Hovercraft cu rachete nucleare la Marea Neagra

"Telegramele Ambasadei de la Bucuresti nr. 187 si 188 prezinta si comenteaza extraordinarele propuneri inaintate ambasadorului Majestatii Sale de catre dl Coanda, consilier pe probleme stiintifice ale Presedintiei Consiliului de Ministri al Romaniei. Coanda a propus o cooperare anglo-franco-romana in vederea construirii de nave pe perne de aer, inzestrate cu armament nuclear, pentru a fi folosite impotriva flotei sovietice de pe Marea Neagra." Fulminantele randuri de mai sus reprezinta esenta paragrafului "Propunerea lui Coanda", din memorandumul "Romania", intocmit de R.A. Burns din Departamentul Europa de Est si URSS al Foreign and Commonwealth Office, la 9 iunie 1972.

LA O CUPA DE SAMPANIE. Desigur, nu in acest cadru Henri Coanda (foto stanga) si Nicolae Ceausescu au discutat detaliile misiunii Coanda

Henri Coanda nu era un necunoscut in mediile diplomatice si stiintifice occidentale. Pionier al aviatiei mondiale, construise si testase in 1910 primul avion cu reactie din lume si descoperise efectul care-i poarta numele, cu multiple aplicatii in numeroase domenii ale tehnicii. Iar regimul Ceausescu, in tentativa de a-si apropia personalitati cu ajutorul carora sa proiecteze in lumea occidentala o imagine idilica si edulcorata a realitatilor interne, a apelat si la savantul Henri Coanda.

LA SASE ANI DUPA. Trecusera sase ani de cand un vicepremier roman fusese la Londra primit de insusi primul ministru al Regatului Unit (Jurnalul National, din 21 noiembrie 2004). Cele doua state prezentau imagini usor modificate: Marea Britanie incheiase negocierile de aderare la Comunitatea Economica Europeana (integrarea se va petrece in cursul anului urmator), iar Romania reusise un adevarat tur de forta printre piedicile plantate de Pactul de la Varsovia si CAER, stabilind relatii diplomatice cu guvernul german de la Bonn, mentinand relatiile cu statul evreu in timpul razboiului de sase zile, ferindu-se a-l condamna si continuand a se opune planurilor de integrare economica si militara nascocite in permanenta de Kremlin.

Cercurile decizionale britanice urmarisera cu mare atentie feluritele demersuri derulate de diplomatia romaneasca, fiind, am putea spune, critice fata de multe dintre aceastea, atragand in permanenta atentia asupra deosebirilor dintre politica interna (unde Nicolae Ceausescu era vazut ca un dogmatic) si cea externa, sesizand totodata lipsa de consecventa a anumitor actiuni. Dar aceasta nu i-a impiedicat sa dezvolte relatia. Ba dimpotriva, au cautat sa obtina cat mai multe informatii cu privire la intentiile blocului sovietic. Dar propunerea lui Coanda i-a lasat cu... gura cascata. Incat au pus la indoiala... sanatatea mintala a trimisului special al Bucurestilor, un antemergator al lui Emil Bodnaras.

POD. In caz de necesitate, Tower Bridge s-ar fi ridicat pentru a trece hovercraft-ul savantului Coanda

HOVERCRAFT. Vehiculul pe perna de aer, dotat cu armament nuclear, in intampinarea flotei sovietice la Marea Neagra

PUNCTUL DE VEDERE BRITANIC. Din pacate nu am putut identifica in Arhiva Foreign and Commonwealth Office cele doua scrisori la care face referire R.A. Burns. Dar cunoastem ceea ce a gandit: "Daca Ceausescu si conducerea romana se gandesc in mod serios ca guvernul britanic si/sau francez sunt gata sa-si asume riscul provocand Uniunea Sovietica, angajandu-se intr-o asemenea cooperare cu un stat membru al Pactului de la Varsovia, atunci justetea rationamentului lor stot atat de bine se poate traduce cu «sanatatea lor mintala»t este indoielnica. Cand il vom intalni pe vicepresedintele Bodnaras, mai tarziu in cursul lunii, vom putea spune cat de mult presedintele Ceausescu si apropiatii sai isi dau seama ce a propus domnul Coanda. Poate fi o usurare daca se dovedeste ca propunerea izvoraste din fantaziile unui stralucitor, dar batran om de stiinta". Instructiunile transmise de Burns Ambasadei de la Bucuresti in aceeasi zi erau mai laborioase, imbracand mai multe aspecte de ordin practic si juridic. Dupa ce ii impartaseste lui D.R. Ashe, ambasadorul Majestatii Sale pe langa guvernul roman, amuzamentul ce l-a cuprins citind despre propunerile emisarului guvernului roman, Burns trece la lucruri mai serioase: "Asa cum sunt ele spropunerilet formulate, sunt desigur de neluat in seama, nu doar din cauza ca sunt prevazute focoase nucleare, ceea ce o sa fie interzis de Tratatul de Neproliferare Nucleara. Nu exista nici un motiv ca Romania sa nu intre intr-o cooperare comerciala cu firme din Marea Britanie si/sau Franta pentru producerea de nave pe perne de aer. Nu avem nimic impotriva acestui fapt. Dar ideea unei cooperari navale intre guvernele britanic, francez si roman pentru a contracara flota sovietica din Marea Neagra este nerealista si provocatoare. Pare a fi ecoul acelorasi sperante romanesti de a implica guvernul Majestatii Sale in planurile romanesti de aparare pe care le-am descurajat cu grija in contextul IUROM". Trebuie spus ca, in acest stadiu al cercetarilor efectuate in Arhivele Nationale britanice, nu am gasit prea multe informatii referitoare la planul/proiectul IUROM. Poate fi vorba, intrucat este implicat Rolls Royce, de proiectul construirii in comun, de catre Iugoslavia si Romania, a unui avion de lupta (care a si fost realizat cativa ani mai tarziu).

