Însă, dacă în expunerea de motive a proiectului de lege inițiatorii vorbeau despre „cel puțin cinci sutimi”, în textul legii propuse se dorește a se reglementa „cel mult cinci sutimi”. Mai mult, Guvernul României atrage atenția că, în prezent, atât SRR, cât și SRTV au deja emisiuni sau chiar posturi dedicate românilor din străinătate. Cu alte cuvinte, ceea ce Gorghiu & Co doresc să reglementeze prin lege este deja în vigoare. Legea a trecut, tacit, de Camera Deputaților cu câteva zile ca Parlamentul să intre în vacanță.
Proiectul în discuție este inițiat de senatorul PNL Alina Gorghiu, actualul ministru al Justiției în Cabinetul Ciolacu, împreună cu 73 de senatori și deputați liberali, printre care îi regăsim pe Florin Cîțu, Ion Marce Vela sau Virgil Guran, și vizează completarea articolului 5 din Legea 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.
Conform textului de lege propus, la articolul 5, după alineatul 4, urmează să fie introdus un alineat 4 indice 1, potrivit căruia „SRR și SRTV rezervă o parte din spațiul de emisie pentru emisiuni informative privind românii din afara granițelor țării. Timpul afectat nu poate depăși cinci sutimi din întregul timp de emisie săptămânal”.
Interesant este, însă, că, în expunerea de motive a acestui proiect de lege, semnată de toți cei 74 de parlamentari PNL, se menționează că „în scopul asigurării unei bune informări a cetățenilor români din România asupra vieții și activității românilor din diaspora (membri ai familiilor), propunem completarea Legii 41/1994 (…), introducând obligația ca SRR și SRTV să rezerve cel puțin cinci sutimi din întregul timp de emisie săptămânal pentru emisiuni informative privind românii din afara granițelor țării”.
Cum își motivează inițiatorii demersul
Inițiatorii acestei legi scriu, în expunerea de motive, că SRR și SRTV au obligația să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corectă a opiniei publice. „În ultimii ani, SRR și SRTV și-au îndeplinit, în mare, obligațiile impuse de lege, însă dinamica demografică din România impune unele intervenții la nivelul funcționării celor două instituții. (…) Astfel, informațiile furnizate de autoritățile guvernamentale sau de către INS reflectă faptul că aproximativ 4,5 milioane de cetățeni români trăiesc și muncesc în afara granițelor țării. De asemenea, un număr important de români trăiesc în provinciile istorice ale României Mari (Republica Moldova, Cernăuți, Voivodina), perpetuând limba, cultura și tradițiile românești”, se arată în expunerea de motive.
Liberalii care au semnat acest document susțin că „deși milioane de familii din România au unul sau mai mulți membri stabiliți temporar sau definitiv în afara granițelor țării, informațiile despre viața, activitatea, problemele sau dificultățile cu care aceștia se confruntă în afara frontierelor țării sunt foarte puține și, de cele mai multe ori, sunt furnizate de paginile electronice independente de știri, susținute de comunitățile de români din diaspora. De exemplu, situații de flagrantă ilegalitate cu care s-au confruntat cetățenii români în străinătate (exploatările prin muncă, condiții inumane de viață, nerespectarea unor drepturi fundamentale, neplata drepturilor salariale, disfuncții ale unor instituții ale statului român care funcționează în străinătate) au fost aduse la cunoștința românilor din țară și a autorităților guvernamentale din România de către site-uri de știri susținute de românii din diaspora, site-uri care au posibilități limitate de documentare jurnalistică”.
Adoptare tacită, la Camera Deputaților
În avizul favorabil emis, Consiliul Legislativ a atras inițiatorilor acestei legi atenția asupra faptului că există o „neconcordanță între Expunerea de motive de «cel puțin cinci sutimi» și textul din lege, conform căruia «timpul alocat nu poate depăși cinci sutimi din timpul de emisie săptămânal»”.
Cu toate acestea, proiectul de lege a intrat în dezbaterea Camerei Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată, unde, la data de 12 iunie 2023, a fost adoptat… tacit, „ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile prevăzut de Constituție”.
După care, în 14 iunie, cu doar două săptămâni înainte ca parlamentarii să intre în vacanță, proiectul a fost înaintat Senatului, care este for decizional, urmând ca, după revenirea din vacanță, să fie trecut prin Plen.
Executivul atrage atenția că legea vizează lucruri care deja se fac la SRR și SRTV
Un document incendiar, emis chiar de Guvernul României, sub semnătura fostului premier Nicolae Ciucă, urmașul Alinei Gorghiu la șefia Senatului, desființează, practic, oportunitatea adoptării unui astfel de act normativ. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Executivul arată că „SRR are un post dedicate românilor de peste hotare – Radio România Internațional, în limba română, care realizează programe informative, educative, culturale și de divertisment, difuzate on air și online, destinate comunităților de români de peste hotare”.
„Aria de recepție a postului acoperă Europa și America de Nord. Unele programe și rubrici ale RRI în limba română sunt redifuzate de posturi on air și online ale românilor de peste hotare din Austria, Germania, Belgia, Marea Britanie, Ucraina, Australia, Noua Zeelandă, Canada și de Radio Chișinău. SRR realizează, de asemenea, programe pentru românii din Republica Moldova, prin Radio Chișinău, post care acoperă două treimi din teritoriul Republicii Moldova. Există emisiuni în grila SRR – «Români de pretutindeni», «Departe de acasă» sau «Născut în România»”, se arată în documentul citat.
Mai mult, Nicolae Ciucă arată că „SRTV aplică deja un set de măsuri, prin TVR Internațional, care se transmite în străinătate, pe cinci continente”. „SRTV a introdus în grila de programe, încă din 2022, noi emisiuni informative, cum ar fi «Info Diaspora», cu informații pe teme juridice, consulare, economice, medicale și sociale. SRTV are o producție specială dedicată românilor din străinătate, iar potrivit licenței deținute de TVR Internațional procentul este de 30% din totalul emisiunilor difuzate pe acest canal”. Nu în ultimul rând, Guvernul atrage atenția că prevederile acestei propuneri legislative „conduc la un efort bugetar considerabil, dat fiind că, în prezent, SRTV are angajați 3 corespondenți externi, iar adoptarea reglementărilor propuse ar impune suplimentarea echipelor de corespondenți externi care să se afle permanent în zonele cu comunități de români”.