Hai la Tărgul Moşilor la Muzeul Ţăranului!

Cele căteva grade de afară nu i-au impiedicat pe curioşi să se amestece printre tarabele expozanţilor de la Tărgul Moşii de Toamnă de la Muzeul Ţăranului Romăn.

Cele căteva grade de afară nu i-au impiedicat pe curioşi să se amestece printre tarabele expozanţilor de la Tărgul Moşii de Toamnă de la Muzeul Ţăranului Romăn.

Bucureştenii profită de orice ocazie pentru a privi spre rădăcini. Un eveniment ţinut la muzeul din Şoseaua Kiseleff a demonstrat acest lucru. Cu toate că termometrele nu au inregistrat temperaturi ridicate, oamenii au călcat ieri pragul curţii şi au petrecut minute bune intrebănd chiar meşterii populari cum iau naştere anumite obiecte. In cadrul Tărgului Moşii de Toamnă (Moşii lui Sămedru), sunt expuse produsele ţăranului romăn, de la ceramică şi fluiere pănă la brănză de burduf şi colaci din Bucovina, Maramureş şi Transilvania. Publicul este invitat să deguste colaci, covrigi, brănză, nuci, mere, must şi alte specialităţi tradiţionale.

CURIOŞI. Prichindeii, insoţiţi de părinţi, se uită miraţi la exponate. O bătrănică ia un pahar cu must proaspăt obţinut. Ii place, dar să fie lăngă pahar şi nişte cărnuri. Se rezolvă, de pe grătar se aude cum sfărăie cărnaţii. Ce păine? Avem mămăligă caldă. Şi cu burta plină, pornim printre tarabe, promiţănd că trecem spre final pe la standul cel mai aglomerat: brănzeturi şi produse din carne. Ioana Mischiu, din Horezu, Vălcea, ne primeşte zămbind. A venit la tărg cu ceramică de Horezu. "Mă măndresc cu ea, o lucrez din suflet. Nici noaptea nu pot să dorm, parcă visez la modele şi mi-au intrat in sănge modelele şi ceramica de Horezu. E foarte greu de lucrat, dar eu cum lucrez de mică, m-a născut mămica pe roata olarului, e mai uşurel." Tradiţia merge mai departe. Are două fete care au un magazin in Horezu. "Sunt incăntată de ele că imi urmează meseria." Desenele de pe vase sunt simboluri: vărtejul, coroniţa miresei, spicul de grău, spirala, peştele - creştinarea Domnului nostru Iisus Hristos, cocoşul de Horez, Hora Unirii, pomul vieţii, şarpele casei care este paznic. Preţurile sunt pentru orice buzunar: de la 2 lei la 200.

PROCEDEU. Parcă ne-am odihni puţin. Două scaune?! S-a rezolvat, dar parcă iţi e milă să te aşezi pe ele ştiind cătă muncă a fost depusă pentru a le confecţiona. Florin Cramariuc a venit cu ele tocmai din Suceava: "Am adus mobilier din lemn făcut manual de mine şi de soţie. Lemnul e din zonă, motivele sunt tradiţionale, zoomorfe, antropomorfe. Cum se face? Imi aleg buşteanul, il debitez cum ştiu eu, il pun la uscat natural, nu in uscător, nu se forţează, durează un an şi ceva uscarea. Urmează prelucrarea. Preţurile sunt accesibile. Eu numai din aşa ceva trăiesc, nu am altă meserie. Am avut ucenici care vor să inveţe, vin şi invaţă". Avem vase, mobilier, parcă ne-ar trebui şi un covor tradiţional. Soluţia ne-o oferă Iulian Mihalache, din Bălţăteşti, judeţul Neamţ. "Covoraşele pe care le-am adus din zona noastră sunt realizate manual, in război de ţesut orizontal. Folosim lănă de oaie ţurcană, naturală sau vopsită cu plante in marea majoritate a nuanţelor. E o afacere de familie, eu merg prin ţară la diverse tărguri şi mă ocup de finisaje. Soţia face desenele, aranjamentele cromatice, lucrează o parte din produse, noi avem un mic atelier. Culorile le obţinem din plante care sunt mai răspăndite in zona noastră."

PASIUNE. Un grup de copii stă in apropiere cu planşe in măini. Desenează ce văd. Elena Vlad, sculptoriţă şi profesor de arte plastice la Şcoala de Muzică şi Arte Plastice nr. 3, Bucureşti, ii insoţeşte: "Lucrăm in ideea de a vedea ce inseamnă un tărg, o piaţă, actul de vănzare-cumpărare". Vlad Mocanu, 13 ani, este elev in clasa a VII-a: "Incerc să desenez. Aici este artă populară, tradiţional romănească. Incă nu s-au pierdut tradiţiile, cu toate că avansăm in tehnologie şi incep să intre străinii peste noi. Merită să vin aici, chiar dacă este sămbătă. E frumos". Acum, după ce aţi citit, nu mai staţi. Luaţi-i pe cei dragi şi mergeţi la evenimentul organizat de Muzeul Ţăranului Romăn, Clubul Ţăranului şi Asociaţia Culturală Macondo. E deschis pănă la ora 15:00.

Trei zile cu tradiţii

La sfărşitul săptămănii viitoare, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" vă propune trei zile in care să descoperiţi tradiţiile romănilor şi nu numai. La 26 octombrie are loc Tărgul de "Sfăntul Dumitru". Ziua aromănilor. Sămbătă este Tărgul de tradiţii. Nunta la romăni. Organizat in colaborare cu Fundaţia pentru Dezvoltarea Romăniei, este unul dintre cele mai importante evenimente ale toamnei. Incepănd cu ora 11:30, sunteţi invitaţi să sărbătoriţi o nuntă tradiţională din zona Rupea-Braşov. Ciclul se incheie duminică, cu Tărgul multicultural.