Gangsterul Bucurenciu

Important lider al lumii interlope din cartierele Regie şi Giuleşti, Mihai Bucurenciu a declanşat în prima parte a lunii ianuarie 2000 un mare scandal, legat de dispariţia din portbagajul maşinii sale a sumei de 500.000 de dolari. Jurnalul Naţional a început atunci seria dezvăluirilor legate de "Gangsterul Bucurenciu" şi "Clanul Gemenii".

MOST WANTED ● Terorism, trafic de droguri, crime, sechestrări, trafic de carne vie
Important lider al lumii interlope din cartierele Regie şi Giuleşti, Mihai Bucurenciu a declanşat în prima parte a lunii ianuarie 2000 un mare scandal, legat de dispariţia din portbagajul maşinii sale a sumei de 500.000 de dolari. Jurnalul Naţional a început atunci seria dezvăluirilor legate de "Gangsterul Bucurenciu" şi "Clanul Gemenii".

"Un puşcăriaş de profesie e naşul Sectorului 6", "Înainte să fie dat în urmărire generală, gangsterul Bucurenciu s-a sfătuit cu ministrul de Interne", "Cine şi de ce îl acoperă pe banditul Bucurenciu", "Tandemul Bucurenciu – Dinuţă a jumulit mii de tarabagii", "Gangsterul Bucurenciu stă în casa unui poliţist", "Clanul Gemenii – O grupare mafiotă a reuşit cîţiva ani să învîrtă pe degete Poliţia şi Justiţia Română" – sînt cîteva din titlurile care au ţinut prima pagină a Jurnalului Naţional în perioada ianuarie-aprilie 2000.


AFACEREA PORTBAGAJUL... sau "Portbagajul pas cu pas", ca să cităm din dezvăluirile reporterilor Jurnalului Naţional: "La 17 ianuarie 2000, Mihai Bucurenciu a depus la Secţia 20 de Poliţie o plîngere, conform căreia din maşina personală cineva i-ar fi furat bijuterii şi valută în valoare de un milion şi jumătate de dolari". Furtul s-a petrecut în Sectorul 2 al Capitalei, în timp ce Bucurenciu se afla în biroul avocaţilor săi. Bucurenciu a descoperit, în urma unor cercetări pe cont propriu, că autorii furtului sînt căpeteniile unor bodyguarzi din Regie, respectiv Valentin Răducan, Cornel Dinicu şi Claudiu Muşat. Mai mult, ajutat de fraţii Gemenii şi de alţi recuperatori bucureşteni, Bucurenciu i-a sechestrat şi i-a schingiuit pe Răducan şi pe un şofer de la Parchetul TMB, Costi Dobre, timp de aproape 30 de zile, pentru a spune unde sînt banii şi aurul. "În cele şase zile scurse de la reclamaţie, Bucurenciu dispusese ca doi dintre cei pe care îi bănuia de furt să fie răpiţi, sechestraţi şi torturaţi. Aici apar fraţii Gemenii, contactaţi de Bucurenciu pentru a-i recupera banii", scriau reporterii Jurnalului Naţional.


