilajele de lucrat vita-de-vie, cat si cele de prelucrat si imbuteliat vor fi scoase la mezat de stat pentru o dato-rie bancara neplatita la timp.

PE BUTUCI. Cel mai mare complex de vinificatie din Arges e scos la licitatie pentru o datorie bancara

Unul dintre cele mai importante institute nationale de cercetare din domeniul viticulturii risca falimentul chiar inainte de a incepe prima recolta de struguri din acest an. In Stefanestii de Arges, cunoscuta Feteasca Alba nu va mai putea fi produsa in acest an. Si asta pentru ca atat utilajele de lucrat vita-de-vie cat si cele de prelucrat si imbuteliat vinul vor fi scaose la mezat de stat pentru o datorie bancara neplatita la timp.

Desi pe listele datornicilor la stat stau la loc de cinste societati cu greutate, care in pofida volumlui creantelor inregistrate nu s-au "bucurat" de atentia recuperatorilor de la AVAS, taman Feteasca de Arges nu va mai fi stoarsa anul acesta. Datoria pentru care Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii in Agricultura a ajuns pe listele debitorilor este rezultatul unui credit extern de aproape patru milioane de dolari contractat la inceputul anilor 1990.

DE VANZARE. Pentru creantele inregistrate de Institutul argesean AVAS a hotarat ca exact peste o luna sa scoata la licitatie aproape toate utijalele de lucrat plantatiile de vita-de-vie si prelucrare a vinurilor din fermele componente. Astfel, statul a pus ochii pe linia de imbuteliere a vinului care a fost achizitionata la inceputul anului 1992 tocmai cu creditul extern neplatit. Reprezentantii AVAS au evaluat pretul de pornire a activului la putin peste 80 de mii de dolari. De asemenea, intreaga statie de vinificatie a Institutului va fi scoasa la vanzare. Desi are in componenta rezervoare de inox de 10.000 de litri, a caror valoare in cazul comercializarii poate insemna o adevarata avere, statul a fixat pretul de vanzare la aproximativ 340.000 de dolari. O alta "tinta" a recuperatorilor este laboratorul fitotronic al institutului, practic baza activitatii Institutului de cercetare, locul unde cercetatorii obtin soiurile de vita-de-vie in vitro. Valoarea de la care va incepe licitatia este stabilita de AVAS la 110.000 de dolari. Programul recuperarii creantelor va afecta si cele opt ferme componente ale Institutului de la Stefanesti. Astfel, vor urma a fi scoase la vanzare toate utilajele agricole, sistemele de irigatii, dar si camioanele si tractoarele fermelor Calinesti, Pietroasa, Silisteni, Topoloveni, Valeni, Vranesti, Goleasca si Izvorani. Activele ce vor urma a fi scoase la licitatie au fost aproape in totalitate puse sub sechestru, in urma cu aproximativ un an. Interesant este ca valoarea totala la care s-a ajuns in urma evaluarilor AVAS a activelor Institutului argesean se ridica la doar 697.000 de dolari. Asta in conditiile in care intreaga creanta pe care statul intentioneaza sa o recupereze totalizeaza 2,4 milioane de dolari. Licitatia urmeaza sa se desfasoare la 18 august, la sediul AVAS.

FOILETON. Directorul statiunii viticole de la Stefanesti, Ion Radulescu, a aflat de falimentul institutului dupa preluarea mandatului

