Guvernul cu trei capete - Minţiţi, daţi afară şi cu banii luaţi

De câteva zile, guvernanţii îşi tot bat capul să scoată un buget pe 2009. Şi încă unul de criză. La miez de noapte şi cât mai ascuns de ochii lumii, Guvernul Boc-Băsescu-Geoană e mistuit de chinurile facerii. Ar trebui să-l chinu­iască ruşinea, dar e un cuvânt prea mare pentru politicieni. Ca şi responsabilitatea.

Deşi cuvântul criză nu lipsea din buletinele de ştiri, în campania electorală actualii guvernanţi promiteau marea cu sarea. Pensii dublate, garantate şi a 13-a pensie, salarii mari, burse de tot felul, tractoare cu GPS, TVA şi impozite mai mici, medicamente compensate la toată lumea, locuinţe sub 30.000 de euro, prime de instalare în casă nouă, mii de euro pentru tinerii fermieri, sporuri de fidelitate, peste o sută de taxe eliminate, rente viagere, alocaţii pentru copii majorate. Şi lista poate continua, dar n-o încape hârtia. Toate promisiuni de campanie care acum pot fi strânse într-un manual de fraierit românii în schimbul unui vot. Şi cu ce se aleg ei, alegătorii, acum, când cuvântul criză nu mai e o simplă gogoriţă de încropit guvernul, devenit Cabinetul Boc? Acum ni se spune pe un ton grav, serios că astăzi va fi prezentată o nouă evaluare publică care va arăta mai rău decât cea din noiembrie-decembrie. Şi, ca de obicei, când trebuie date explicaţii concrete, guvernanţii noştri ne citesc ca din dicţionare: se depreciază situaţia economică globală.  Şi de ar fi aşa, de ce am  mai crede... Comparativ cu promisiunile electorale lista propusă acum de guvernanţi e mult mai scurtă: îngheţarea salariilor şi pensiilor, şomaj, într-un cuvânt, strâns cureaua, un sport pe care îl credeam de mult uitat.

---

Realitatea de după alegeri e mult departe de promisiunile electorale: îngheţarea salariilor şi pensiilor, şomaj, într-un cuvânt, strâns cureaua. Guvernul nu va aproba nici astăzi bugetul pe 2009, ci doar principiile ce vor sta la baza formei finale, deşi ieri au avut loc discuţii peste discuţii, ziua la Finanţe, noaptea la Cotroceni. Îngheţarea salariilor este cuiul lui Pepelea, de care se împiedică toată construcţia bugetară.

De mai mult de o lună se discută despre bugetul pe 2009, dar, sacul fiind destul de gol, banii se dovedesc foarte greu de împărţit între diferite ministere. Ieri, au avut loc mai multe discuţii, în paralel, la Ministerul de Finanţe, unde au participat preşedintele Traian Băsescu, delegaţia Fondului Monetar Internaţional şi reprezentanţi ai sindicatului şi patronatului, alături de membrii Cabinetului Boc. Precum copilul cu mai multe moaşe, şi bugetul se naşte greu, prins între promisiunile electorale ale celor două partide câştigătoare şi criza economică, ce se adânceşte pe zi ce trece.

REALITATEA CRUDĂ
Prima veste proastă, anunţată de premierul Boc săptămâna trecută, a fost reducerea cu 20% a numărului de posturi din administraţia centrală şi locală. Decizia presupune desfiinţarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă, reprezentând puţin peste 0,1% din numărul total al salariaţilor din sectorul bugetar, ce se ridică la aproape 1,5 milioane de posturi. În urma discuţiilor cu sindicatele, s-a renunţat în cele din urmă la disponibilizări, a declarat Vasile Marica, preşedintele Sed Lex.

Apoi a intrat în scenă preşedintele Traian Băsescu. La Radio România Actualităţi, şeful statului a declarat că nu este partizanul unui împrumut de la FMI, ci din bani europeni şi a menţionat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde de euro, sub supravegherea Fondului. Printre informaţiile subţiri legate de bugetul de criză, preşedintele Băsescu a făcut publică o informaţie ce a adus în impas negocierile cu patronatele şi sindicatele. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu va reacţiona negativ dacă Guvernul ajunge la o înţelegere cu sindicatele ca pentru şase luni să se îngheţe salariile şi pensiile, prioritatea fiind folosirea resurselor publice pentru punerea în mişcare a economiei.

