"Geambasii" aurului dacic

Un membru al lumii interlope implicat in "braconajul" arheologic, "pocait" intre timp, ne-a detaliat "schema de functionare" a gruparii lui Iulian Ceia, care a actionat in zona Muntilor Orastie. Este vorba despre o increngatura de oameni implicati in ample activitati infractionale, dar si de oameni ai legii care le-au asigurat protectia.

Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia au anuntat, in ultimele zile ale lunii mai, descoperirea unei retele specializate cu "braconajul" unor vestigii dacice, provenite din vechile cetati dacice din Muntii Orastie. Ulterior, au aparut informatii legate de faptul ca printre "clientii" retelei s-ar afla si reprezentanti ai elitei politice.

Ascuns in zona Muntilor Orastie, aurul dacilor a atras dintotdeauna cautatorii de comori, care, inarmati cu unelte rudimentare sau ajutati doar de noroc, au descoperit mari cantitati de metal pretios. "Febra aurului" a reaparut imediat dupa 1990. Spre deosebire de inaintasii lor, reprezentantii actualei generatii de vanatori de relicve, dintre care multi sunt straini veniti special in tara, in "turism arheologic", apar in zona cu detectoare de metale de mare finete. Inca de la inceput, localnicii s-au implicat si ei in acest tip aparte de "braconaj". Initial, doar in calitate de "calauze", iar mai tarziu, pe cont propriu, organizati in retele specializate. "Prada" cea mai obisnuita sunt "kosonii", monede antice din aur, cu o greutate de 8,4 grame. In acest moment, in muzeele din Romania exista doar 450 de kosoni. In schimb, specialistii afirma ca pe piata neagra internationala de antichitati s-ar putea afla peste 20.000 de exemplare. Pe Internet exista chiar si site-uri speciale de licitatii unde pretul unei asemenea monede depaseste 1.000 de dolari.

RETELE SPECIALIZATE. Unul dintre primii straini care si-au facut aparitia prin acele locuri a fost basarabeanul Andrei Vartic. Prezentandu-se drept director al unui Institut al Civilizatiei Dacice si povestind in stanga si-n dreapta ca ar avea sprijinul presedintelui Ion Iliescu, Vartic a initiat primele sapaturi arheologice neautorizate. Prin 1996, alertata de activitatea basarabeanului, directoarea muzeului din Deva a trimis catre SRI un referat in care atragea atentia asupra lui Vartic. In anii care au urmat, acesta nu a mai aparut prin zona, lasand in urma zvonuri privitoare la implicarea sa in traficul de piese arheologice, provenite din cetatile dacilor. Dupa disparitia lui, localnicii care i-au fost calauze au preluat afacerea pe cont propriu. Cu timpul, unii dintre acestia si-au procurat detectoare de metale si au inceput sa sape printre vechile ruine. In 1997, Politia maghiara a predat un cetatean roman, din Orastie, arestat pe teritoriul Ungariei pentru detinerea a 200 de kosoni. Doi ani mai tarziu, in decembrie 2000, Politia romana a prins cativa cautatori de comori de la care a confiscat trei detectoare de metale si 1.700 de kosoni.

FILIERA CEIA. Reteaua identificata la sfarsitul lunii mai este compusa din 12 persoane. Initial, noua dintre acestea, respectiv Iulian Ceia, David Magda, Sorin Popa, Ioan Groza, Mihai Zercula, Mugur Nedelcu, Ioan Nedelcu, Florin Nistor si Ciprian Hidisan, toti din Deva, au fost arestati preventiv. Ulterior, ei au fost pusi in libertate, la fel ca si ceilalti trei membri ai retelei, care au fost cercetati de la inceput in libertate. Anchetatorii sustin ca aceasta retea de "braconieri" de vestigii arheologice era in atentia Politiei inca din anul 2000. Fapt care nu i-a impiedicat sa faca, in continuare, sapaturi ilegale in Muntii Orastie. Tot anchetatorii afirma: "Intre anii 2000 si 2001, acest grup infractional a traficat doua comori gasite la Sarmizegetusa Regia. Este vorba despre o comoara care cantareste 14 kilograme, formata din 10 bratari dacice din aur, descoperite in 2000, si o a doua, compusa din cinci bratari dacice, cantarind fiecare intre 800 de grame si 1,8 kilograme, gasita un an mai tarziu". Procurorii Parchetului Curtii de Apel Alba Iulia mai sustin ca membrii grupului au studiat domeniul, consultand carti de specialitate care i-au ajutat sa devina niste adevarati profesionisti, aproape la fel de bine pregatiti ca niste arheologi de meserie. La perchezitii, organele de ancheta au gasit aparatura de detectie, precum si obiecte care ar putea face parte din patrimoniul national si arme albe. Un om din lumea interlopa, implicat in aceasta afacere, dar "pocait" intre timp, ne-a detaliat "schema de functionare" a gruparii lui Iulian Ceia. Schema pe care, cu toate rezervele cuvenite, o prezentam alaturat. Este vorba despre o increngatura de membri ai lumii interlope locale, implicati intr-o activitate infractionala deosebit de ampla, dar si de oameni ai legii care le-au asigurat protectia.

