Lovitură pentru sinecuriștii de partid: Guvernul, obligat să-și scoată pilele din CA-uri

Partidele politice au continuat să-și plaseze în Consiliile de Administrație oamenii, iar de cele mai multe ori aceste numiri nu s-au făcut în baza unor business-planuri prezentate de aceștia pentru dezvoltare companiilor ale căror destine erau puși să le conducă. Acum, partidele se văd nevoite să reducă această practică discreționară de conducere a societăților de stat. „Reducerea cu 50% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat centrale” și „Reducerea cu 10% a numirilor interimare/temporare în consiliile de administrație ale companiilor de stat locale” sunt două jaloane incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care au termen de îndeplinire trimestrul IV din 2023.

Posturile în Consiliile de Administrație (CA) și în Consiliile de Supraveghere (CS) sunt foarte râvnite de oamenii care roiesc în jurul partidelor pentru că ele asigură venituri foarte mari cu muncă puțină. Membrii CA-urilor și CS-urilor trebuie să participe la o ședință pe lună, având și opțiunea să o facă de la distanță. În schimb, dacă vorbim despre remunerații, acestea sunt foarte mari. De exemplu, la Electrica remunerația lunară fixă este de 4.985 de euro brut, pentru președintele CA, și de 3.630 brut pentru membrii CA. De asemenea, indemnizația de participare la ședințele CA și ale comitetelor consultative este de 1.200 de euro brut, pentru membrii CA/comitetelor, și 1.445 de euro brut, pentru președinții comitetelor. La Romgaz, de exemplu, remunerația netă anuală a membrilor CA a fost anul trecut cu 169.372 de lei, ceea ce înseamnă 14.114 lei/lună. Și cei care au norocul să fie numiți în Consiliul de Supraveghere al Fondului Român de Contragarantare, o instituție din subordinea Ministerului Finanțelor, câștigă foarte bine. Președintele este răsplătit pentru efortul de a participa la o ședință pe lună cu 12.000 de lei net, în timp ce membrii comitetului primesc 8.000 de lei net și exemplele pot continua. 

Din pixul politicienilor, în pixul AMEPIP

Înființată în vara acestui an, Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) va avea un rol extrem de important în desfășurarea procedurilor de selecție a administratorilor în consiliile de administrație, atât la întreprinderile publice de la nivel central, cât și la cele de la nivel local, prevede un proiect de act normativ pentru modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind guvernanța corporativă. Astfel, AMEPIP organizează procedurile de selecție a expertului independent, membru în comisia de selecție și nominalizare, în cazul întreprinderilor publice la nivel central și aprobă nivelul minim al indicatorilor-cheie de performanță pentru toate aceste companii. De asemenea, AMEPIP va participa la procedura de selecție și nominalizare a administratorilor prin reprezentanții săi numiți în comisia de selecție și nominalizare, în mod obligatoriu pentru întreprinderile publice de la nivel central, respectiv la solicitarea autorității publice tutelare, pentru întreprinderile publice de la nivel local. O altă măsură avută în vedere de proiect se referă la introducerea obligativității avizării de către AMEPIP a contractelor de mandate ale administratorilor la societățile de stat. 

Agenția avizează sau anulează selecția

O altă măsură care va fi introdusă prevede că AMEPIP primește și verifică scrisorile de motivație din partea candidaților pentru corpul administratorilor de întreprinderi publice, verifică respectarea procedurilor de selecție și nominalizare pentru întreprinderile publice. Nu în ultimul rând, AMEPIP primește rapoartele finale ale comisiilor de selecție și nominalizare de la autoritățile publice tutelare, în termen de 3 zile lucrătoare de la finalizarea procedurilor de selecție a administratorilor. În termen de 10 zile de la data primirii raportului, AMEPIP va trebui să emită un aviz prin care aprobă sau anulează procedura de selecție.

„Recrutarea acestor persoane se face la noi după criterii învechite. CV-urile sunt umflate, colorate și sunt o găselniță depășită pe care am moștenit-o. CV-ul este o formă de aproximare a performanțelor, dar în cuantum foarte mic, iar corelația lui cu viitoarea treabă pe care trebuie să o facă în cadrul companiei este de sub 25%. La numirea acestor persoane mult mai important este business planul pe care trebuie să-l prezinte un candidat. Pe de altă parte, din punctul meu de vedere o persoană trebuie să primească un mandat, maximum două în aceste funcții. De asemenea, nu este normal să fie concomitent numit în două consiliile, pentru că nu va putea să-și facă bine treaba”.

Adrian Mitroi, profesor ASE 

După 2019, guvernanța corporativă, anulată

Îmbunătățirea performanței economico-financiare a întreprinderilor de stat în perioada 2015-2018 a fost favorizată și de reformele legislative privind implementarea guvernanței corporative în sectorul public. Însă, în pofida progreselor realizate, amendamentele adoptate ulterior au desființat de facto aplicarea principiilor de guvernanță corporativă în majoritatea companiilor de stat. Diminuarea angajamentului față de principiile guvernanței corporative bazate pe profesionalism, integritate, transparență şi responsabilitate s-a resimțit probabil, începând cu anul 2019, și prin declinul majorității indicatorilor de performanță ai companiilor de stat. Astfel, deși acești indicatori s-au îmbunătățit aparent pe parcursul anului 2020, sub influența măsurilor de sprijin guvernamental, nivelurile lor continuă să se situeze semnificativ sub valorile înregistrate în anul 2018, atât în ceea ce privește profitul net agregat, cât și în ceea ce privește principalele rate de rentabilitate, arată o analiză a Consiliului Concurenței.