ADEVĂRATUL SCANDAL... avea să izbucnească atunci cînd "Valentin Răducan, cunoscut recuperator, izbuteşte să scape de sub tortura la care fusese supus timp de o lună". El face o plîngere la Poliţia din Breaza, "susţinînd că Bucurenciu şi oamenii săi, care îl acuzau de furtul banilor, l-au sechestrat şi maltratat fizic şi psihic în mai multe case din Capitală şi în vila de la Breaza a patronului de la Prolux". Examenul medical a confirmat că Răducan avea "o fractură la braţul stîng, entorsă la genunchiul drept, traumatism cranio, cerebral închis, traumatism toracic, traumatism lombar, leziuni ale rinichiului stîng şi alte numeroase cicatrice şi arsuri de gradul I şi II". O dată cu declaraţiile lui Răducan, poliţiştii au deschis un nou dosar: cel privitor la răpirea, sechestrarea şi schingiuirea acestuia. "Un dosar în care procurorii Parchetului de pe lîngă Tribunalul Prahova au dispus arestarea preventivă a unor căpătenii importante ale lumii interlope bucu¬reştene: Ilie Alexandru, zis «Sandu Geamănu», Ahmet Metin, Iulian State, Sorin Stan, Ion Stoian, Florian Stoenescu, Corina Luiza Leuca, Gheorghe Răduţ, zis «Dorde», Marius Mihail Toader, zis «Pinky», Aurelian Ştefan, zis «Aura», Ioan Ştefan Popa, zis «Ştef», şi, nu în ultimul rînd, Mihai Bucurenciu. La scurt timp după ce Răducan a făcut plîngere la poliţie, Mihai Bucurenciu a fugit din ţară, fiind dat în urmărire generală şi internaţională. La 25 noiembrie 2000, Jurnalul Naţional scria pe prima pagină: "Bucurenciu a fost capturat în Belgia. Cel mai căutat gangster al anului a fost arestat ieri în Belgia de procurorii districtului Tongeren şi va fi «expediat» în România de îndată ce Parchetul de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie va trimite pe căi diplomatice cererea de extrădare". Solicitarea a fost însă respinsă de autorităţile belgiene. Iar refuzul a fost motivat tocmai prin faptul că, din victimă a unei tîlhării, el ar fi fost transformat în infractor, acuzat de asociere în vederea comiterii unor fapte deosebit de grave.


TANDEMUL BUCURENCIU – DINUŢĂ. La 25 februarie 2000, Jurnalul Naţional titra: "Un puşcăriaş de profesie e naşul Sectorului 6". Au urmat titluri precum "Hoţul Bucurenciu, prieten la toartă cu primarul Dinuţă", "Cine şi de ce îl acoperă pe banditul Bucurenciu" sau "Tandemul Bucurenciu – Dinuţă a jumulit mii de tarabagii". Reporterii ziarului nostru au descoperit că Bucurenciu a derulat afaceri profitabile cu Primăria Sectorului 6, acolo unde primar era Ion Dinuţă, prieten şi partener de afaceri cu Bucurenciu. Ancheta Jurnalului Naţional a scos la iveală faptul că tovărăşia lui Bucurenciu cu Dinuţă "este strîns legată de... tarabe şi chioşcuri". Nodul gordian s-a dovedit a fi la "Primăria Sectorului 6, acolo unde, printr-un mecanism simplu, cei doi produc bani negri. Luăm cazul buticarului Ion, care vrea şi el să pună o tarabă în Sectorul 6. Omul se duce la primăria de sector şi întreabă ce are de făcut. «Păi, te duci la Bucurenciu şi-ţi face el chioşc. În funcţie de cîţi metri pătraţi vrei să aibă, plăteşti între 1.500 şi 20.000 de dolari». Biroul lui Bucurenciu este amplasat strategic, vizavi de primărie. Omul trecea strada, plătea cu bani gheaţă şi treaba era rezolvată. Din sumele rezultate, cam o treime este beneficiu, care este estimat la peste 2 milioane de dolari, bani murdari, neimpozabili". Tot reporterii Jurnalului Naţional au demonstrat că bugetul statului a pierdut în urma manevrelor primăriei cu Bucurenciu sute de milioane de lei, prin neplata taxelor de autorizare.

"Cu primarul la ministru"

Reporterii Jurnalului Naţional au mai scos la iveală faptul că imediat după data de 17 ianuarie, cînd "gangsterul" a declarat la Poliţie furtul banilor din portbagaj, cei doi, Bucurenciu şi primarul Dinuţă, au fost văzuţi intrînd în audienţă la ministrul de Interne, Dudu Ionescu. La dorinţa ministrului, generalul Virgil Ardeleanu,
şeful Direcţiei de Protecţie Internă din MI, a fost şi el prezent la discuţii. A apărut informaţia că dezvăluirile lui Bucurenciu erau atît de grave, încît "ministrul a dispus deschiderea unei anchete a Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate". Tot în Jurnalul Naţional au fost schiţate trei elemente care au conturat afacerea judiciară legată de cei 500.000 de dolari: "1. Banii nu-i aparţineau, iar Bucurenciu şi i-a însuşit, înscenînd jaful; 2. Banii urmau să fie înmînaţi reprezentantului unui anume partid politic, în scop electoral; 3. Cei 500.000 de dolari erau destinaţi achitării unui transport de droguri, pe filiera iraniană". Despre Mihai Bucurenciu nu se mai ştie nimic, la fel cum nici banii despre care spune că i-a avut în portbagaj nu au mai fost găsiţi vreodată. Bucurenciu se află încă în libertate, fiind dat în urmărire internaţională.


