Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii sunt considerați unii dintre cei mai dezirabili consumatori de vacanțe și multe destinații au acordat reduceri substanțiale de prețuri pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști din țara noastră, în ultimii ani - printre acestea numărându-se Bulgaria, Grecia, Egipt sau Zanzibar.
Creșterile înregistrate în turismul intern, după anul 2018, când au fost introduse voucherele de vacanță, s-au bazat aproape exclusiv pe aceste bonusuri acordate de guvernele României din ultimii ani cu scopul încurajării angajaților să-și facă vacanțele în țară, ceea ce a generat o nouă tendință pozitivă cu o creștere constantă, de la un an la altul. Tot voucherele au salvat turismul și industriile conexe în pandemie, conform analizelor făcute de hotelieri și de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Reducerea sumelor alocate pentru aceste bonusuri, anul trecut, a generat scăderi semnificative, dar anul acesta începe cu temeri legate de posibile reduceri ale încasărilor și ale numărului de înnoptări în unitățile de cazare din țară cu până la 40%, ceea ce va genera o scădere la fel de semnificativă a încasărilor la bugetul statului.
Noile măsuri de austeritate luate de Guvernul Bolojan scad puterea de cumpărare a românilor, ceea ce se va reflecta inclusiv în turism, dar se adaugă eliminarea voucherelor de vacanță care au adus creșteri importante în ultimii 8 ani. Datele Eurostat de la finalul anului 2024 arătau că doar 25% dintre români călătoresc anual, comparativ cu o medie de 65% în Uniunea Europeană, iar în rândul persoanelor de peste 65 de ani, doar 11% călătoresc, faţă de 48% în UE, în timp ce 1 din 4 români nu îşi permite o vacanţă. Cu toate acestea, românii care călătoresc și își permit mai multe vacanțe într-un an sunt „vânați” de țările cu turism dezvoltat, fiind foarte buni consumatori, tocmai pentru că provin din categoria celor cu venituri peste medie.
Atât pentru românii cu venituri mari, care își permit să plătească mai multe vacanțe de lux pe an, cât și pentru cei cu venituri medii sau reduse, voucherele de vacanță au reprezentat, din 2018 până acum, un stimulent important pentru alegerea unei perioade de vacanță în țară. Unii dintre hotelierii cu unități de cazare de lux de pe Valea Prahovei sau de pe litoralul românesc au declarat, pentru Jurnalul, că anul trecut au înregistrat pierderi de 30-40% pe fondul reducerii sumelor acordate de stat pentru acest stimulent, dar și pe fondul plafonărilor aplicate, care au redus numărul beneficiarilor cu circa 80%.
Pe de altă parte, industria HoReCa a ajuns să contribuie, la finalul anului 2024, cu 2,9% la PIB, în creștere cu aproape două procente după ce au fost introduse voucherele, dar însemnând încă foarte puțin, comparativ cu situația din celelalte state UE. Eliminarea voucherelor ar reduce şi mai mult această contribuție, deși programul de acordare a voucherelor se baza și pe crearea unei tendințe de consum intern care să se poată menține pe o perioadă cât mai lungă. Tocmai de aceea, prin lege, voucherele erau garantate până în 2026, însă reducerea semnificativă a valorii lor și a numărului de beneficiari a întrerupt și procesul de formare a noii tendințe de consum.
Asociațiile profesionale au avertizat
Încă din decembrie 2024, mai multe asociații profesionale, patronate și sindicate au avertizat Guvernul că reducerea sau eliminarea voucherelor de vacanță va crea probleme grave nu doar în sectorul HoReCa, ci în toată economia României. CNSRL-Frăţia, Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT), Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET) şi Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor Sedlex au tras un semnal de alarmă comun privind riscurile majore generate de o posibilă eliminare a voucherelor de vacanţă, dar premierul Ilie Bolojan pare să nu înțeleagă situația, nici după ce anul trecut s-au înregistrat primele scăderi semnificative în turism și industriile conexe.
În decembrie 2024, Guvernul Ciolacu a introdus prevederea conform căreia doar bugetarii cu salarii de bază nete de până la 8.000 de lei să mai poată primi voucherele de vacanță, pentru anul trecut, iar în iulie 2025, Guvernul a redus și mai mult acest prag de eligibilitate, astfel încât doar bugetarii cu salarii nete de până la 6.000 de lei să mai beneficieze în 2026. Dar se are în continuare în vedere eliminarea totală a acestor bonusuri.
