Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar au cerut Guvernului să ia măsuri și pentru eliminarea pirateriei din transporturi și stoparea extinderii activității de „ride sharing” în alte domenii, precum transportul de mărfuri, curieratul și transportul internațional de persoane, toate fiind în afara legii. Profitând de ocazie, în calitate de asociații reprezentative la nivel de sector de activitate, acestea au cerut și modificări la legea transportului alternativ, pentru a obliga firmele de ride-sharing să plătească aceleași taxe și impozite ca toate celelalte firme din România și să nu mai poată obține un număr nelimitat de copii conforme pentru efectuarea transportului. Uber și Bolt s-au constituit într-o asociație și cer tratament egal cu celelalte asociații, însă nu îndeplinesc toate criteriile prevăzute de Legea dialogului social.
Transportatorii autorizați din România au luptat împotriva transportului alternativ din anul 2014 - la fel ca în toate celelalte țări. Din 2019 a fost dată o lege a transportului alternativ, care dublează legea taximetriei și oferă mai multe drepturi celor care fac, practic, același lucru, dar în baza altei legi. După ce au intrat în legalitate, firmele de ride-sharing au început să lanseze inclusiv oferte pentru transport internațional de persoane, transport de mărfuri și curierat - ceea ce nu este prevăzut nici în legea specială care s-a creat pentru intrarea lor în legalitate.
Asociațiile transportatorilor au fost chemate de ministrul Sorin Grindeanu la negocieri, după ce au ieșit în stradă mii de șoferi de TIR din toată țara (chiar dacă protestul nu a fost organizat de asociații), iar conflictul s-a stins după ce OUG nr. 49 din 25 iunie 2019 privind activităţile de transport alternativ cu autoturism şi conducător auto a fost modificată. Dar reprezentanții asociațiilor au profitat de ocazie, pentru a cere și revizuirea Legii transportului alternativ.
Reprezentanții Uber și Bolt au ripostat și pentru cerințele de modificare legislativă care îi vizează, dar vin din partea asociațiilor reprezentative ale transportatorilor - cele care au fost la negocierile de la Guvern. Platformele consideră că se pot exprima de pe picior de egalitate, dar chiar dacă s-au constituit în asociație, nu întrunesc toate criteriile necesare pentru a deveni reprezentativi la nivelul sectorului de activitate, precum celelalte asociații.
Coaliția pentru Economia Digitală ripostează
Firmele de transport alternativ s-au constituit în Asociația Coaliția pentru Economia Digitală, organizație independentă care reprezintă principalii operatori de platforme digitale de ride sharing și ride hailing din România. Au trimis Guvernului un punct de vedere, după întâlnirea ministrului Sorin Grindeanu cu asociațiile transportatorilor, arătând că activitatea de ride-sharing ne salvează de poluare și de blocarea traficului, iar românii apelează la serviciile lor pentru că sunt de mai bună calitate și mai facil de accesat. Acesta a fost răspunsul la acuzațiile pe care le-au adus transportatorii: de evaziune fiscală, încălcarea legislației muncii, obținerea unui număr mult mai mare de copii conforme pentru efectuarea taximetriei mascate de transportul alternativ și trimiterea banilor la firmele-mamă cu sediul în afara României.
„Reglementarea serviciilor de transport alternativ cu șofer a generat probabil cea mai mare evaziune fiscală produsă pe teritoriul României. Veniturile obținute prin intermediul acestor platforme nu sunt declarate, iar prejudiciile aduse statului român sunt de ordinul milioanelor de euro. Chiar zilele trecute ANAF a mai comunicat un prejudiciu de câteva milioane de lei, în urma unui control la o flotă care efectua servicii de transport nefiscalizate, cu muncitori neînregistrați la ITM”, au arătat transportatorii, în discuțiile cu reprezentanții ministerului de resort.
Modificări la legea ride-sharing
Transportatorii au cerut limitarea numărului de autorizații (copii conforme) pentru transportul alternativ și posibilitatea ca mașinile care circulă în baza acestei legi să se deplaseze doar pe raza localităților în care sunt înregistrate - la fel ca taxiurile.
De asemenea, au cerut modificări ale legii pentru a nu se mai putea lucra cu „șoferi parteneri” care să poată fi schimbați după bunul plac al firmelor de transport alternativ: „cursa - deplasarea intermediată printr-o platformă digitală, executată cu autoturism şi conducător auto pe un traseu comandat şi acceptat de pasager, de la locul de îmbarcare până la locul de destinaţie, efectuată numai pe raza localității de autorizare și ocazional între. Interzis a se lua comenzi/curse din alte localități, comenzile/cursele se pot lua din platformă numai pe pe raza localității de autorizare” - este una dintre propunerile de modificare a legii transportului alternativ.
O alta este ca operator de transport alternativ să poată fi doar o persoană fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială sau persoana juridică deţinătoare a autoturismului cu care se efectuează transport alternativ în proprietate - eliminându-se posibilitatea de închiriere a mașinii și chiar folosirea autoturismelor cumpărate în leasing.
Diferențe de percepție în definirea activității
Cătălin Codreanu, președintele Coaliției pentru Economia Digitală (Uber-Bolt) a precizat că nu există nicio asemănare între ride-sharing și taximetrie: „Modelul de funcționare a celor două tipuri de servicii, transport alternativ, respectiv taximetrie, este diferit. Transportul alternativ nu este un serviciu public de transport. Prin urmare, nu beneficiază de facilitățile acordate serviciilor publice de transport, de pildă nu pot circula pe benzile special dedicate transportului public de persoane în orașe și nu pot lua comenzi din stradă, ci doar prin intermediul aplicațiilor”, a precizat acesta, într-un comunicat de presă.
Reprezentanții asociațiilor transportatorilor susțin însă că Uber și Bolt sunt doar platforme online și nu ar trebui să ceară drepturi ca și cum ar fi altceva. „O platformă, că se cheamă Uber sau Bolt sau dispecerat taxi, nu are de ce să se bage în funcționarea și legile care guvernează un transportator de taxi sau transport alternativ. Platforma intermediază, ca și dispeceratul, legătura dintre un potențial client și transportul autorizat taxi sau alternativ. Platforma trebuie să-și achite taxele către statul român, pentru toate încasările pe care le face pe teritoriul României, ca noi toți. Trebuie să înțelegem că nu intermediază o vânzare de lenjerie sau pantofi. Împreună cu transportul alternativ, execută transport de persoane pe teritoriul României”, a explicat Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), pentru Jurnalul.