PRECAUTII. Dat fiind faptul ca cercurile diplomatice britanice erau intrucatva "ingrijorate de tonul emotional si nerealist", "ministrul Apararii a vorbit la Rolls Royce in termenii cei mai fermi despre pericolul reprezentat de discutiile pe marginea extraordinarelor idei ale romanilor. Ministerul Apararii se straduieste sa organizeze astazi s9 iunie 1972t o intalnire cu dr. Hooker de la Rolls Royce pentru a stabili cu exactitate ce au propus romanii, in special domnul Coanda, care se afla in Marea Britanie pentru a pregati vizita domnului Bodnaras". Din memorandumul Burns reiese nedumerirea inaltilor functionari ai FCO fata de diferite actiuni ale regimului Ceausescu. Ei considera ca vizita in Regatul Unit pe care Emil Bodnaras urma sa o efectueze in scurt timp era un prilej nimerit pentru o "informala si larga convorbire cu domnul Bodnaras, ceea ce poate fi ocazia pentru a emite o judecata asupra politicii romanesti curente".

VIZITA LUI BODNARAS. S-a bucurat de putina publicitate in presa romaneasca, cele mai multe lucruri despre ea aflandu-le din Notele de conversatie redactate dupa cele doua intalniri pe care demnitarul roman le-a avut cu premierul britanic, Edward Heath, ambele in ziua de 26 iunie 1972.

In prima dintre ele au fost abordate mai ales relatiile bilaterale, precum si relatiile Romaniei cu Uniunea Sovietica si celelalte state socialiste. Cea de-a doua a fost destinata schimbului de vederi in problemele politice internationale.

Istoricul de astazi poate avea o nedumerire. La prima calatorie a unui inalt personaj roman la Londra fusese preferat un tehnocrat - Alexandru Barladeanu. De ce in 1972 a fost desemnat un personaj a carui singura meserie era aceea de ofiter de informatii (al GRU, Serviciul de informatii al armatei sovietice, si dupa unele surse agent de influenta al Serviciului special chinez)? Si mai ales de ce Nicolae Ceausescu, care-i cunostea trecutul, l-a nominalizat pe Bodnaras?

PRIMA INTREVEDERE BODNARAS - HEATH. Dupa protocolarul schimb de replici de bun venit, vicepresedintele Consiliului de Stat al Romaniei a subliniat satisfactia partii romane fata de evolutia relatiilor bilaterale, pentru semnarea Acordului comercial pe termen lung. Dar exista o problema care ingrijoreaza guvernul roman: asigurarea mijloacelor de plata pentru contractele in derulare. "Desi Romania a progresat mult in domeniul industrial, romanii inca se considera a trai intr-o tara in curs de dezvoltare si ei spera sa obtina toate beneficiile din aceasta clasificare." Ceea ce insemna, mai cu seama, obtinerea de credite cu dobanda preferentiala. Dar britanicii erau extrem de atenti la miscarile pe arena internationala ale diplomatiei romanesti. Turneul lui Ceausescu din martie-aprilie 1972, in tari din Africa, "a adus putin suport real obiectivelor politicii externe romanesti, dar l-a costat pe Ceausescu acordarea mai multor imprumuturi si credite (totalizand 250 milioane dolari), ceea ce ridica indoieli, in conditiile cerute de Comunitatea Economica Europeana, asupra cererii Romaniei de a fi socotita tara in curs de dezvoltare; dar acesti bani, in realitate, Romania nu ii are si nu ii poate oferi". Asadar, imaginea pe care se straduiau sa o proiecteze responsabilii regimului de la Bucuresti era diferita de ceea ce se cunostea la Foreign and Commonwealth Office.

