Timp de 12 ani, Becsek-Garda Dezso Kalman a fost deputat de Harghita în Parlamentul României. Ca membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor a demascat mafia retrocedărilor şi exploatărilor ilegale de păduri din judeţul său. Nu i-a ocolit nici pe colegii din UDMR implicaţi în aceste ilegalităţi. Instituţiile abilitate au cercetat sesizările şi în mare parte le-au confirmat. Însă, Justiţia nu. Azi, fostul deputat este cercetat penal pentru insultă şi calomnie, fiind reclamat tocmai de cei pe care i-a acuzat de numeroase ilegalităţi.
Pe parcursul celor trei mandate, deputatul de Harghita, Becsek-Garda Dezso Kalman, a "cules" de la alegătorii săi numeroase reclamaţii privind ilegalităţile comise de mafia retrocedărilor şi tăierilor ilegale de păduri, pe măsură ce, în zonă, fenomenul lua amploare. A sesizat frecvent instituţiile abilitate ale statului, inclusiv comisia parlamentară special constituită pentru a investiga astfel de abuzuri şi ilegalităţi, din care a făcut parte în ultimul mandat. Redăm azi doar câteva din numeroasele nereguli semnalate de deputatul Becsek-Garda.
CONSILIER - MANDATAR
Consilierul local Tinka Coloman, totodată vicepreşedinte al composesoratului Gheorgheni, a acţionat ca mandatar, cu procură notarială, emisă la 23 noiembrie 2004, pentru a intra în posesia unei suprafeţe de pădure, în numele unei persoane fizice: Rusz Santha Rozalia. Zis şi făcut, în doar cinci zile, Coloman este invitat în clădirea Primăriei Gheorgheni, unde primeşte certificatul de proprietate pentru 9 ha teren forestier, în amenajament silvic. Toate bune şi frumoase numai că, potrivit unei hotărâri a Comisiei judeţene de retrocedare a terenurilor, din data de 7 septembrie 2000, 3,2 ha din suprafaţa respectivă reveneau, legal, altor persoane, şi anume, descendenţilor familiei Bânţu-Matis. De asemenea, 5,8 ha din acest teren reveneau composesoratului Gheorgheni, la care însuşi Tinka Coloman era vicepreşedinte. Pe de altă parte, anterior, Rusz Santha Rozalia, invocând acelaşi număr de carte funciară, revendicase 24,60 ha de pădure în comuna Dămuc, pe care le-a obţinut în final prin hotârăre judecătorească (comisia locală a refuzat punerea în posesie). Aşadar, un caz tipic de dublă retrocedare, caz penal. Apoi, la data de 6 iulie 2005, Coloman vinde cele 9 ha de pădure unui cetăţean din Topliţa, nu înainte de a exploata mii de metri cubi de masă lemnoasă, în valoare de sute de mii de RON.
UN SECRETAR "ISTEŢ"
Unul dintre cazurile grave semnalate de deputatul Becsek- Garda este cel al secretarului comisiei locale de fon funciar din Gheorgheni, Nagy Istvan, care s-a autoîmproprietărit cu circa 6.000 mp de teren, din care 1.153 mp în extravilanul oraşului Gheorgheni, pe drumul spre Lacul Roşu, şi 4.450 mp, în intravilanul aceleiaşi localităţi. O comisie oficială, condusă de deputatul Mihail Sireţeanu şi din care au făcut parte doi experţi precum şi comisarul-şef Tiţa Gheorghe, de la IGP, a constatat: "În legătură cu semnalarea unor grave ilegalităţi comise de unul dintre funcţionarii publici din cadrul Primăriei Gheorgheni, respectiv, dl secretar Nagy Istvan, din verificările efectuate a rezultat că acestea se confirmă". Ulterior, dosarul lui Nagy Istvan s-a "topit" pe traseul Poliţie-Procuratură-Justiţie. În schimb, un funcţionar al Biroului de Cadastru, Szabo Szilveszter, care a "îndrăznit" să pună la dispoziţia comisiei de control actele solicitate, a fost dat afară de primar, la propunerea secretarului "vigilant", Nagy Istvan. Cert este că, adevăraţii proprietari ai unuia dintre aceste terenuri, Benedek Rozalia şi Kemenes Margareta, deşi sunt şi în prezent identificaţi în Cartea Funciară ca proprietari tabulari şi au făcut numeroase demersuri, ei nu au dobândit terenul din cauza împroprietăririi abuzive a secretarului primăriei Gheorgheni.
Un alt caz semnalat de deputatul Becsek-Garda este cel al actualului deputat de Harghita, Pal Arpad, fost primar al municipiului Gheorgheni. În anii 1995-1997, Pal Arpad a refuzat sub diverse motive să pună în aplicare legislaţia privitoare la retrocedarea pădurilor şi nu a organizat paza terenurilor cu vegetaţie forestieră. Ce a urmat, e uşor de presupus: tăieri ilegale de masă lemnoasă, un jaf în toată regula. În fine, în anul 2003, după punerea în posesie a unor persoane, pădurea cu pricina a luat foc, arzând timp de câteva săptămâni. Poliţia nu i-a prins nici azi pe făptaşi.