O poziţie total diferită faţă de cea prin care anunţa că susţine creşterea salariilor profesorilor la momentul când a promulgat legea votată cu ochii închişi de Parlament. Sindicatele au fost luate prin surprindere. Toţi cei care au participat la negocierile pentru programul anticriză ştiau despre majorarea salariilor cu rata inflaţiei estimată la 5%.

Înţelegerea la care se ajunsese cu sindicatele pentru Programul Anticriză a sărit în aer. Cum discuţiile băteau pasul pe loc, preşedintele Traian Băsescu i-a chemat aseară la Cotroceni pe reprezentanţii sindicatelor şi pe cei ai patronatelor. Discuţiile s-au purtat pe rând. La ora 16:30 au fost programate sindicatele, iar la ora 18:30, patronatele. "Suntem aproape în faza finală a consultărilor cu partenerii sociali, avem şi o şedinţă a Coaliţiei în această după-amiază, pentru ca mâine (joi – n.r.) să putem lua decizii politice în cadrul Guvernului", a spus premierul Emil Boc la finalul discuţiilor de la Ministerul Finanţelor.

BĂSESCU, CIOCU’ MIC
Liderii sindicali i-au cerut preşedintelui Traian Băsescu, la întâlnirea de la Cotroceni, să nu mai intervină în negocierile dintre Guvern şi partenerii sociali, au declarat, la finalul discuţiilor, preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, şi cel al BNS, Dumitru Costin. Liderul CNSLR Frăţia a spus, la finalul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, că după prezentarea argumentelor părţilor, neavând mandat spre a discuta despre îngheţarea salariilor, "nu pe o perioadă de şase luni, pe nici un fel de perioadă", crede că sindicaliştii au reuşit să îl convingă pe preşedintele Traian Băsescu să se abţină de la a interveni în negocierile între Guvern şi parteneri sociali. "Aceasta a fost declaraţia finală a preşedintelui, lucru pe care sper să-l reitereze, şi anume că ceea ce va însemna înţelegerea noastră cu Guvernul României nu va fi viciat de intervenţia domniei-sale", a declarat Petcu. Dumitru Costin a declarat că prin îngheţarea unor salarii se conservă, pe o perioadă de timp, nişte mari inechităţi, pentru că aceia cu salarii mari vor traversa liniştiţi perioada de moratoriu, iar cei cu venituri mici vor trece foarte greu prin această perioadă.

SALARII PENTRU PROIECTE UE
Preşedintele Băsescu apare şi spune că este necesar să fie date premii de succes pentru cei care atrag fonduri europene. Cei de la Guvern vin şi zic să li se micşoreze salariile. Între cele două luări de poziţie este o inadvertenţă. Să luăm un caz concret. Un angajat care se ocupă în prezent cu atragerea de fonduri de la UE realizează un venit lunar de 600 de euro. Fără sporurile pe care doreşte să le taie, Guvernul ar rămâne cu 300 de euro. Chiar dacă lui i s-ar atribui ulterior premii pentru succes, e posibil ca venitul său să fie mai redus ca înainte, ceea ce înseamnă că, în loc să fie stimulat să atragă fonduri, e constrâns să plece în situaţia reducerii venitului. Când îşi va da seama de această problemă, probabil că Guvernul va angaja alte persoane cu salarii stimulative de 2.000-3.000 de euro. Când mai bine le dădea 1.500 de euro pe lună celor existenţi, intrau fonduri europene, se câştiga timp şi se realiza şi o economie.

PACHETUL ANTICRIZĂ
Anterior acestor declaraţii, Finanţele şi partenerii sociali conveniseră asupra a 29 de măsuri anticriză, ce vor fi incluse în bugetul din acest an, din planul iniţial de 67 de acţiuni propuse de sindicate şi patronate.