Nu rataţi!
În iulie 2000, Jurnalul Naţional a făcut o campanie pentru prinderea unui şofer care a accidentat un copil, apoi l-a răpit şi l-a abandonat pe cîmp. Despre aceste dezvăluiri puteţi citi în numărul viitor al ziarului nostru.

---

Citiţi şi:
JURNALUL NAŢIONAL DE 15 ANI
Jurnalul Naţional împlineşte 15 ani de viaţă. 15 ani de istorie a României, scrişi cu cerneală tipografică pe hîrtie de ziar. Vă prezentăm, în serial, marile lovituri de presă marca Jurnalul Naţional.

---

20 august 2006 ● Cum s-a lepădat Emil Constantinescu de Regele Mihai
Monarhistul a devenit republican în trei zile
La 20 august 1996, Jurnalul Naţional a stîrnit un iureş politic preluînd un interviu acordat de Emil Constantinescu revistei Micro Magazin, revistă de limbă română ce apărea în Statele Unite ale Americii. Interviul fusese luat în timpul unei vizite pe care candidatul de atunci al CDR la Preşedinţie o făcuse în comunităţile româneşti Los Angeles, Chicago şi New York.

REGLARE DE CONTURI ● Un scandal imens, care a "afumat" imaginea guvernării CDR-iste
Ţigareta II, contrabandă pe Aeroportul Otopeni
Aprilie 1998, primăvara în care Armata, M.I. şi serviciile secrete au fost implicate într-un scandal imens, care a ricoşat şi în clasa politică: Ţigareta II. Atunci, Jurnalul Naţional a relatat zi de zi amănuntele acestei afaceri extrem de încîlcite. Aflaţi, de multe ori, cu un pas înaintea anchetatorilor, reporterii noştri au dezvăluit informaţii spectaculoase pe care autorităţile le-ar fi dorit ascunse pentru totdeauna.

PRESIUNE ● Ortacii din Valea Jiului conduşi de Miron Cozma voiau să ajungă în Bucureşti
Epopeea "Mineriadei" din ianuarie 1999
Ianuarie 1999, luna în care România s-a aflat în pragul dezastrului. Ieşiţi din bezna galeriilor, minerii din Valea Jiului s-au răzvrătit împotriva Guvernului şi au fost la un pas de a arunca ţara în haos. Au fost zile şi nopţi dramatice, în cursul cărora reporterii Jurnalului Naţional s-au aflat în "linia întîi" a evenimentelor, martori ai dezastrului de la Costeşti, dar şi ai "Păcii de la Cozia".

RĂZBOI ● Jurnalul, martor la bombardarea Serbiei de trupele NATO
Reportaj fără vestă antiglonţ
"De nouă ani, Iugoslavia nu mai are pace. Se strecoară printre războaie, dar nu vrea să recunoască. Nu vrea să se lase doborîtă. Îmbină pacea şi războiul aşa de bine, încît nu mai ştii să faci diferenţa".

MIT SPULBERAT ● Temutul infractor şi-a găsit "sfîrşitul" într-o banală comună din Giurgiu
Bebe Carabină s-a înţepat la Ghimpaţi
"Ghimpaţi, un sătuc liniştit din Giurgiu, a intrat în istorie cu tot cu vajnicii săi paznici comunali, care au reuşit performanţa de a-l prinde pe unul dintre cei mai căutaţi bandiţi din România. Ce n-a putut face Poliţia atîta amar de vreme s-a întîmplat sîmbătă noaptea datorită sănătosului spirit al ţăranului român."