x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Gerhard Schroder, la mormantul tatalui

Gerhard Schroder, la mormantul tatalui

05 Aug 2004   •   00:00

SPECIAL

Peste o saptamana soseste la Bucuresti cancelarul german Schröder. O vizita asteptata la Bucuresti, dar si la Ceanu Mare, unde isi doarme somnul de veci tatal cancelarului german. Peste o saptamana soseste la Bucuresti cancelarul german Schroder. O vizita asteptata de ceva vreme la Bucuresti, dar si la Ceanu Mare, unde autoritatile locale s-au pregatit de oaspeti inca din 2001, cand se anuntase vizita in Romania a cancelarului, al carui tata isi doarme somnul de veci in pamant romanesc.
MARINA CONSTANTINOIU, ANA ILIE

Luni, la Berlin, unul dintre purtatorii de cuvant ai cancelarului Gerhard Schroder, Thomas Steek, a anuntat ca intre 12 si 13 august cancelarul german va vizita Romania si Bulgaria. A fost, de fapt, o confirmare a unui anunt facut la Bucuresti de catre presedintele Agentiei pentru Promovarea Afacerilor Germane in Europa Centrala si de Est, Klaus Mangold, venit la Bucuresti tocmai pentru a pregati vizita cancelarului. Domnul Mangold va conduce, de altfel, puternica delegatie de oameni de afaceri germani care-l vor insoti pe cancelar, dupa cum am aflat in cursul intalnirii cu reprezentanti ai presei de la Bucuresti, pe care acesta a avut-o la resedinta omului de afaceri Ion Tiriac, cunoscut pentru legaturile sale cu companiile germane. Printre firmele de renume din Germania, care activeaza deja in Romania, se numara Metro, REWE, Continental, Krupp, Lisa Draxelmeyer sau Siemens.

OMUL CASEI. Mangold, care este si consilier executiv al presedintelui concernului auto DaimlerChrysler, este un obisnuit al suitelor "business" ale cancelarului si un fin cunoscator al problemelor cu care se confrunta statele foste comuniste nou-intrate in Uniunea Europeana sau aspirante la aderare, cum este cazul Romaniei si Bulgariei. La Bucuresti, el a pledat cauza Romaniei ca tara "interesanta" pentru investitiile straine si, implicit, germane, tinand o adevarata lectie de economie politica ziaristilor prezenti. El a precizat ca oaspetele german va sustine, si cu aceasta ocazie, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana in 2007, asa cum si-a propus, de altfel, Bucurestiul. In plus, cancelarul va transmite, la intalnirile cu presedintele Ion Iliescu si premierul Adrian Nastase, si un mesaj de incurajare a afacerilor dintre companiile germane si cele romanesti. Potrivit lui Mangold, Romania constituie, alaturi de Ucraina, principala tinta pentru investitorii germani, din perspectiva dimensiunilor pietei (proprii si din regiune), a nivelului de salarizare de aici, dar mai ales a pregatirii ridicate a tinerilor.

RELATII FLUCTUANTE. La sfarsitul saptamanii trecute, Schroder a participat la ceea ce presa occidentala a numit "o premiera absoluta in istoria relatiilor germano-poloneze": el s-a aflat la Varsovia ca invitat de onoare al ceremoniilor de comemorare a revoltei antihitleriste din capitala Poloniei. Sigur, este greu de facut o comparatie intre situatia relatiilor germano-poloneze si cea a relatiilor germano-romane, dar nu putem sa nu remarcam si la noi un context destul de delicat. Tatal cancelarului german, caporalul Fritz Schroder, a sfarsit pe pamant romanesc in timpul razboiului. Fiul nu si-a cunoscut tatal, decedat printre straini, si, in plus, abia de cativa ani a aflat unde se afla acesta ingropat. In plus, dupa cum remarca zilele trecute, intr-o dezbatere radiofonica, Emil Hurezeanu, "relatiile romano-germane au alt trecut, spre deosebire de relatiile germano-poloneze. Romanii si germanii au fost adversari in primul razboi mondial, (...) Romania este aliatul Germaniei in al doilea razboi mondial, dar la 23 august 1944 intoarce armele. Este unul din putinii aliati ai lui Hitler care procedeaza asa, spre deosebire de Bulgaria, de Ungaria. Ceea ce s-a intamplat in ultimii ani este un amestec de trecut comun cu destule pete negre si ipoteci, dar si promisiunea sau promisiunile unei deschideri bilaterale, tocmai, uneori, din cauza trecutului comun in relatiile bilaterale romano-germane".