"In ciuda sfaturilor primite de la Brejnev sarata Bodnarast, Romania a solicitat Comunitatii Economice Europene sa fie acceptata in planul de tratament preferential. Desi multi dintre membrii CEE arata simpatie pentru Romania, Franta a adoptat o pozitie diferita si rezultatul este incert." Este evidenta intentia lui Bodnaras de a determina la Londra un curent de simpatie pentru cauza romaneasca (stiut fiind la acea data ca Marea Britanie va fi primita in CEE in anul urmator).

Premierul Heath a dorit "sa cunoasca daca Uniunea Sovietica urmareste sa influenteze rezultatul solicitarii romanesti pe langa Comunitatea Europeana". "Domnul Bodnaras crede ca asa stau lucrurile si s-a referit la Conferinta UNCTAD de la Santiago, cand s-a cautat blocarea accederii tarii sale in Grupul celor 77. Este clar ca guvernul sovietic prefera ca problemele de acest fel sa fie rezolvate prin negocieri intre cele doua blocuri, tratativele sla varft ramanand pentru rusi modalitatea favorita de a rezolva cele mai multe aspecte politice si militare. Guvernul roman are o opinie diferita si considera ca CEE poate avea o influenta importanta asupra dezvoltarii relatiilor in Europa. El crede ca, in acest context general, Marea Britanie poate avea o pozitie si o influenta distincte, pe care Romania le apreciaza."

TRIBUT LUI HRUSCIOV. Care este conduita celorlalti membri ai Pactului de la Varsovia, urmeaza ei Romania? "Sunt - raspunde Bodnaras - unele tendinte in aceasta directie, iar ideea disciplinei de pluton nu va mai rezista multa vreme. Dar in circumstantele actuale este imposibil ca noile idei sa fie exprimate deschis la nivel national. El spera ca toti ceilalti vor urma Romania si realizarea securitatii pe continent va contribui la aceasta. Este necesar ca blocurile sa fie desfiintate si sa se puna capat prezentei militare straine din unele tari." "Daca popoarele doresc aceasta" - a replicat Heath. "Nu totdeauna - a intervenit trimisul Bucurestilor - prezenta unor asemenea forte depinde de vointa populara. Nici o ocupatie militara nu poate dura la nesfarsit. Romania cunoaste din propria experienta acest lucru, implinindu-se 14 ani de cand nu mai sunt trupe straine pe teritoriul sau, gratie lui Hrusciov. In alte domenii, influenta sa a fost daunatoare, dar cel putin a acceptat, dupa indelungi presiuni romanesti, sa retraga trupele sovietice si, practic, Romania isi datoreaza independenta lui Hrusciov. O noua abordare in relatiile romano-sovietice s-a deschis. Si crede ca domnul Heath intelege necesitatea pentru Romania de a avea relatii bune cu un vecin atat de puternic." "Si noi dorim - a subliniat Heath - sa intretinem bune relatii cu Uniunea Sovietica."

SPIRITUL YALTA. A reprezentat mai mult decat o punere de acord asupra sferelor de influenta in 1945, a insemnat mentinerea acestora peste vointa celor aflati in interiorul lor. "Domnul Bodnaras a inteles sintentia britanicat si a adaugat ca imbunatatirea sclimatului internationalt poate fi realizata numai pe baza unei abordari «principiale». Datorita recentelor modificari structurale din viata internationala, in viitor va fi imposibil pentru centrele de putere din cele doua blocuri de a constrange celelalte natiuni. Influenta crescanda a numeroase puteri mijlocii este un fapt obiectiv si nu trebuie sa trecem cu vederea noul cadru pentru a rezolva problemele create. Nenorocirea - spune Emil Bodnaras, ajuns si mentinut la putere tocmai datorita acelei intelegeri - este ca superputerile nu doresc sa abandoneze vechiul lor rol: in timp ce este evident ca epoca Yalta s-a incheiat, spiritul ei persista". Atunci cand a disparut spiritul Yalta a disparut si comunismul in Europa. Ce-o fi zis Bodnaras din locul lui...

A DOUA INTREVEDERE. A avut loc dupa pranz. Putem presupune ca unele dintre punctele aflate pe agenda discutiilor anglo-romane erau de un interes aparte si pentru americani, de pilda problema vietnameza sau relatiile Chinei cu URSS. In fond, in cursul unor vizite de aceste gen se producea un schimb de informatii intre centrele de putere ale celor doua blocuri politico-militare.

