O fi ea, politica, importanta, dar si circulatia prin Capitala Romaniei, in zilele Sommet-ului Francofoniei, o sa ne scoata peri albi. Totul despre un sommet care ne costa 9 milioane de euro si da trei zile libere doar bugetarilor: 27, 28, 29 septembrie. Dar si acestea urmeaza a fi recuperate.
Cititi si:● De ce la Bucuresti? ● Rute ocolitoare: Trasee RATB modificate ● Bataie de cap - Piele alba pentru Chirac ● Asfalt frantuzesc - Pregatiri de zeci de miliarde de lei ● Asistenta medicala - Sapte spitale rezervate ● Protest - Agentiile de turism cer acces la aeroport

Micul Paris, Mecca Francofoniei

Trei zile de „sommet" NU „summit"

Bucurestiul, transformat intr-o parcare uriasa, noua milioane de euro alocati din buget, strazi asfaltate pe ultima suta de metri, canale sigilate si un cuvant nou in vocabular: Sommet. Cam asta ar insemna pentru romanul de rand gazduirea in Capitala Romaniei a celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei.

Presedintele Traian Basescu va fi pentru trei zile gazda Sommet-ului Francofoniei. Nu summit, cum spunem din ’89 incoace oricarei intalniri la varf, intr-o engleza calchiata. N-ar fi de bon ton, taman la principala reuniune la varf a celor 63 de state (membri permanenti si observatori) ale Organizatiei Internationale a Francofoniei (OIF). Reuniunea este rodul unor eforturi de data mai veche ale autoritatilor romane, in special ale fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, care si-a vazut visul confirmat, la incheierea celei de-a X-a reuniuni a Francofoniei, din Ouagadougou (Burkina Faso), la 24 noiembrie 2004, cand tara noastra a fost anuntata drept gazda a viitoarei reuniuni la nivel inalt.

Pentru aceasta - cel mai mare eveniment la nivel inalt organizat vreodata de tara noastra - au muncit peste 17.000 de romani, evenimentul costand 9 milioane de euro, la care se adauga finantari externe din partea guvernelor Frantei, Canadei si Elvetiei. Totul pentru a primi in cat mai bune conditii oaspeti care vin insotiti de delegatii oficiale, de sotii si de jurnalisti.

UN SFERT DIN ONU. Organizatia Internationala a Francofoniei face parte din lista celor mai stufoase structuri internationale. Are 53 de membri, zece observatori, "acopera" o populatie de 710 milioane de cetateni si este dotata cu trei institutii cu rol decizional (Conferinta sefilor de Stat si de Guvern, Conferinta Ministeriala a Francofoniei si Consiliul Permanent) si un for cu functie consultativa (Adunarea Parlamentara a Francofoniei). Tari dintre cele mai diverse, de pe cinci continente, se reunesc sub umbrela acestei organizatii, toate avand in comun limba franceza. Miza o constituie promovarea reciproca, reprezentarea intereselor, sustinerea cunoasterii reciproce a culturilor. Pacea, democratia, drepturile omului, educatia, cercetarea si dezvoltarea durabila sunt alte teme "sfinte" pentru OIF, spre ele indreptandu-se preocuparea statelor membre, chiar daca multe dintre ele sunt cel putin codase la capitolul democratie si drepturile omului.

Romania si-a facut "debutul" in OIF in noiembrie 1991, ca tara cu statut de observator. A devenit membru cu drepturi depline dupa doi ani. De atunci dateaza si candidatura pentru organizarea reuniunii din aceasta saptamana.

DINEURI SI DEZBATERI. Intre dineuri, cocteiluri si intrevederi bilaterale, liderii francofoni vor stabili daca este sau nu cazul ca organizatia sa primeasca noi membri. Albania, Macedonia, Principatul Andorra si Grecia vor sa devina membri plini, Cipru si Ghana aspira la statutul de asociati, iar Serbia, Sudan, Ucraina, Mozambic, Thailanda si Ordinul Suveran de Malta vor sa fie membri observatori.

Apartenenta la OIF costa anual Romania 55.000 de euro pe an, suma care va creste treptat in urmatorii ani. Franta asigura 11 milioane de euro pentru organizatie, iar comunitatea franceza din Belgia - circa 3 milioane de euro.

IN PRAG DE CRIZA DIPLOMATICA

Libanul va fi reprezentat la nivel inalt la Sommet-ul Francofoniei, a declarat secretarul de stat in MAE Cristian Preda. Luna trecuta, Romania si Libanul erau in prag de criza diplomatica, din cauza reuniunii Francofoniei. Beirutul acuza Bucurestiul ca nu l-a invitat la Sommet pe presedintele libanez, Emile Lahoud, ci pe premierul Fouad Siniora si ameninta cu anularea participarii in cazul mentinerii invitatiei sub aceasta forma. Criza s-a pierdut pe traseu, pentru ca intre Israel si militiile libaneze siite proiraniene Hezbollah a intervenit un conflict armat.