Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Gurul” a susținut că această normă contravine dreptului la un proces echitabil și a invocat faptul că un judecător nu-și poate întemeia decizia de condamnare bazându-se determinant pe declarațiile investigatorilor sub acoperire sau ale unor colaboratori ai Parchetului, lucru care ar trebui să se întâmple și în situația analizării declarațiilor părților vătămate. Curtea Constituțională i-a desființat argumentația și, cu unanimitate de voturi, a respins cererea ca neîntemeiată.
Curtea Constituțională a publicat, la începutul acestei săptămâni o decizie emisă la finalul lunii februarie a acestui an, prin care a analizat o sesizare de neconstituționalitate făcută de celebrul guru Gregorian Bivolaru, liderul MISA (Mișcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut), într-un dosar în care a fost trimis în judecată pentru trafic de persoane, dosar aflat pe rolul Curții de Apel Cluj.
Bivolaru a cerut în dosarul respectiv - 22341/3/2007*/a3 -, judecat la Secția penală și pentru Minori a Curții de Apel Cluj, sesizarea cu excepție de neconstituționalitate a prevederilor articolului 103 alineat 3, 111 și 112 din Codul de procedură penală. Instanța a admis cererea și, la data de 3 octombrie 2019, a sesizat Curtea Constituțională.
Concret, articolul 103 alineat 3 Cod procedură penală, pe care Gregorian Bivolaru îl vrea declarat drept neconstituțional, stabilește că hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați. Iar articolele 111 și 112 Cod procedură penală, care fac obiectul aceleiași excepții de neconstituționalitate, se referă la modul de audiere a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente.
A invocat încălcarea dreptului la apărare
Liderul MISA susține, în sesizarea înaintată la CCR, că aceste texte legale contravin prevederilor constituționale cuprinse în articolul 20, referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, în cele cuprinse în articolul 21 alineat 3, referitoare la dreptul la un proces echitabil, în cele cuprinse în articolul 23 alineat 11, referitoare la prezumția de nevinovăție, și în cele cuprinse în articolul 24, privind dreptul la apărare.
Gregorian Bivolaru este de părere că declarațiile provenite de la părți (inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente), dar și cele provenite de la suspect sau de la persoana vătămată „sunt marcate de un interes nemijlocit în soluționarea cauzei, astfel că și acestea trebuiau cuprinse de legiuitor în articolul 103 alineat 3 Cod procedură penală”. Cu alte cuvinte, în opinia liderului MISA, nici declarațiile date în procesul penal de către o persoană vătămată nu trebuie să poată sta la baza unei decizii judecătorești de condamnare a unui agresor.
Lecții de drept penal, ținute de CCR
Judecătorii Curții Constituționale îi desființează lui Gregorian Bivolaru, în decizia adoptată, această argumentație, arătând că legea penală din România prevede că probele se pot obține în procesul penal fie prin declarațiile învinuitului sau ale inculpatului, fie prin declarațiile persoanei vătămate, fie prin declarațiile părții civile sau ale părții responsabile civilmente, fie prin declarațiile martorilor, fie prin înscrisuri, rapoarte de expertiză sau de constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de probă, precum și prin orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege.
Potrivit deciziei, investigatorii pot fi audiați ca martori în cursul procesului penal în aceleași condiții ca martorii amenințați. „Totodată, în situații excepționale, când folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficientă pentru obținerea datelor și informațiilor ori nu este posibilă, procurorul poate autoriza folosirea unui colaborator, căruia îi poate atribui o altă identitate decât cea reală”, se mai arată în această decizie.
Admiterea cererii ar echivala cu anularea procesului
Curtea Constituțională mai notează că „necesitatea protecției nu poate aduce atingere exercitării dreptului la apărare, astfel că și în asemenea situații, CEDO apreciază că drepturile apărării sunt restrânse într-un mod incompatibil cu garanțiile Convenției”, explicând de ce legiuitorul a considerat necesar ca anumite categorii de probe (declarații) să nu poată sta, fundamental, la baza unei decizii de condamnare.
Sunt însă și situații în care inclusiv partea vătămată și partea civilă beneficiază de măsuri de protecție, atrag atenția judecătorii CCR, care subliniază că, dacă legiuitorul ar fi exclus declarațiile părților vătămate sau ale părților civile din norma legală care permite ca acestea să stea la baza emiterii unei sentințe de condamnare, „ar fi însemnat că restrângerea valorii probante a declarațiilor acestor persoane să se răsfrângă asupra procesului penal, indiferent de modalitatea de audiere a acestora”.
În aceste condiții, cu unanimitate, Plenul Curții Constituționale a respins, ca neîntemeiată, acțiunea lui Gregorian Bivolaru.
Tribunalul Sibiu i-a acordat daune morale de 50.000 de euro
Reamintim că liderul MISA, Gregorian Bivolaru, a fost condamnat, în 2013, la o pedeapsă de 6 ani de închisoare pentru act sexual cu un minor. El a fost încarcerat și s-a liberat condiționat în luna septembrie a anului 2017, când a părăsit Penitenciarul Bistrița. Anterior, el a părăsit România și a obținut azil politic în Suedia. A fost prins pe teritoriul Franței. Bivolaru și-a schimbat numele în Magnus Aurolsson.
Publicația sibiană „Turnul Sfatului” a dezvăluit, zilele trecute, că, pe data de 5 mai, Tribunalul Sibiu i-a admis lui Gregorian Bivolaru o cerere de daune morale de la statul român în cuantum de 50.000 de euro, „pe motiv că nu s-a respectat termenul rezonabil de desfășurare a procedurii judiciare penale”.
În prezent, Gregorian Bivolaru ar fi căutat, prin Interpol, de autoritățile din Finlanda, care solicită arestarea liderului MISA într-un dosar de trafic de persoane în formă agravantă, anchetă plecată de la dezvăluirile unor foști cursanți ai acestuia.
