Hoţii strigă "hoţul"!

Timp de 12 ani, Becsek-Garda Dezso Kalman a fost deputat de Harghita în Parlamentul României. Ca membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor a demascat mafia retrocedărilor şi exploatărilor ilegale de păduri din judeţul său. Nu i-a ocolit nici pe colegii din UDMR implicaţi în aceste ilegalităţi. Instituţiile abi­litate au cercetat sesizările şi în mare parte le-au confirmat. Însă, Justiţia nu. Azi, fostul deputat este cercetat penal pentru insultă şi calomnie, fiind reclamat tocmai de cei pe care i-a acuzat de numeroase ilegalităţi.

Pe parcursul celor trei mandate, deputatul de Harghita, Becsek-Garda Dezso Kalman,  a "cules" de la ale­gă­torii săi numeroase reclamaţii privind ilega­lităţile comise de mafia retroce­dă­rilor şi tăierilor ilegale de păduri, pe mă­sură ce, în zonă, fenomenul lua am­ploa­re. A sesizat frecvent instituţiile abilitate ale statului, inclusiv comisia parlamentară special constituită pentru a investiga astfel de abuzuri şi ilegalităţi, din care a făcut parte în ultimul mandat. Redăm azi doar câteva din numeroasele nereguli semnalate de deputatul Becsek-Garda.

CONSILIER - MANDATAR
Consilierul local Tinka Coloman, totodată vicepreşedinte al composesoratului Gheor­gheni, a acţionat ca mandatar, cu procură notarială, emisă la 23 noiembrie 2004, pentru a intra în posesia unei su­pra­feţe de pădure, în numele unei persoane fizice: Rusz Santha Rozalia. Zis şi făcut, în doar cinci zile, Coloman este in­vitat în clădirea Primăriei Gheorgheni, unde  primeşte certificatul de proprietate pentru 9 ha teren forestier, în amenajament silvic. Toate bune şi frumoase nu­mai că, potrivit unei hotărâri a Comisiei judeţene de retrocedare a terenurilor, din data de 7 septembrie 2000, 3,2 ha din suprafaţa respectivă reveneau, legal, altor persoane, şi anume, descendenţilor familiei Bânţu-Matis. De asemenea, 5,8 ha din acest teren reveneau composesoratului Gheorgheni, la care însuşi Tinka Coloman era vicepreşedinte. Pe de altă parte, anterior, Rusz Santha Rozalia, invocând acelaşi număr de carte funciară, revendicase 24,60 ha de pădure în comuna Dămuc, pe care le-a obţinut în final prin hotârăre judecătorească (comisia locală a refuzat punerea în posesie). Aşadar, un caz tipic de dublă retrocedare, caz penal. Apoi, la data de 6 iulie 2005, Coloman vinde cele 9 ha de pădure unui cetăţean din Topliţa, nu înainte de a exploata mii de metri cubi de masă lemnoasă, în valoare de sute de mii de RON.

UN SECRETAR "ISTEŢ"
Unul dintre cazurile grave semnalate de deputatul Becsek- Garda este cel al se­cretarului comisiei locale de fon funciar din Gheorgheni, Nagy Istvan, care s-a autoîmproprietărit cu circa 6.000 mp de teren, din care 1.153 mp în extravilanul oraşului Gheorgheni, pe drumul spre Lacul Roşu, şi 4.450 mp, în intravilanul ace­leiaşi localităţi. O comisie oficială, con­dusă de deputatul Mihail Sireţeanu şi din care au făcut parte doi experţi precum şi comisarul-şef Tiţa Gheorghe, de la IGP, a constatat: "În legătură cu semna­la­rea unor grave ilegalităţi comise de unul dintre funcţionarii publici din cadrul Primăriei Gheorgheni, respectiv, dl secretar Nagy Istvan, din verificările efectuate a rezultat că acestea se confirmă". Ulte­rior, dosarul lui Nagy Istvan s-a "topit" pe traseul Poliţie-Procuratură-Justiţie. În schimb, un funcţionar al Biroului de Ca­dastru, Szabo Szilveszter, care a "îndrăz­nit" să pună la dispoziţia comisiei de control actele solicitate, a fost dat afară de primar, la propunerea secretarului "vigilant", Nagy Istvan. Cert este că, adevăraţii proprietari ai unuia dintre aceste terenuri, Benedek Rozalia şi Kemenes Margareta, deşi sunt şi în prezent identificaţi în Cartea Funciară ca proprietari tabulari şi au făcut numeroase demersuri, ei nu au dobândit terenul din cauza împroprietăririi abuzive a secretarului primăriei Gheor­gheni.

Un alt caz semnalat de deputatul Becsek-Garda este cel al actualului deputat de Harghita, Pal Arpad, fost primar al municipiului Gheorgheni. În anii 1995-1997, Pal Arpad a refuzat sub diverse motive să pună în aplicare legislaţia pri­vitoare la retrocedarea pădurilor şi nu a organizat paza terenurilor cu vegetaţie forestieră. Ce a urmat, e uşor de presupus: tăieri ilegale de masă lemnoasă, un jaf în toată regula. În fine, în anul 2003, după punerea în posesie a unor persoane, pădurea cu pricina a luat foc, arzând timp de câteva săptămâni. Poliţia nu i-a prins nici azi pe făptaşi.