DIN ACUZATOR, ACUZAT
Azi, singurul "vinovat", în urma tuturor dezvăluirilor şi reclamaţiilor făcute de deputatul Becsek-Garda Dezso Kalman, este el însuşi, fiind cercetat într-un dosar penal pentru insultă şi calomnie.
În vara anului trecut, el a fost chemat la Parchetul de pe lângă ICCJ, unde un procuror a încercat să-l determine să renunţe la reclamaţii, ameninţăndu-l că, altfel, îl paşte puşcăria.
În legătură cu episodul de la parchet, dl Garda ne-a declarat: "La data de 11 iunie 2008, am fost invitat la Parchetul General, unde, alături de dl procuror Vasile Vintilescu era prezent şi baronul local, dl Tinka Coloman Ioan, precum şi avocatul acestuia, dl Sukosd Josef. Dl procuror mi-a cerut să mă împac cu dl Tinka, adică, să-i cer scuze în public pentru declaraţiile mele politice privind infracţiunile săvârşite de domnia sa. În caz contrar, dl procuror m-a ameninţat că va declanşa urmărirea penală şi mi-a promis că, după soluţia pe care o va da, voi primi trei ani de închisoare".
Afirmaţiile d-lui Garda, deosebit de grave în privinţa atitudinii procurorului Vintilescu, sunt susţinute, oficial, de un expert al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaţilor, care a fost prezent la discuţia amintită şi care, la 18 martie 2009, a declarat în faţa membrilor comisiei: "În iunie 2008, am fost solicitat de dl deputat Becsek-Garda Dezso Kalman să îl însoţesc la Parchetul General, ca un sprijin juridic, dânsul fiind istoric. Am cerut permisiunea domnului procuror şi a reclamantului, ca să nu fie considerat un abuz. De asemenea, am avut şi permisiunea comisiei de atunci, inclusiv a domnului preşedinte Tudor Mohora. Ce să vă spun? Procurorul Vintilescu a avut o atitudine cel puţin neprofesională. Pe un ton aşa, protector şi prietenos, procurorul a spus: «Haideţi domnule deputat, împăcaţi-vă, nu este păcat de cariera dumneavoastră? Puteţi face până la trei ani de puşcărie». Deci, ce spune dl deputat Becsek-Garda este real. Asta a fost discuţia".
Aşadar, se confirmă faptul că procurorul în cauză s-a antepronunţat în dosar, încercând să-l intimideze pe fostul deputat, ameninţându-l cu puşcăria. Şi asta, în condiţiile în care, în cauză, era implicat un deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei, care nu a făcut altceva decât să sesizeze instituţiile îndreptăţite ale statului, asupra unor ilegalităţi comise de diferite persoane publice din judeţul pe care îl reprezenta în Parlament.
Procurorul general se spală pe mâini
La 19 martie 2009, actualul preşedinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi corupţiei din Camera Deputaţilor, Ioan Stan, se adresează, în scris, procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, sesizând un posibil abuz din partea procurorului Vintilescu. La 21 aprilie 2009, procurorul general răspunde că pretinsele abuzuri au fost analizate de Comisia de disciplină pentru procurori din cadrul CSM, care a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale abaterilor disciplinare. Apoi, după ce face precizarea că "în dosarul penal menţionat, nu s-a efectuat nici un act de urmărire penală", procurorul general menţionează: "Invitarea petentului Becsek-Garda Dezso la sediul Parchetului de pe lângă ÎCCJ, s-a făcut numai în temeiul legii şi a avut ca obiect încunoştinţarea acestuia că a fost formulată o plângere de Tinka Coloman Ioan, care i-a imputat săvârşirea infracţiunilor de insultă şi calomnie". Nimic despre ameninţările proferate de procurorul Vintilescu la adresa deputatului Becsek-Garda, făcute în prezenţa mai multor martori. Pe de altă parte, procurorul general îi transmite preşedintelui Comisiei pentru cercetarea abuzurilor că, "prin Ordonanţa nr.1256/P/2007 din 16 decembrie 2008, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, judeţul Harghita, prevalând pierderea calităţii de parlamentar a petiţionarului". Aşadar, după ce dosarul a stat la Parchetul General mai bine de şase luni, singurul act de "cercetare" în toată această perioadă constând în ameninţarea pârâtului, doamna procuror general se spală pe mâini, precum Pilat din Pont, şi îl aruncă pe fostul deputat UDMR în gura lupilor, trimiţând dosarul acestuia spre solu-ţionare exact la procurorii şi poliţiştii reclamaţi de fostul deputat UDMR ca fiind mână-n mână cu mafia retrocedărilor. Curat justiţie europeană!"Dl procuror Vintilescu mi-a spus să-i cer scuze domnului Tinka, pentru declaraţiile privind infracţiunile săvârşite de domnia sa, în caz contrar, ameninţându-mă că va declanşa urmărirea penală şi că, după soluţia pe care o va da, voi primi trei ani de închisoare"
Becsek-Garda Dezso Kalman - ex-deputat UDMR
Citește pe Antena3.ro