Ia-ti Bucurestii... Azilul obiectelor de arta

In centrul istoric al Bucurestiului, cu amintirea locurilor de demult, cu vechile cladiri ce parca stau sa cada la prima suflare de vant, dar care se integreaza in peisajul locului, consignatiile si magazinele de antichitati au conservat timpul si arta la un loc.

Valori vechi, cele mai multe din perioada interbelica, sed cuminti asteptandu-si noii stapani. Pentru cunoscatori, pentru curiosi, pentru pasionati, pentru cumparatori.

INTERZIS MASINILOR. De mai bine de un an, s-a inchis circulatia pentru automobile in centrul istoric bucurestean, masura care a afectat tot comertul locului. "Vreau sa-mi exprim si eu supararea, pentru ca primarul Sectorului 3 a inchis asa-zisul Centru Istoric - spune, revoltat, academicianul Constantin Balaceanu Stolnici. Nici macar nu este un Centru Istoric propriu-zis, pentru ca aici nu se gasesc cu valoare istorica decat Palatul Domnesc cu ruinele lui, Biserica Stavropoleos si o biserica Balaceneasca facuta de stramosii mei, Sfantul Dumitru. Insa, in realitate, sunt pravalii, dughene care au fost construite la sfarsitul secolului al XIX-lea si care, in fond, sunt interesante pentru ca evoca o arhitectura cu totul speciala, de negustor. Cu pravalia jos, casa sus, unele dintre ele, destul de interesante. Or, inchiderea acestui centru istoric a fost o tampenie. Intai, pentru ca acolo a omorat comertul. A blocat intrarea la un spital, o universitate, doua biserici, un teatru si la tribunal, ceea ce este absolut scandalos. In acelasi timp, obliga foarte multe institutii sa se gandeasca sa plece de-acolo. S-a creat un fel de paralizie."

ANTICARIATELE. Casa obiectelor de arta

CUMPARATORI INOCULATI. Multe dintre consignatiile aflate pe Strazile Covaci, Lipscani ori Blanari functioneaza de aproape 30 de ani. Unele au cautare, altele nu... "Cumparatorii din ziua de azi sunt, in general, cumparatori inoculati cu acest microb al antichitatilor - parte din ei, colectionari de obiecte de arta pe diverse teme. Sunt clienti intamplatori care vin in vizita in Romania, admira anumite lucruri si, daca le sta in putinta, iar legislatia le permite, vor sa iasa cu ele din tara", spune Eduard Tanase, directorul unui anticariat de pe Strada Covaci. Mai sunt si clientii intamplatori care trec pe strada si intra, de curiozitate in magazine, turistii care atunci cand vin intr-o tara straina cauta astfel de obiecte vechi si clientii fideli sau, mai degraba, vizitatorii fideli care adulmeca un obiect interesant pentru ei, iar apoi fac eforturi, chiar sacrificii financiare pentru a-l cumpara.

"Faptul ca zona in care ne aflam a fost inchisa si izolata de restul activitatilor comerciale ale Bucurestiului ne-a pus in postura de a scadea rentabilitatea acestor magazine cu 50%-60% in comparatie cu 2004. Zona s-a inchis pentru circulatia auto din februarie 2005, iar in apropiere nu sunt locuri de parcare, ceea ce este un inconvenient atat pentru noi, comerciantii, cat si pentru cumparatori sau chiar pentru vizitatori", spune Eduard Tanase.

PIESE UNICE. In asteptarea colectionarilor

MITREA SI CONSTANTINESCU. Miron Mitrea, Emil Constantinescu, Teodor Melescanu, Principesa Margareta (care a achizitionat cateva boluri de metal, portelan, tacamuri de fructe), actorii Valeria Seciu, Adriana Trandafir, Florin Zamfirescu, Ion Caramitru se numara printre personalitatile amatoare de obiecte de arta, iar regizoarea Alice Barb este chiar o cumparatoare fidela a lor, apartamentul sau din Bucuresti amenajandu-l exclusiv in stil retro.

Mania colectionarilor este diferita si foarte vasta: unii sunt interesati de numismatica, alti de orologie sau panoplii militare.

Cateva dintre obiectele vechi, dar remarcabile gasite in rafturile consignatiilor sunt un costum popular despre care se spune ca a apartinut Reginei Maria (pretul - 10 milioane de lei), o frapiera din argint de trei kilograme, cu marcaj austriac (150 de milioane de lei), un ecritoir al lui Kogalniceanu (165 de milioane de lei).

VIORILE. N-au uitat sa-si cante muzica sufletului

Totusi, cea mai mare galerie de arta din Bucuresti (aproape 1.400 mp), dar si din tara este Casa de Licitatii si Galeria de Arta si Antichitati "Hanul cu Tei". Este situata la etajul monumentului istoric "Hanul cu Tei", fiind achizitionata de fostul fotbalist Ilie Dumitrescu, el insusi un admirator al obiectelor de arta. Ilie Dumitrescu declara, anul trecut, pentru Jurnalul National: "Consider o mare realizare ca am reusit sa achizitionez Galeria de arta «Hanul cu tei», care este un simbol in Bucuresti, un simbol in arta, si ma simt mai bogat sufleteste in momentul de fata de aceasta performanta". La "Hanul cu Tei" sunt expuse spre vanzare si cele mai scumpe antichitati: o icoana din secolul al XIX-lea in valoare de 50 de milioane de lei, o statuie a lui Napoleon - 300 de milioane, o bancheta in stil neogotic francez - 450 de milioane de lei. "Hanul cu Tei" functioneaza pe sistem consignatie de aproape 25 de ani.

CLIENTI

Personalitatile care au trecut pragul "Hanului cu Tei" nu sunt putine. Interesati de arta veche transpusa in obiecte de mobilier sau decoratiuni interioare s-au dovedit a fi diversi politicieni, sportivi si artisti. "Sunt unii care-si cumpara astfel de obiecte din dorinta de a-si infrumuseta casa, pentru a brava sau pentru ca sunt cu adevarat pasionati de asta si colectioneaza obiecte de arta. Ne-au vizitat Ion Caramitru, care este un client destul de fidel. Vine, cumpara, ne lasa indicatii, ce sa-i rezervam, ce sa-i cautam. Au fost critici de arta, jurnalisti insa, in general, pretentiile nu sunt foarte mari. Vor obiecte mici, care sa le intregeasca colectiile ori mici cadouri. Dintre sportivi, in primul rand, domnul Ilie Dumitrescu, care este patronul nostru, Ioan Becali si alti sportivi al caror nume imi scapa." Cine cumpara mobilier? "Oameni care isi fac case prin Bucuresti. Unii cu gust, altii sfatuiti de bine de arhitecti."

DIVERSI

"De la «Hanul cu Tei» vin sa cumpere straini, colectionari, din Bucuresti sau din tara, spune Anca, galerista la «Hanul cu Tei». Ei ne frecventeaza destul de des ori ne lasa anumite nume de artisti, iar noi avem insarcinarea de-ai anunta cand primim opere ale respectivilor. Unii cumpara pentru a-si intregi colectiile din galeriile lor personale, iar altii, din clasa sociala medie, cumpara pentru cadouri, ori pentru a-si aranja apartamentul."