Guvernantii ne costa un munte de bani

45,4 miliarde de lei. Adica aproxi-mativ 1.250.000 de euro. Sunt banii pe care toti i-am platit in calitate de contribuabili pentru cei 140 de ministri si secretari de stat angajati cu carte de munca la Palatul Victoria. Ca o comparatie, Guvernul italian numara 106 membri. Cu alte cuvinte, le-am luat si noi fata italienilor cu ceva!

45,4 miliarde de lei vechi. Adica aproximativ 1.250.000 de euro. Sunt banii pe care fiecare dintre noi i-am platit in calitate de contribuabil pentru cei 140 de ministri si secretari de stat de la Palatul Victoria. Ca o comparatie, guvernul italian numara 106 membri. Cu alte cuvinte, le-am luat si noi fata italienilor cu ceva!

Aceasta este suma estimativa care rezulta, luand in calcul salariile pe care le-au primit in decursul anului 2005 ministrii Cabinetului Tariceanu si secretarii de stat de la ministere si din agentiile aflate in subordinea prim-ministrului sau a Guvernului. Suma nu este insa exhaustiva, caci in subordinea ministerelor functioneaza alte aproximativ 73 de agentii si institutii, multe finantate de la bugetul de stat, ai caror presedinti sau directori detin majoritatea tot rangul de secretar de stat si, ca atare, incaseaza salarii corespunzatoare rangului.

CABINET. Echivalentul financiar anual mediu al unui ministru al Guvernului Tariceanu este de aproximativ 44.000 RON, adica putin sub jumatate de un miliard de lei vechi. Suma variaza in functie de portofoliu, de la 47.789 RON pentru un prim-ministru la putin peste 43.000 RON un "subministru" (vicepremier), pana la un minimum de 40.000 RON pentru un detinator obisnuit de portofoliu. Luand in calcul media de 44.000 RON, pentru salariile celor 24 de ministri cu sau fara portofoliu ai Cabinetului Tariceanu, anul trecut am scos din buzunare 1.056.000 RON, adica peste 10 miliarde de lei vechi.

SECRETARI DE STAT. Sunt 67 numai in conducerea ministerelor, alti 12 in subordinea prim-ministrului, la care se mai adauga inca 28 care conduc agentiile aflate (cum altfel?) tot in subordinea premierului si alti noua aflati in fruntea agentiilor subordonate Guvernului. Trasa linie si adunat, exact 116. Desi generic functia este aceeasi, sumele de bani primite anual variaza. Media in cazul secretarilor de stat de la ministere sau de la Cancelaria prim-ministrului se inscrie la 33.000 RON anual, pentru a urca ceva mai mult, pana la 35.000 RON la nivelul sefilor de agentii guvernamentale. Per total, anul trecut le-am platit salarii de peste 35 de miliarde de lei vechi.

SE MAI ADAUGA. Aceste sume sunt estimative, caci, urmarind declaratiile de avere ale secretarilor de stat din coordonarea agentiilor, se constata ca exista situatii in care salariul anual pe 2005 s-a ridicat si la aproape 100.000 RON, adica 1 miliard de lei vechi. Numai pentru o persoana. De exemplu, declaratia de venit a presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei mentioneaza la capitolul venituri incasate anul trecut suma de 92.245 RON. Exemplul nu este singular. Presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale a fost platit in anul 2005 cu suma de 75.000 RON. O suma similara a primit si un alt secretar de stat, presedintele Inspectoratului de Stat in Constructii.

PROMISIUNI CU IZ ELECTORAL. "Dupa semnarea Tratatului de aderare vom putea sa ne luam un oarecare respiro si sa privim mai atent modul in care este organizat aparatul guvernamental, pentru ca aparatul birocratic este stufos si nu intotdeauna indeajuns de eficient. Vrem sa facem un aparat mai flexibil, nu atat de greoi si de inchistat cum este cel de astazi", anunta cu surle si trambite atunci premierul. Mai mult, Tariceanu se declara preocupat de faptul ca in subordinea sa exista o multitudine de agentii si de autoritati" care nu si-au gasit locul prin alta parte si care au fost parasutate sub ceea ce numim astazi Cancelaria prim-ministrului". Cum de la vorba la fapta distanta este, uneori, foarte mare, "structura stufoasa si ineficienta" mostenita e bine mersi si acum la locul ei.

DOAR INTENTII. Ideea nu a fost insa abandonata, si, ori de cate ori se simtea nevoia unei revigorari a discursului politic al unor lideri ai Coalitiei, tema restructurarii era scoasa de la naftalina. Au facut-o in special pedistii lui Emil Boc, mai intai anul trecut si din nou anul acesta. De data aceasta insa, cu mai mult succes. Caci daca cu un an in urma Tariceanu anunta ca restructurarea nu era "prioritatea" momentului, in 2005, dupa presiuni la nivel de Coalitie, a fost adoptata o decizie privind restructurarea: sa se faca, dar numai la nivelul secretarilor de stat si al agentiilor. Pe cat de greu a fost adoptata decizia, pe atat de repede pare ca a si fost abandonata. La o luna de la "batutul palmei" in Coalitie pe aceasta tema, nici un scaun de secretar de stat nu a fost clintit.

MERKEL, CEL MAI BINE PLATIT PREMIER

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel (foto), face parte dintre sefii de guvern cel mai bine platiti din Europa, ocupand pozitia a doua dupa premierul britanic, Tony Blair, potrivit unui clasament realizat de revista Cicero, citata de AFP. Potrivit statisticilor companiei de consultanta Hay-Group, Merkel are un venit anual de 261.500 de euro, in timp ce Blair castiga 268.500 de euro pe an. Revista recunoaste ca este dificil sa compari veniturile demnitarilor politici la nivel global, mai ales din cauza sistemelor de impozitare diferite. Premierul irlandez, Bertie Ahern, se situeaza in urma cancelarului german, cu un venit anual de 252.400 de euro, urmat de seful guvernului francez, Dominique de Villepin, cu 240.000 de euro. Ultimele pozitii sunt ocupate de premierii din Slovacia (39.100 de euro), Polonia (53.400 de euro) si Cehia (64.900 de euro).

TARICEANU, DOAR 14.000 DE EURO

Nici Romania nu-i Germania, dar nici premierul Tariceanu (foto) nu-i Angela Merkel. Cu un venit anual de aproape 48.000 RON, adica aproape 14.000 de euro anual, Tariceanu nu se apropie nici pe departe de sumele pe care le primesc premierii europeni. Venitul sefului Executivului roman la nivelul anului 2005 s-a mai rotunjit insa cu alti 148.117 RON, primiti ca dividende aferente anului 2003. Ce-i drept, in Germania salariul mediu la nivelul anului 2005 a fost de aproape 2.500 de euro, pe cand in Romania nu a depasit cu mult 200 de euro.