Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Palatul Parlamentului, Virgil Măgureanu a susţinut prima conferinţă de presă de la înfiinţarea SRI. Declaraţiile şi răspunsurile noului director şi ale colaboratorilor săi apropiaţi i-au liniştit atunci pe ziarişti.
Ce ştia domnul Virgil Măgureanu în aprilie 1990 despre obiectivele şi funcţiile serviciile speciale în acea etapă finală a "războiului rece" sau cât cunoştea din istoria Securităţii e greu de presupus.
Din comentariile ziariştilor prezenţi la conferinţa de presă ce s-a întins pe parcursul a trei ore reiese însă că Virgil Măgureanu "a convins" atunci că Serviciul Român de Informaţii este şi va fi ceva total diferit faţă de fosta Securitate. Mai mult decât atât, a declarat că sursele de inspiraţie ale organizării şi obiectivele SRI sunt serviciile de informaţii ale României din perioada interbelică ce-au funcţionat conform prevederilor Constituţiei din 1923. A mai declarat că SRI este subordonat CPUN până la alegeri. După aceea va fi subordonat instituţiei prezidenţiale.
Sediul central al SRI şi cele teritoriale vor avea firme publice. Comisia parlamentară care-l va controla va putea aduce la cunoştinţa opiniei publice abuzurile sale - dacă vor fi. Prin intermediul presei, instituţia va deveni "transparentă", SRI urmând să-şi creeze un serviciu propriu de presă.
Scopul căruia i se vor subordona toate activităţile SRI va fi apărarea statului de drept şi a instituţiilor sale democratice. Apărare în faţa cui? - au cerut precizări gazetarii. În primul rând, a oficinelor de spionaj străine, a terorismului internaţional, a extremismelor - fie de dreapta, fie de stânga.
SRI nu va reţine, nu va ancheta persoane şi va porni de la prezumţia de nevinovăţie, nu va efectua percheziţii, nu va sechestra obiecte. Nimic rău, adică, din cele făcute de serviciile speciale ale regimului comunist.
Inhibaţi de premiera întâlnirii cu un şef al serviciilor speciale, jurnaliştii nu s-au lansat în întrebări "obraznice". N-au cerut nici măcar precizări "gazdei" asupra disidenţei sale: din ce cauză fusese în 1989 "dislocat" din funcţia de lector al Academiei ştefan Gheorghiu şi trimis muzeograf la Focşani.
Toţi ceilalţi colaboratori direcţi ai săi - a declarat Virgul Măgureanu jurnaliştilor - sunt "militari", neînscrişi în vreun partid. Ca exemplu de probitate a fost citat colonelul Iancu, a cărui fiică fusese ucisă în noaptea de 21 decembrie în zona Hotelului Intercontinental.
Iar în SRI, i-a asigurat directorul, vor lucra numai persoane competente, morale şi democrate.
AZIL POLITIC PENTRU SECURIŞTI ÎN SUEDIA
La mijlocul lunii aprilie 1990, pe frecvenţele postului Radio Paris a fost difuzată ştirea privind solicitarea unui grup de 20 foşti securişti din România de a obţine azil politic în Suedia. Conform ziarului România Liberă, care a preluat informaţia staţiei radio pariziene, cei 20 de angajaţi ai defunctei Securităţi făceau parte dintr-un grup de 150 emigranţi români. Ajunşi în capitala Suediei, ei ceruseră azil politic. Iniţial, oficialităţile de la Stockholm au declarat că persoanelor vinovate de încălcări ale drepturilor omului li se poate refuza azilul politic. Având în vedere însă tăcerea mediatică ce a urmat în cazul celor 20 de securişti, reiese că au fost totuşi primiţi în Suedia.