Pentru 18 dintre măsurile aprobate s-a calculat impactul asupra bugetului, respectiv cheltuieli de 19,3 miliarde de lei, reprezentând 3,39% din PIB, şi un plus la venituri de 3,64 miliarde de lei, sau 0,63% din PIB.

Finanţele au decis deblocarea plăţilor administraţiei publice centrale şi locale şi eşalonarea echilibrată a plăţii lunare a acestora în primul trimestru al anului. Aceasta va produce un minus bugetar de 8 miliarde de lei, respectiv 1,39% din PIB.

Patronii au obţinut neimpozitarea profitului reinvestit, capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank, finanţare pentru promovarea exporturilor.

Şi industria auto primeşte o bulă de oxigen, prin demararea programului de reciclare automobile vechi REMAT 2009 pentru 60.000 de automobile cu o primă de 800 de euro/automobil reciclat.

Finanţele vor pune în schimb bir pe jocurile de noroc şi vor suprataxa produsele de lux. Alte măsuri aprobate sunt asigurarea unui sprijin de 30% din volumul creditului în sectorul de creştere a porcilor şi, respectiv, de 25% din volumul creditului pentru producţia din sectorul avicol, acordarea de tichete valorice pentru achiziţionare de îngrăşăminte, înfiinţarea Fondului de Contra garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi asigurarea constituirii a unui fond destinat creşterii accesului IMM-urilor la finanţare în cadrul Casei de Economii şi Consemnaţiuni.

Cabinetul Boc, file de program

Multe dintre măsurile anti-criză propuse de PSD în noiembrie anul trecut, precum şi propuneri cuprinse în programul propriu de guvernare, se regăsesc în măsurile imediate ale cabinetului Boc. Neimpozitarea profitului reinvestit, CEC – bancă a IMM-urilor, capitalizarea Eximbank şi suprataxarea produselor de lux sunt doar câteva dintre ideile pe care pesediştii au reuşit să le impună în planul guvernamental. Există totuşi şi măsuri ale actualului Guvern care nu corespund întru totul cu ceea ce şi-au propus pesediştii în toamnă, cum este cazul celei privind ajustarea salariilor bugetarilor care trebuie făcută "ţinând cont numai de creşterea prognozată a preţurilor şi aplicată diferenţiat cu preponderenţă în zona salariilor mici începând cu luna aprilie 2009". În planul anti-criză, PSD susţinea protejarea puterii de cumpărare a populaţiei în faţa valurilor de scumpirilor, iar în programul său de guvernare propunea corelarea salariului minim brut pe ţară cu valoarea coşului minim de consum astfel încât valoarea acestuia să ajungă până la 1.000 de RON. Rămân însă şi foarte multe măsuri anti-criză ale social-democraţilor care nu şi-au găsit loc în planul cabinetului Boc: reducerea tarifului la energie electrică, garantarea integrală a depozitelor populaţiei, taxe zero pentru firmele care angajează tineri sub 25 de ani şi reducerea numărului agenţiilor guvernamentale.

Neimpozitarea profitului reinvestit, accelerearea programului de reabilitare termică, subvenţionarea îngrăşămintelor pentru agricultori sunt măsurile care se regăsesc în planul de măsuri al Guvernului dar şi în programul electoral al PD-L. Programul "Rabla", programele pentru IMM-uri, ajustarea salariilor bugetarilor, nu au fost de mare interes pentru democrat-liberali înainte de a ajunge la guvernare. În schimb, liderii partidului s-au înghesuit să vorbească atât prin întâlniri electorale cât şi în programele de guvernare despre eliminarea a 100 de taxe, introducerea pensiei sociale minim garantate de 350 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2009, mărirea alocaţiei pentru copii la 100 lei pe lună. Cât priveşte programul de guvernare, parte din măsurile incluse în programul anticriză au fost anunţate, chiar dacă nu exact în această formă, în programul de guvernare adoptat în Parlament. Majoritatea se regăsesc în capitolul 2 al programului de guvernare, care vorbeşte exact despre reducerea impactului crizei economice şi financiare asupra economiei. (L. D., D. P., A. N.)

