Himera inchisorilor - Secrete ale CIA in Romania

Romania si Polonia sunt doua dintre presupusele democratii est-europene care ar gazdui controversatele inchisori strict secrete pe care CIA le-ar detine in afara granitelor Americii, puscarii destinate exclusiv teroristilor periculosi. Autoritatile dezmint.

Romania si Polonia sunt doua dintre presupusele democratii est-europene care ar gazdui controversatele inchisori strict secrete pe care Agentia Centrala de Informatii din SUA (CIA) le-ar fi construit in afara granitelor Americii pentru prizonierii al-qaedani.

Dupa publicarea, in cotidianul american Washington Post, a unor dezvaluiri senzationale legate de existenta unei retele de inchisori secrete in mai multe democratii est-europene, Administratia Bush s-a inchis in carapace si a tacut chitic. Nici CIA nu s-a intrecut in declaratii in legatura cu articolul din Washington Post, care scria, intre altele, ca nu pot fi facute publice tarile pe teritoriul carora CIA a instalat inchisori secrete, din motive de securitate. Organizatia pentru apararea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) din SUA a anuntat ieri ca Romania si Polonia se afla pe aceasta lista a inchisorilor secrete marca CIA.

PLANUL DIABOLIC. Washington Post a publicat miercuri un articol incendiar despre un plan diabolic al CIA cu inchisori secrete in afara granitelor SUA si membri importanti ai retelei Al-Qaeda capturati in Afganistan si in alte tari care sponsorizeaza terorismul. Ziarul scria ca CIA a infiintat centre de detentie, numite in dosarele clasificate "locuri negre" ("black-sites"), in opt tari de pe glob - intre care Thailanda, Afganistan si cateva democratii est-europene. Sursele citate de cotidianul american - actuali sau fosti oficiali din cadrul serviciilor de informatii, precum si diplomati straini ai unor tari de pe trei continente - dezvaluie ca numarul prizonierilor din inchisorile secrete sustinute in totalitate de CIA este de cel putin 100. De existenta acestor inchisori si a ceea ce ascund ele nu stiu decat presedintii si serviciile secrete din tarile respective. Ceea ce inseamna ca, daca supozitia HRW se dovedeste adevarata, presedintele Basescu va avea o noua bataie de cap.

DETINUTII-FANTOMA. Washington Post a insistat asupra faptului ca sursele au omis in mod deliberat dezvaluirea numelor tarilor implicate in acest program al CIA, dar HRW s-a grabit sa arate cu degetul inspre Bucuresti si Varsovia , precizand ca aici se afla "detinutii-fantoma" ai Americii si atragand atentia Bruxellesului asupra gestului Romaniei, aflata in curs de aderare la UE, si al Poloniei, proaspat intrata in Uniune.

Cum a descoperit HRW ca aceste doua tari est-europene sunt implicate in acest scandal? Directorul organizatiei, Tom Malinowski, a declarat ieri pentru ziarul britanic The Times ca, in urma investigatiilor, "oamenii nostri au descoperit detinuti transferati, intr-un avion al CIA, din Afganistan in Europa de Est, in regiuni care sunt inchise publicului si presei, inclusiv in Polonia si Romania". Expertii HRW au tras aceasta concluzie dupa studierea documentelor de zbor ale unui avion Boeing 737, cu seria N313P, care, in 2003, a aterizat la Constanta, venind direct de la Kabul. Aeronava este folosita in exclusivitate de CIA pentru transportarea suspectilor de terorism in afara granitelor SUA. Pana de curand, avionul respectiv a fost inregistrat ca apartinand unei companii cu sediul in statul american Massachusetts, despre care se crede ca serveste drept paravan pentru operatiunile CIA.

Documentele arata ca, in septembrie 2003, avionul a efectuat o cursa directa de la Kabul, capitala Afganistanului, la Szymany, aeroport situat in apropierea orasului polonez Szczytno, la nord de Varsovia, unde se afla si o baza de antrenament a serviciilor de informatii poloneze. De aici, avionul a decolat direct spre baza aeriana Mihail Kogalniceanu, de langa Constanta, care a adapostit, in 2003, in cursul razboiului din Irak, circa 3.500 de militari americani.

Anul trecut, avionul a facut mai multe escale la baza Kogalniceanu, in modernizarea careia Statele Unite au investit cel putin 3 milioane de dolari, pregatindu-se sa o preia ca baza operationala, scrie cotidianul britanic The Independent.