DIN ACUZATOR, ACUZAT
Azi, singurul "vinovat", în urma tuturor dezvăluirilor şi reclamaţiilor făcute de deputatul Becsek-Garda Dezso Kalman, este el însuşi, fiind cercetat într-un dosar penal pentru insultă şi calomnie.

În vara anului trecut, el a fost chemat la Parchetul de pe lângă ICCJ, unde un procuror a încercat să-l determine să renunţe la reclamaţii, ameninţăndu-l că, altfel, îl paşte puşcăria.

În legătură cu episodul de la parchet, dl Garda ne-a declarat: "La data de 11 iunie 2008, am fost invitat la Parchetul Gene­ral, unde, alături de dl procuror Vasile Vintilescu era prezent şi baronul local, dl Tinka Coloman Ioan, precum şi avocatul acestuia, dl Sukosd Josef. Dl procuror mi-a cerut să mă împac cu dl Tinka, adică, să-i cer scuze în public pentru declaraţiile mele politice privind infracţiunile săvâr­şi­te de domnia sa. În caz contrar, dl pro­cu­ror m-a ameninţat că va declanşa ur­mă­rirea penală şi mi-a promis că, după so­luţia pe care o va da, voi primi trei ani de închisoare".

Afirmaţiile d-lui Garda, deosebit de grave în privinţa atitudinii procurorului Vintilescu, sunt susţinute, oficial, de un expert al Comisiei pentru cercetarea abu­zurilor din Camera Deputaţilor, care a fost prezent la discuţia amintită şi care, la 18 martie 2009, a declarat în faţa membri­lor comisiei: "În iunie 2008, am fost solicitat de dl deputat Becsek-Garda Dezso Kalman să îl însoţesc la Parchetul General, ca un sprijin juridic, dânsul fiind istoric. Am cerut permisiunea domnului procuror şi a reclamantului, ca să nu fie considerat un abuz. De asemenea, am avut şi permisiunea comisiei de atunci, inclusiv a domnului preşedinte Tudor Mohora. Ce să vă spun? Procurorul Vintilescu a avut o atitudine cel puţin neprofesională. Pe un ton aşa, protector şi prietenos, procurorul a spus: «Haideţi domnule deputat, împăcaţi-vă, nu este păcat de cariera dumneavoastră? Puteţi face până la trei ani de puşcărie». Deci, ce spune dl deputat Becsek-Garda  este real. Asta a fost discuţia".

Aşadar, se confirmă faptul că procu­ro­rul în cauză s-a antepronunţat în dosar, încercând să-l intimideze pe fostul deputat, ameninţându-l cu puşcăria. Şi asta, în condiţiile în care, în cauză, era implicat un deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru cercetarea abuzu­rilor şi corupţiei, care nu a făcut altceva decât să sesizeze instituţiile în­drep­tăţite ale statului, asupra unor ilega­lităţi comise de diferite persoane publice din judeţul pe care îl reprezenta în Parlament.

Procurorul general se spală pe mâini

La 19 martie 2009, actualul preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzu­ri­lor şi corupţiei din Camera De­putaţilor, Ioan Stan, se adresează, în scris, procu­rorului general, Laura Codruţa Kovesi, sesizând un posibil abuz din partea pro­curorului Vintilescu. La 21 aprilie 2009, procurorul gene­ral răspunde că pretin­sele abuzuri au fost ana­lizate de Comi­sia de disciplină pentru procurori din cadrul CSM, care a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abate­rilor disciplinare. Apoi, după ce face preciza­rea că "în dosarul penal menţionat, nu s-a efec­tuat nici un act de urmărire pe­nală", procurorul gene­ral menţionează: "In­vitarea petentului Becsek-Garda Dezso la sediul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, s-a făcut numai în te­meiul legii şi a avut ca obiect încu­noş­tin­­ţarea acestuia că a fost formulată o plângere de Tinka Coloman Ioan, care i-a imputat săvârşirea infrac­ţiu­nilor de insultă şi calomnie". Nimic despre ame­ninţările proferate de procu­rorul Vintilescu la adresa deputatului Becsek-Garda, fă­cute în prezenţa mai multor martori. Pe de altă parte, procu­ro­rul general îi trans­mite preşedintelui Comisiei pentru cercetarea abuzurilor că, "prin Ordonanţa nr.1256/P/2007 din 16 decembrie 2008, s-a dispus declina­rea competenţei de soluţionare în fa­voa­rea Parchetului de pe lângă Judecă­toria Gheorgheni, judeţul Harghita, pre­valând pierderea calităţii de parlamentar a petiţionarului". Aşadar, după ce dosarul a stat la Par­chetul General mai bine de şase luni, singurul act de "cer­cetare" în toată aceas­tă perioadă con­stând în amenin­ţarea pârâtului, doamna procuror general se spală pe mâini, precum Pilat din Pont, şi îl aruncă pe fostul deputat UDMR în gura lupilor, trimiţând do­sa­rul acestuia spre solu­-ţio­nare exact la procurorii şi poliţiştii re­clamaţi de fostul deputat UDMR ca fiind mână-n mână cu mafia retro­cedărilor. Curat justiţie europeană!

"Dl procuror Vintilescu mi-a spus să-i cer scuze domnului Tinka, pentru declaraţiile privind infracţiunile săvârşite de domnia sa, în caz contrar, amenin­ţându-mă că va declanşa urmărirea penală şi că, după soluţia pe care o va da, voi primi trei ani de închisoare"
Becsek-Garda Dezso Kalman - ex-deputat UDMR