Promisiunile electorale ale PSD

Anul trecut, dar mai ales în preajma şi în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie, PSD, prin vocea liderului Mircea Geoană, dar şi prin documente aprobate de partid, a lansat o serie de promisiuni în perspectiva accederii social-democraţilor la guvernare.

• acordarea celei de-a 13 pensii, plătită în două tranşe, de Crăciun şi Paşte;

• tractoare cu GPS şi toate câmpiile României irigate;

• 25.000 de euro primă de instalare a tinerilor care muncesc în străinătate şi care se întorc în ţară, şi 60% scutire de la impozit pentru cei care vor să înceapă o afacere;

• dublarea pensiilor pentru agricultori;

• tarif social la consumul de energie electrică;

• TVA redus la alimente;

• 5.000 de noi creşe, şcoli şi grădiniţe;

• medicamente compensate şi gratuite pentru toate persoanele cu venituri reduse;

• construirea a 1.000 de km de autostrăzi, modernizarea a 1.000 de km de căi ferate, apă şi canalizare în toate localităţile;

• reducerea impozitului pe venit la 10% pentru cei cu venituri modeste, 16% pentru cei cu venituri medii, iar cei cu venituri mari vor fi supraimpozitaţi;

• subvenţionarea dobânzii pentru creditele IMM-urilor;

• eliminarea impozitului pe dobânda bancară pentru persoanele fizice şi IMM-uri;

• garantarea în totalitate a depozitelor bancare ale populaţiei;

• majorarea salariului minim pe economie la 1.000 lei;

• creşterea burselor la nivelul salariului minim;

• acordarea unei alocaţii de 200 lei până la vârsta de 18 ani;

• majorarea pensiilor, până la corelarea lor cu coşul minim de consum şi salariul minim garantat;

• introducerea unei amnistii fiscale limitate pentru cei care-şi aduc veniturile în legalitate;

l reducerea de taxe integrală pentru companiile care păstrează angajaţi de peste 45 de ani sau angajează personal de peste 45 de ani;

• o măsură identică aplicată la intrarea în piaţa muncii pentru tinerii sub 25 de ani aflaţi în căutarea primei slujbe;

• crearea unui fond de solidaritate socială de 1% din profitul marilor companii pentru susţinerea majorării pensiilor;

• burse sociale pentru copiii/tinerii din mediul rural;

• sporuri de fidelitate de 10% pentru ca medicii să rămână în ţară;

• indemnizaţii pentru cei care lucrează la peste 200 km de domiciliu;

• peste 400.000 de locuinţe pentru tinerele familii;

• reducerea preţului unui apartament sub 30.000 euro;

• primă de instalare în casă nouă de 1.000 euro;

• eliminarea completă a impozitului pentru economiile populaţiei şi depunerile în bănci;

• desfiinţarea Fondului Proprietatea.

Promisiunile electorale ale PD-L

Theodor Stolojan, propus în campania electorală să devină premier din partea PD-L, a făcut înainte de alegeri o serie de promisiuni. Promisiuni se mai regăsesc şi în programul de guvernare al PD-L, ca şi în măsurile anticriză ale aceluiaşi partid.

• reducerea contribuţiilor  pentru asigurările de sănătate;

• salariul mediu în 2012 va ajunge la 900 de euro, iar pensia medie, la 405 euro;

• stabilirea unui pachet de măsuri fiscale şi financiare multianuale pentru încurajarea şi susţinerea producţiei agricole pentru piaţă:

• reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la 21 de euro (nivelul minim admis de UE);

• mărirea subvenţiei la hectar la 300 de euro;

• creşterea subvenţiei din resurse proprii pentru domeniile prioritare;

• asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii în condiţiile asigurării unei valori a punctului de pensie de 45% din salariul mediu brut;

• salariul minim brut va atinge 50% din câştigul salarial mediu brut pe economie;