PICAJUL. Statiunea de cercetare a soiurilor de vinuri din Stefanesti a fost infiintata in 1959, menirea ei de atunci fiind una experimentala. Se cerceta la vremea respectiva valorificarea si amenajarea terenurilor in panta. In anii ’60 statiunea devine cel mai mare complex de vinificatie din Arges, incluzand toate institutele de cercetare din zona. In perioada 1985-1987 isi inaugureaza Complexul Fitotronic pentru Cercetarea inmultirii rapide a vitei-de-vie. In 2004 capata statutul de Institut National de Cercetare Dezvoltare in Biotehnologie pentru Horticultura, statut pe care si-l pastreaza si astazi. Institutul se dezvolta in timp si isi capata un renume international in descoperirea de noi soiuri de vinuri. De altfel, Stefanestii de Arges devin un soi de brand al judetului, la concurenta cu Dacia Pitesti. Ferme noi, cea mai buna dotare tehnica din tara, specialisti scoliti in Europa occidentala, mii de hectare de vita-de-vie intinse pana la mosia celebrului Henri Coanda au facut din institutul de cercetare o afacere de stat demna de topul afacerilor profitabile. Din 1992, instututul de la Stefanesti avea sa decada, urmare a unui imprumut extern pentru importarea unei linii de imbuteliere din Italia. Institutul a contractat prin intermediul Contrasimex, cunoscuta companie de comert exterior, un imprumut de patru milioane de dolari. Avand trei ani de gratie imprumutul trebuia sa fie achitat in 14 rate semestriale, fiecare dintre acestea ridicandu-se la 300.000 de dolari. Ultima rata scadenta urma sa fie in 2002. Ministerul Finantelor a fost garantul imprumutului de stat facut la Banca Populare Di Novara, din Londra.

MANAGEMENT PERFORMANT. Daca pana in 1998, perioada in care instututul a fost condus de inginerul Giosanu Toader, ratele contractuale au fost achitate la termen, problemele au inceput sa apara o data cu venirea la conducere a inginerului Alexandru Teodorescu. Astfel, in perioada 1998-2002 institutul nu a mai achitat nici o rata contractuala, desi pana la vremea respectiva platile ratelor insumau 1,5 milioane dolari. "Cand am venit la conducerea institutului, nu stiam de aceasta datorie. Practic, mi s-a ascuns acest lucru de catre fostul contabil-sef. Am aflat de credit in momentul in care AVAS-ul a pus sechestru, anul trecut, pe activele institutului", ne-a declarat inginerul Ion Radulescu. Interesant este ca, dupa cum am aflat, fosta conducere a incercat sa diminueze chiar si profitul societatii argesene. "Cand am dat de acte, am vazut ca ratele creditului erau inregistrate in contabilitate ca pierdere, ceea ce insemna ca societatea isi diminua profitul inca insemnat la vremea respectiva. Ministerul Finantelor a notificat societatea sa reglementeze acest aspect, pentru ca ceea ce se intampla putea fi incadrat la evaziune fiscala", a precizat Ion Radulescu.

MOTIVELE. L-am contactat telefonic pe inginerul Teodorescu, fostul director al institutului de la Stefanesti, pentru a afla care a fost cauza neonorarii imprumutului extern. "Nu am mai fost de anul trecut acolo, deci nu cunosc situatia", ne-a raspuns nonsalant domnul Teodorescu. "Poate ca nu s-au platit datoriile la banca in perioada cat am fost eu director, dar acum nu am nici un fel de disponibilitate sa stau de vorba cu dvs. dspre asta. Sunt acte, vorbiti cu cei de-acolo. Daca veti merge la orice unitate de cercetare din Romania veti vedea ca toate sunt in aceeasi situatie. Este o situatie generala, nu e punctuala, la Stefanesti. La momentul cand statiunea a luat creditul avea peste 3.300 de hectare de teren, apoi au fost retrocedate. Din cauza asta nu am putut plati creditul, a scazut productia o data cu retrocedarile. Apoi, a mai fost si grindina. Va spun, au fost situatii obiective pentru care nu am platit creditul", a mai precizat inginerul Teodorescu.

CA LA PLOIESTI "Poate ca nu s-au platit datoriile la banca in perioada cat am fost eu director, dar acum nu am nici un fel de disponibilitate sa stau de vorba cu dvs. despre asta. Sunt acte, vorbiti cu cei de-acolo. Daca veti merge la orice unitate de cercetare din Romania veti vedea ca toate sunt in aceeasi situatie" Inginer Alexandru Teodorescu fost director al statiunii viticole de la Stefanesti

GRINDINA, PLOILE... "Este o situatie generala, nu e punctuala, la Stefanesti. La momentul cand statiunea a luat creditul avea peste 3.300 de hectare de teren, apoi au fost retrocedate. Din cauza asta nu am putut plati creditul, a scazut productia o data cu retrocedarile. Apoi a mai fost si grindina. Va spun, au fost situatii obiective pentru care nu am platit creditul" Inginer Alexandru Teodorescu fost director al statiunii viticole de la Stefanesti