Impactul eliminării totale a programului
Conform unui studiu realizat anul trecut de Academia de Studii Economice (ASE), privind impactul socioeconomic al sistemului de tichete în România, eliminarea voucherelor de vacanță duce la o pierdere netă de 1,744 de miliarde de lei din PIB-ul național, pierderea a 17.000 de locuri de muncă, o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon și o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern. Se adaugă scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA, scumpirea tuturor produselor și serviciilor.
Același studiu arată că fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte, iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HoReCa, transport și agrement local, generând, în mod inevitabil, recesiune în turism.
Cifrele anului 2025 arată că trei luni la rând, în vârf de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, fiind primul an cu scăderi după pandemie, iar județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova - ceea ce arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru a genera creșteri în turismul intern.
Banii nu se mai întorc în economie
Specialiștii mai arată că așa cum după introducerea voucherelor de vacanță, o mare parte din veniturile încasate în turism au trecut în zona fiscalizată, acum se va produce fenomenul opus: eliminarea voucherelor va creşte evaziunea fiscală, pentru că aceste bonusuri reprezintă principala măsură de fiscalizare în sectorul HoReCa ce a limitat semnificativ turismul „la negru”. În lipsa acestui instrument, evaziunea fiscală va creşte, iar bugetul de stat va pierde venituri considerabile.
De asemenea, analiștii economici au arătat că voucherele de vacanță au efect pozitiv inclusiv asupra economiei locale, fiecare leu cheltuit prin aceste bonusuri generând un efect multiplicator care a susținut investiţiile în turism şi alte industrii conexe: transport, alimentaţie publică, servicii culturale şi de agrement.
Studiul realizat anul trecut de specialiștii de la ASE mai arată că spre deosebire de alte măsuri care reduc cheltuielile bugetare fără a aduce beneficii, voucherele de vacanţă reprezintă o investiţie care se întoarce în economie sub formă de taxe, impozite şi consum local, iar anularea acestei măsuri este o încălcare gravă a politicilor publice asumate, generând instabilitate şi îngheţarea investiţiilor în turism și în industriile conexe.
Se opresc investițiile și scade calitatea vieții
ANAT anunța, în luna octombrie a anului trecut, că voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6.300 de unități în 2006, la 28.900 de unități în 2025. Dintre acestea, aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort.
După anul 2018 s-au deschis 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale și mai urmează încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad. Dar eliminarea voucherelor de vacanță pune în pericol toate investițiile din acest sector.
„Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a comentat vicepreședintele ANAT, Adrian Voican.
De asemenea, prin accesul la servicii turistice, angajaţii îşi pot îmbunătăţi sănătatea, beneficiind de odihnă, tratament şi recuperare, în timp ce eliminarea acestor bonusuri duce la reducerea sezonului turistic la doar două perioade de vârf, ceea ce afectează negativ nu doar economia, ci şi calitatea vieții românilor - a cărei creștere este prevăzută în politicile publice asumate de Guvern.
Stațiunile celebre se golesc
Situația care s-a înregistrat de sărbătorile de iarnă în zone premium ale turismului intern, precum Valea Prahovei, arată că tendința de alegere a destinațiilor interne pentru vacanțe a fost stopată, în mod cert. La această situație au contribuit, în unele cazuri, și prețurile crescute exagerat de unii hotelieri sau proprietari de pensiuni, precum și lipsa zăpezii, care contează pentru cei care practică sporturi de iarnă, dar o altă analiză arată că mai mulți români au preferat să-și petreacă sărbătorile de iarnă în destinații externe, ceea ce înseamnă că politicile actualului Guvern nu fac decât să trimită turiștii români în străinătate. Și nu cei cu venituri medii sau reduse aleg vacanțele în destinațiile externe, ci exact cei cu venituri peste medie, care până acum au ales, în ultimii ani, să-și facă vacanțele în România, în locuri unde prețurile sunt tot peste medie, cum ar fi Valea Prahovei.
Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan se laudă cu datele din execuția bugetară pe primele 11 luni ale anului trecut care arată că măsura inițială, din decembrie 2024, a adus deja economii semnificative la bugetul de stat.
Citește pe Antena3.ro