• eliminarea a 100 de taxe şi constituirea de fonduri şi din resurse de la bugetul ţării şi din resurse europene, atât pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cât şi pentru garantarea unor credite pentru continuarea unor lucrări de investiţii începute în România, ce sunt în prezent în pericol de a fi întrerupte, din cauza căderii unor linii de creditare;

• introducerea pensiei sociale minim garantate, de la 1 ianuarie 2009, nu va mai exista nici o familie în care să fie pensionari cu o pensie mai mică de 350 de lei pe lună;

• mărirea alocaţiei pentru copii la 100 de lei pe lună;

• mărirea rentei viagere anuală de la 50 de euro la 100 de euro, pentru persoanele în vârstă care doresc să ia un hectar în arendă sau mai multe, pentru fiecare hectar este valabilă această rentă viageră anualăl mărirea de la 100 de euro la 150 de euro a rentei viagere anuală pentru cei care se hotărăsc să vândă un hectar sau mai multe;

• acordarea pentru cadrele didactice a tichetelor de masă cu valoare mărită şi asigurarea a 6% din PIB pentru Educaţie;

• înfiinţarea Fondului educaţional pentru copii în care statul, părinţii, donatori să poată să strângă bani.

Măsurile anticriză în programul de guvernare

• Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile faţă de nivelul înregistrat în anul 2008 şi instituirea unui moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesenţiale pentru funcţionarea la parametri optimi a instituţiilor publice;

• Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit în echipamente şi tehnologie;

• Majorarea impozitelor pe clădiri, automobile şi ambarcaţiuni de lux;

• Îmbunătăţirea accesului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii la finanţare prin programe cu sprijin financiar extern şi/sau de la bugetul de stat;

• Creşterea finanţării de la bugetul de stat pentru reabilitarea termică a locuinţelor şi clădirilor administraţiei publice centrale şi locale, în scopul creşterii eficienţei energetice;

• Majorarea subvenţiilor în agricultură şi acordarea acestora înaintea începerii lucrărilor agricole de primăvară;

• Majorarea capitalului Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri;

• Majorarea capitalului CEC Bank în scopul finanţării proiectelor IMM-urilor.

Adrian Păunescu: pioneze

Lideri prea supăraţi pentru rangul lor

Prim-ministrul cobora furtunos pe scările Ministerului Finanţelor, cu miniştrii după dânsul. Ziariştii îl aşteptau. Rămas pe o treaptă mai sus, ca să îi poată cuprinde cu ochii pe toţi, dl Boc a grăit. Scurt şi necuprinzător. Neclar. Apoi, din furtunos a devenit supărăcios. Chiar supărat. Părea supărat pe cei care, de ore şi ore, făcându-şi meseria, aşteptau lămuriri, ca să le comunice, prin ziare şi televiziuni, poporului. Despre care tocmai e vorba în acest zbuciumat buget.

Cu puţin timp înainte, nici preşedintele nu avea chef de comunicare, plecând din faţa aceloraşi ziarişti, tot supărat. Sigur că nu putea şi nu poate fi nimeni vesel în aceste zile, când ne-au mai venit şi controlorii europeni în vizită de sus în jos. Dar parcă nici ziariştii, nici poporul nu ar merita acest tratament sictiritoriu, bosumflăţel, grav din partea liderilor momentului.

E în cauză chiar viaţa oamenilor. Nici premierul, nici preşedintele, nici alţi oameni publici nu au dreptul să se supere pe oameni, pe ţară. Că se creează învăţul şi, poate, se supără ţara pe ei şi pleacă oamenii de lângă lideri. Sau, poate, supărarea e un mod inteligent şi preventiv de-a nu răspunde la întrebări. Şi mai e un aspect: pe ziariştii pe care îi dispreţuiesc astăzi, liderii îi vor căuta mâine, când nu vor mai fi la putere.

"Mâine (n.r.: astăzi) va fi o nouă evaluare care va fi făcută publică şi va arăta mai rău decât cea din octombrie-noiembrie, făcută de
organismele internaţionale cu privire la evoluţiile crizei în Europa şi la nivel global. "
Traian Băsescu, preşedintele României