OPINIA EXPERTILOR. Exista acum, in relatiile bilaterale romano-germane asemenea subiecte care ar permite o revenire asupra istoriei, era intrebat, in cursul aceleiasi dezbateri, Emil Hurezeanu, care a punctat categoric: "Istoria isi schimba mereu interesele, prim-planurile, nu apasa in nici un caz asupra relatiilor dintre Romania si Germania prea mult acest episod legat de al doilea razboi mondial. Tradarea si aliatii si prietenii, adversarii si prietenii s-au schimbat insa de atatea ori in ultimele decenii in Europa, si aproape de fiecare data pornind dinspre Germania, dinspre Berlin si dinspre germani impotriva mai tuturor, incat cred ca memoria negativa, memoria revansarda, memoria vindicativa nu mai este un instrument de lucru in politica externa germana".

O idee exprimata, sigur, in alti termeni, si de primarul localitatii Ceanu Mare, Gavrila Oros, pe care l-am intrebat cum crede ca va privi cancelarul german Romania, dupa ce se va reculege la mormantul tatalui sau din localitatea transilvana. "La urma urmei, cred ca una din poruncile divine este sa iertam. In fond, nici tatal sau nu a venit decat la comanda superiorilor sai. E bine sa traim prezentul", spunea primarul Oros, a carui localitate este pregatita inca din 2001 pentru acest moment.

Vizita cancelarului la Ceanu Mare a fost programata in august-septembrie 2001, iar autoritatile judetene au declansat atunci o adevarata campanie de "cosmetizare" a comunei. S-a trecut la asfaltarea drumului Turda-Ceanu Mare, cladirile au fost renovate, gardurile vopsite, iar in fata Primariei a fost instalata o cabina telefonica. Atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite au zadarnicit aceasta vizita, dar transformarile locale s-au pastrat, dupa cum ne-a confirmat si gospodarul comunei, primarul Gavrila Oros.

INTUNERIC

La 15 aprilie 2001, publicatia germana Bild am Sonntag anunta ca osemintele lui Fritz Schrode, tatal actualului cancelar, se afla intr-o groapa comuna din cimitirul ortodox din Ceanu Mare, judetul Cluj. Timp de sase decenii, familia cancelarului stiuse doar ca Fritz cazuse in lupta in octombrie 1944. In aprilie 2001, biroul de Informatii pentru Familiile Fostilor Soldati ai Wermacht-ului a declansat o serie de investigatii, la cererea lui Gunhild Kamp Schroder, sora mai mare a cancelarului. Zilele trecute, istoricul clujean Gheorghe Bodea anunta, potrivit Mediafax, ca a primit de la Arhivele de razboi germane un document care atesta ca tatal cancelarului a fost inmormantat in Ceanu Mare. In dreptul numelui comunei figureaza, in documentele de arhiva, noua nume, ultimul fiind cel al caporalului Fritz Schroder.

DESTIN

Istoricii spun ca experienta lui Schroder este tipica pentru multi copii germani care au crescut fara tata dupa razboi. "In multe scoli, cel putin jumatate dintre elevi aveau un tata fie disparut, fie mort. Aceasta este o caracteristica a intregii generatii", adauga ei. "Chiar si acum, dupa 50, 60 de ani, sunt persoane care viziteaza pentru prima data mormantul rudelor lor. Este important pentru ei". Mama lui Schroder, Erika, s-a recasatorit, dupa moartea sotului, si a mai avut trei copii. Viitorul cancelar social-democrat nu a fost apropiat de tatal sau vitreg, Paul Vosseler, dar si-a descoperit recent trei veri ajunsi acum la varsta a treia, care au crescut in Germania de Est comunista.

"VIN ACASA"

Despre viata din armata a caporalului Fritz Schroder nu se cunosc prea multe. Pe fiul sau, Gerhard, l-a conceput in vara anului 1943, cand a ajuns acasa intr-o scurta permisie. A aflat, gratie serviciului postal militar, ca sotia i-a nascut un baiat. Erika Schroder a nascut fara asistenta medicala si a taiat singura cordonul ombilical al celui care avea sa ajunga cancelar. Intr-o scrisoare de pe front, Fritz spunea: "Ma bucur pentru tine ca de data asta a fost baiat si sa stii ca in toamna vin acasa!". Nu a mai ajuns acasa insa. Fiul sau tine acum pe birou o fotografie in alb si negru a tatalui in uniforma. Asemanarea dintre ei este remarcabila.

LA COMUN

"Inmormantarea a avut loc pe la mijlocul lui octombrie 1944. Dupa ce au sapat groapa, au pus pe jos un strat de paie si au aliniat mortii unul langa altul. Apoi i-au acoperit cu mantale si foi de cort si au aruncat pamant peste ei. Slujba a tinut-o preotul ortodox al satului, popa Mazare. Cand s-a terminat, s-au urcat in camioane si au plecat", declara, in aprilie 2001, Clemente Cuc, martor al evenimentelor din ’44. La capataiul mormantului a fost asezata o placuta cu numele celor ingropati, insa aceasta a disparut de mult, relateaza Mediafax. Ulterior, oamenii au ingradit mormantul cu o bordura de beton in care au fixat o cruce de fier, iar in mijlocul lui au plantat un visin.
×