ROMANIA, RESPONSABILA. Organizatia HRW a cerut ieri Romaniei sa deschida o ancheta privind presupusa baza a CIA de la Kogalniceanu. Purtatorul de cuvant al biroului din Bruxelles al HRW, Vanessa Saenen, a declarat pentru postul de radio Delta RFI ca avionul cu detinutii-fantoma a aterizat in nord-estul Poloniei venind din Kabul, la 22 septembrie 2003. Ziua urmatoare, la 23 septembrie 2003, a zburat la baza militara Kogalniceanu, din Romania. La aceasta baza, publicul si presa nu au avut acces, de la inceputul lui 2004. "Avem documente care arata ca avionul respectiv a adus detinuti din Afganistan in 2003. Din moment ce avionul a venit din Kabul, credem ca Romania probabil i-a ascuns sau ii ascunde inca pe acesti detinuti. E dificil de spus daca sunt tratati abuziv, torturati. Riscul ca oamenii sa fie abuzati este mult mai mare in inchisorile necunoscute decat in cele oficiale. Atat Romania, cat si SUA sunt responsabile si ar trebui sa ia masuri prompte. In primul rand, din moment ce Romania candideaza la Uniunea Europeana, nu doar Bucurestiul ar trebui sa ia masuri, ci si Uniunea. Mai intai, trebuie o ancheta serioasa, iar daca se dovedeste ca oamenii aceia sunt tinuti intr-un penitenciar secret, acest lucru trebuie sa inceteze imediat", a declarat Saenen.

In Romania, nici o institutie a statului abilitata nu stie nimic. Contactat de Jurnalul National, Serviciul Roman de Informatii (SRI) a declarat, prin purtatorul sau de cuvant, Marius Beraru, ca nu are la cunostinta existenta acestor centre de detentie secrete. Si Serviciul de Informatii Externe (SIE) sustine ca nu detine date despre amplasarea unor astfel de inchisori pe teritoriul Romaniei. Pragmaticul Minister al Apararii a transmis ieri un comunicat de presa prin care invita jurnalistii sa mearga la Kogalniceanu sa se convinga, la fata locului ca acolo nu exista un centru de detentie secret.

Nici Administratia Prezidentiala "nu are informatii" in legatura cu inchisorile secrete, ne-a declarat ieri purtatorul de cuvant al Presedintiei, Adriana Saftoiu.

INCHISORI NU, AVIOANE IN TRANZIT, POATE. Pe de alta parte, potrivit unor surse autorizate, Romania nu a primit sau gazduit pe teritoriul sau nici un prizonier de razboi de genul celor capturati de fortele americane in razboiul mondial antiterorist. "Nici o autoritate a SUA, indiferent care ar fi aceasta, nu ne-a solicitat vreodata sprijinul intr-o astfel de operatiune", ne-au declarat sursele. Este posibil insa ca transporturi speciale de genul celor invocate de presa americana - avioane cu suspecti de terorism - sa fi tranzitat spatiul aerian romanesc. "Acest lucru nu inseamna ca autoritatile romane stiu ce se afla in acele avioane care tranziteaza spatiul aerian la 10.000 m altitudine", au precizat sursele. Romania are alte genuri de proiecte de cooperare in domeniul serviciilor de informatii cu CIA.

INCOMPATIBILITATE CU VALORILE UE

CONTROVERSA. Americanii ar putea avea la Kogalniceanu mai mult decat o simpla baza militara Existenta unor inchisori secrete ale CIA pe teritoriul Uniunii Europene (UE) ar fi incompatibila cu valorile fundamentale ale comunitatii, dar nu poate duce la declansarea unei anchete a Comisiei Europene. Aceasta este opinia comisarului european pentru Justitie, Libertate si Securitate, Franco Frattini, cu privire la posibilitatea ca astfel de centre de detentie sa existe in state precum Polonia sau Romania. Potrivit AFP, Directia Generala "Justitie" din cadrul Comisiei Europene va initia "cercetari la nivel tehnic" in urma dezvaluirilor facute de presa americana si confirmate de organizatia Human Rights Watch, dar, cel putin deocamdata, comisia nu va recurge "la masuri la nivel politic". De altfel, un purtator de cuvant al comisiei a respins posibilitatea deschiderii unei anchete a Bruxellesului, precizand ca "nu este necesar ca Franco Frattini sa puna mana pe telefon si sa aiba discutii cu vreun ministru sau altul". Tehnic vorbind, UE nu are competenta de a interveni asupra regimului inchisorilor din statele membre, acest aspect fiind reglementat de conventiile privind drepturile omului si de cele impotriva torturii. Uniunea dispune, din 2001, de o Carta a drepturilor fundamentale, dar documentul nu are, deocamdata, forta juridica de a constrange statele semnatare. (Irina Cristea)