VARIANTA DAN IOSIF. Am incercat sa obtinem informatii despre aceasta afacere chiar de la anchetatorii care instrumenteaza acest caz. Ni s-a raspuns ca cercetarile sunt in curs, iar date concrete vor fi oferite doar dupa finalizarea rechizitoriului. Contactat telefonic, deputatul Dan Iosif nu a facut nici un secret din faptul ca este prieten cu Iulian Ceia. El a spus ca, intre timp, toti cei noua membri ai gruparii lui Ceia au fost pusi in libertate, din lipsa de probe. Mai mult decat atat, ei au depus plangeri penale contra oamenilor legii care i-au arestat preventiv. Apoi, Dan Iosif a vorbit despre "vizita" pe care i-au facut-o acasa cei de la Crima Organizata: "Nu stiu cu ce drept au venit la mine acasa fara sa fi anuntat conducerea Camerelor. M-au intrebat in legatura cu bratarile dacice. Le-am aratat un pumn intreg de bratari, dar, ghinion, pe ele scria Cartier… sau dracu’-lacu’. Asta este, nici una nu este de la daci. Apoi, i-am intrebat ce varsta au Carpatii, iar ei mi-au spus ca 2.500 de ani. Daca asa stiu ei… Le-am aratat niste unelte din piatra cioplita, niste topoare, un opait, toate vechi. Ce sa le fac daca nu am nici o bratara dacica? Procurorii mi-au spus ca ma verifica pentru ca impotriva mea exista declaratiile a patru martori sub acoperire din Elvetia. Acum ce sa spun? Hai sa ne adunam patru nebuni, sa ticluim o plangere impotriva cuiva si sigur ala o sa aiba necazuri cu Justitia". Despre Iulian Ceia, Dan Iosif sustine: "O fi si asta vreun pui de smecheras, dar de aici pana la a face din el seful unei mafii este cale lunga". Mai mult decat atat, Dan Iosif crede ca in cazul lui Iulian Ceia este vorba despre o razbunare: "El a dat in gat toata reteaua locala de prostitutie si santaj, in care au fost implicati sefi ai Politiei si procurori din zona. Acum, doar plevusca a ajuns la puscarie, iar aia grei sunt afara. Dupa ce s-a folosit de el, Doi s-un sfert l-a dat in primire. Asta inseamna la noi protectia martorilor".

CLIENTII

Anchetatorii care cerceteaza penal aceasta retea afirma ca 15 dintre bratarile dacice descoperite de catre acestia ar fi fost deja vandute contra sumei de 1,5 milioane de dolari. Alte obiecte din aur au fost descoperite in cursul perchezitiilor facute la 57 de adrese din cateva orase din vestul tarii. Iulian Ceia ar fi declarat in fata anchetatorilor ca ar fi vandut niste bratari dacice unor importanti oameni politici, printre care Adrian Nastase si Ioan Talpes. A fost pomenit si numele deputatului Dan Iosif. La scurt timp dupa ce s-a aflat despre aceste declaratii, procurorul care coordoneaza ancheta a afirmat, referitor la contextul in care a fost facuta aceasta declaratie: "Cel putin deocamdata, nu facem comentarii pe aceasta tema. Se presupune ca o parte din acele bratari a luat calea Bucurestiului, mai precis au fost cumparate de colectinari care stiau bine ce cumpara". Intrebat de reporterul unui ziar central in legatura cu presupusa achizitionare a unor bratari dacice, Adrian Nastase, presedintele Camerei Deputatilor, a spus ca nu este interesat absolut deloc de asemenea obiecte: "Nu stiu despre ce este vorba, nu am cumparat nici un fel de bratara dacica si nu ma intereseaza bratarile dacice".

FILIERA IULIAN CEIA, CONFORM UNUI MEMBRU „POCÃ...IT" AL LUMII INTERLOPE