Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice (SNAP) 2023 - 2027 are în vedere cele șase priorități de politică în acest domeniu care se referă, printre altele, la creșterea transparenței, integrității și a calității datelor, profesionalizarea personalului și stimularea transformării digitale a achizițiilor. De asemenea, SNAP propune extinderea domeniului de aplicare a achizițiilor centralizate în administrația centrală, în special în sectoarele sănătății, educației, transporturilor și digitalizării, prioritare în PNRR.
Proiectul noii strategii a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice. Proiectul prevede o serie de termene pentru îndeplinirea unor puncte din noua strategie pentru a respecta PNRR. Astfel, până pe 31 martie 2023 trebuie adoptată și să intre în vigoare modificarea legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016) în vederea eficientizării procesului de atribuire. Până 30 iunie 2023 va trebuie să intre în vigoare Strategia actualizată privind achizițiile publice, inclusiv a măsurilor orizontale de sprijinire a implementării planului național de redresare și reziliență. De asemenea, până pe 31 decembrie 2023, România se angajează să interconecteze și să asigure interoperabilitatea cu alte baze de date a SEAP, să formeze 350 de specialiști în domeniul achizițiilor publice și să facă operaționale organismele centralizate de achiziții publice pentru autoritățile locale. În plus, până pe 30 iunie 2023, este prevăzută implementarea formularelor electronice (eForms), această prevedere fiind inclusă în cadrul componentei „Transformare digitală” din PNRR.
În România, peste 50% din procesele de achiziții publice, derulate la nivel de autoritate/entitate contractantă, sunt realizate de persoane care dețin funcții fără legătură directă cu achizițiile, potrivit unui studiu recent realizat de către ANAP
Legislație avem, dar achiziții ecologice nu prea facem
Una dintre măsurile incluse în proiectul strategiei prevede elaborarea și adoptarea unui planul național de achiziții ecologice. În prezent, în România aplicarea achizițiilor publice verzi este obligatorie doar pentru 6 categorii de produse și servicii stabilite precum: hârtia de copiat și hârtia grafică, mobilierul nou de interior și de exterior, servicii de renovare/recondiționare a mobilierului și servicii de colectare și reutilizare a stocului de mobilier aflat la sfârșitul ciclului de viață, alimente și servicii de catering, autovehicule pentru transport, produse și servicii de curățenie și echipamente IT de birou. Totuși, autoritățile publice nu acordă o prea mare importanță achizițiilor verzi, dar nici nu sunt ajutate să le promoveze. Agenția Națională pentru Achiziții Publice recunoaște acum că în România nu se cunoaște cu exactitate gradul de utilizare a criteriilor ecologice în procesele de achiziții publice. „Au fost realizate studii la nivel național, precum Raportul Băncii Mondiale privind evaluarea generală a sistemului de achiziții publice, care menționează utilizarea redusă a criteriilor ecologice însă în lipsa unor indicatori-cheie de performanță și a unor facilități corespunzătoare în SEAP nu se poate monitoriza în mod eficient progresul înregistrat și rezultatele obținute”, se precizează în proiectul Strategiei Naționale în domeniul Achizițiilor Publice 2023 - 2027.
Citește pe Antena3.ro
9% din Produsul Intern Brut alocă România pentru cheltuielile cu achizițiile publice, contractele de lucrări privind proiectarea și execuția în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare reprezentând cea mai mare parte din aceste cheltuieli.
Achizițiile publice sociale, neglijate complet de autorități
Spre deosebire de achizițiile publice ecologice, care au totuși un cadru de reglementare definit (de la legislație specifică până la ghiduri de bună practică), achizițiile publice responsabile social nu au beneficiat de atenție din partea instituțiilor cu responsabilități de reglementare în domeniu. „Prin urmare, se constată atât lipsa unui cadru de reglementare diversificat și aliniat pentru achizițiile publice responsabile social, cât și lipsa unor îndrumări specifice privind rolul achizițiilor publice în valorificarea potențialului economiei sociale și în rezolvarea problemelor sociale”, se precizează în proiectul de strategie. Scopul principal al promovării introducerii criteriilor de incluziune socială în contractele de achiziții publice este de a transforma politicile bazate pe furnizarea de beneficii grupurilor vulnerabile în politici bazate pe schimbarea de statut, respectiv de a înlocui măsurile pasive (prestațiile sociale) cu măsuri active (formare profesională, acompaniere pe piața forței de muncă, angajare). Conform Barometrului Achizițiilor Publice Responsabile Social, doar 15% dintre autoritățile contractante participante la o cercetare realizată de ANAP au utilizat clauze sociale în procedurile de achiziție publică sau au încheiat contracte rezervate.