Uriasul american avea un calcai al lui Ahile si el era Vietnam. "Desi vietnamezii au fost obligati sa reziste presiunii chineze pentru o mie de ani, astazi politica chineza fata de Vietnam este mult mai inteligenta decat cea a Uniunii Sovietice, iar ajutorul chinezesc este mult mai valoros pentru Vietnamul de Nord decat cel al Uniunii Sovietice. Nord-vietnamezii au aratat ca apreciaza aceasta diferenta. Cand Katusev a vizitat Hanoi acum cateva saptamani nici Pham Van Dong spremierult si nici generalul Giap sministrul Aparariit nu si-au gasit timp sa-l intalneasca." Din cele de mai sus, americanii, la care ajungea informatia, trebuiau sa inteleaga ca pe usa la care trebuia batut scria in dialectul mandarin. In timpul primei intrevederi, Bodnaras ii mai spusese interlocutorului sau ca in timpul vizitei sale din China, din mai 1972, "Zhou En lai i-a spus ca guvernul sau va face tot ce ii sta in putere sa indeplineasca un singur obiectiv, acela de a se mentine pe principiile descrise in declaratia Zhou - Nixon, ca fiind bazele politicii chineze. Documentul in cauza este o declaratie semnificativa cu aplicare generala".

RELATIILE CHINO-SOVIETICE. Nu puteau fi in afara interesului britanic si american. Si Washington, si Londra cunosteau pozitia Romaniei in conflictul dintre marile puteri ale lumii comuniste, declansat la sfarsitul anilor 1950. De aceea, orice informatie venita de la Bucuresti era socotita valoroasa. "Bodnaras considera ca Uniunea Sovietica (ca si Statele Unite, de altfel) se vad ca superputeri avand o responsabilitate speciala in dirijarea evenimentelor din lumea intreaga, in timp ce China nu are aceeasi vedere asupra rolului sau. Stalin a facut sfata de Chinat multe greseli, iar Hrusciov si mai multe. Hrusciov a dorit baze comune chino-sovietice pe teritoriul Chinei si, de asemenea, un sistem de aparare aero si naval comun. Chinezii au raspuns ca, data fiind lungimea frontierei lor, nu doresc sa-i implice in vreun fel pe sovietici in diferitele tulburari care pot aparea de-a lungul ei. Hrusciov a promis apoi ca va da Chinei bomba atomica, dar si-a retras oferta dupa ce China a refuzat sa condamne unele evenimente din Polonia si Germania. Dupa inlocuirea lui Hrusciov in toamna lui 1964, chinezii au propus organizarea unei conferinte comuniste mondiale la 7 noiembrie acelasi an. Brejnev i-a telefonat lui Gheorghiu-Dej sa-i spuna despre aceasta propunere pe care nu o intelege. In consecinta, conferinta nu a mai avut loc. Tot ceea ce doresc chinezii este sa li se spuna de catre noua conducere sovietica ca ea nu va continua politica lui Hrusciov, dar rusii nu sunt inca pregatiti pentru aceasta.

PUTEREA CHINEI. "Bodnaras i-a spus domnului Heath ca de-a lungul timpului el a avut multe intrevederi cu conducatorii chinezi. La una dintre acestea, Mao Ze dong i-a spus ca tara sa se simte amenintata in nord de Uniunea Sovietica, iar in sud de Statele Unite. Daca cei doi inamici invadeaza China, ei se vor intalni pe Yangtse. Fiecare din ei va avea in spate cate 400 milioane de chinezi «si vom vedea ce se poate intampla». Din aceasta cauza, conducatorii Romaniei acorda o mare atentie relatiilor cu China." Sunt evidente consecintele multelor contacte pe care Bodnaras le-a avut cu liderii Chinei comuniste inca din perioada interbelica. Mesajul de atentionare trebuia sa ajunga la Washington: problema vietnameza se solutioneaza cu sprijinul Chinei.

NEVOIA DE BANI

"In situatia actuala, Romania nu are alta posibilitate decat sa continue in forta si cat mai rapid dezvoltarea economica. Dar suntem constienti ca aproape am atins limita resurselor noastre financiare" - Emil Bodnaras

VIZITA DE RASPUNS

"Daca se confirma ca polonezii sunt sovaitori in a organiza vizita Secretarului de Stat la Varsovia in noiembrie 1972, atunci drumul este deschis sa sustinem vizita Secretarului de Stat in Romania" - R.A. Burns

NEDUMERIRE

"Cum au reusit romanii sa-si gestioneze demersurile politice cu mai mult succes decat cehii si slovacii?" - Edward Heath