x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Între mica şi marea istorie

0
Autor: Paula Mihailov Chiciuc 03 Apr 2008 - 00:00
Între mica şi marea istorie


NOUTATE EDITORIALĂ ● Lavinia Betea – interviuri cu Bârlădeanu, Maurer şi Mănescu
Această ediţie reuneşte convorbirile redactate pe parcursul a nouă ani cu trei dintre foştii lideri comunişti ai României. Prin micile istorii ale biografiei lor, ei sunt reprezentativi pentru înţelegerea marii istorii a secolului trecut: consecinţele celui de-al doilea război mondial, instaurarea regimului stalinist, politica "războiului rece", prăbuşirea
comunismului şi iniţierea "tranziţiei".



NOUTATE EDITORIALĂ ● Lavinia Betea – interviuri cu Bârlădeanu, Maurer şi Mănescu
Această ediţie reuneşte convorbirile redactate pe parcursul a nouă ani cu trei dintre foştii lideri comunişti ai României. Prin micile istorii ale biografiei lor, ei sunt reprezentativi pentru înţelegerea marii istorii a secolului trecut: consecinţele celui de-al doilea război mondial, instaurarea regimului stalinist, politica "războiului rece", prăbuşirea
comunismului şi iniţierea "tranziţiei".


Prin familiile de origine, Ion-Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu şi Corneliu Mănescu aparţin clasei de mijloc, fâşia îngustă ce despărţea în România începutului de secol XX matca adâncă a ţăranilor de stratul subţire al elitelor cosmopolite. În judecăţile şi analizele ce s-ar face asupra ascensiunii lor politice după cel de-al doilea război mondial e greu de stabilit cât a valorat adeziunea lor la ideologia ce-şi are originile în utopia filozofică a lui Marx şi Engels şi cât au contat întâmplările din cercul lor de cunoscuţi şi prieteni.


ALEXANDRU BĂRLĂDEANU. Întâiul "cunoscut" al autoarei volumului de faţă a fost în 1991 Alexandru Bârlădeanu, în acel moment preşedintele Senatului României. Pe atunci, gazetarul Lavinia Betea fusese rugată de unul dintre supravieţuitorii deportărilor din iunie 1951 în Bărăgan să caute răspunsuri despre deciderea măsurii ale cărei victime fuseseră mii de bănăţeni din satele de graniţă cu Iugoslavia. S-a adresat lui Alexandru Bârlădeanu cu certitudinea că fostul demnitar comunist îi va putea oferi informaţii sigure despre cauzele şi consecinţele evenimentului. "Nu ştiu să vă răspund altfel decât în termenii «am auzit şi eu ceva de satele strategice cu deportaţi din Bărăgan...»" – a spus fostul apropiat al lui Dej. Atmosfera şi înţelegerea "tovărăşească" nu funcţionau la nivelul grupului de decizie al unui stat totalitar cu măsura subînţeleasă din  lectura colecţiei Scînteii (singura documentaţie disponibilă căutătorului de istorie în acel moment), a mai sugerat atunci Alexandru Bârlădeanu. Convorbirile cu Alexandru Bârlădeanu sunt consecinţa interesului său pentru conţinutul arhivelor comunismului. "Nu vreau să mor fără a şti dacă Dej a fost sau nu un criminal în cazul Pătrăşcanu", şi-a motivat el rugămintea de "a trece şi pe la el" după programul sălii de lectură a Arhivelor SRI ca să-i povestească ce mai citise în "dosarul Pătrăşcanu". Cu o neobişnuită gentileţe pentru acea "lume" s-a oferit ca "în schimbul ostenelii" cercetătoarei să-i relateze ce observase şi ştiuse din locul lui de putere. După ce-a adunat o mulţime de bileţele unde însemnase comentariile sale, Lavinia Betea l-a înştiinţat că ar putea redacta o carte dacă s-ar mai revedea de câteva ori în acest scop.


ION-GHEORGHE MAURER. A fost devreme trecut în galeria personajelor stigmatizate mai întâi de înşişi urmaşii foştilor subalterni, autodeclaraţi "exponenţi ai societăţii civile", aşa cum părinţii lor îşi ziseseră "reprezentanţii poporului muncitor". Totul a pornit de la o ştire din presa centrală despre fostul prim-ministru cu cea mai lungă guvernare din istoria României. Ion Gheorghe Maurer, relata un gazetar, ajuns la o vârstă înaintată, locuieşte în fosta sa vilă, ascultă muzică şi citeşte cu lupa, înconjurat de trofeele vânătorilor trecute şi amintirile despre oamenii politici pe care i-a cunoscut. Sub impresia imediată a ştirii, Lavinia Betea i-a scris lui Ion Cristoiu, cu propunerea de a face un interviu cu personajul care-i părea interesant din chiar fotografia apărută în ziar. A fost o lungă aventură, în urma căreia a rămas cu manuscrisul unei cărţi de care nici o "editură serioasă" sau vreun "om de bine" nu voia să audă. Clişeele de gândire care recomandau tratamentul aplicat "reprezentanţilor burghezo-moşierimii" rămăseseră neschimbate, îşi schimbaseră doar obiectul!


CORNELIU MĂNESCU. Şi întâlnirea cu Corneliu Mănescu s-a datorat începuturilor cercetării de arhivă. "L-am căutat pe fostul vecin al lui Alexandru Bârlădeanu, îşi aminteşte Lavinia Betea, ca să-l întreb dacă ştie că la începutul anilor ’50 trăise marea cumpănă a vieţii. Nu bănuise însă vreodată că se aflase la răspântia dintre arestare (soartă împărtăşită de alţi foşti tovarăşi ilegalişti, ca şi el funcţionari ai Institutului Central de Statistică trimişi la recensământul din Transnistria în regimul Antonescu) şi strălucitoarea-i carieră diplomatică."


INTERVIUL, CA METODĂ DE CERCETARE. De când s-au petrecut întâlnirile consemnate, istoriografia comunismului românesc a înregistrat spectaculoase schimbări, datorate accesului la arhivele instituţiilor de partid şi ale serviciilor speciale. Cum iniţierea acestor convorbiri fusese motivată tocmai de "petele albe" ale trecutului, iar producţia eseistică ce încercase să le acopere deborda de pătimaşe accente propagandistice, unele teme fuseseră între timp generos alimentate de documentaţie arhivistică. După apariţia primelor ediţii ale acestor convorbiri a reieşit din comentariile asupra lor şi că funcţionează, în chiar cercul istoricilor, anumite stereotipuri. Încă se crede, bunăoară, că propunerea de interviu făcută unui fost om politic nu poate fi decât fericit întâmpinată de prezumtivul interlocutor. Ori că într-o asemenea conversaţie trebuie doar să ştii "să provoci" pentru a produce "dezvăluirile" tăinuite. Sau că intervievatorul este un fel de judecător mandatat de un nou "tribunal al poporului" pentru a cere socoteală şi "înfiera" opiniile şi faptele intervievatului.

N-a fost însă niciodată aşa. Contactul cu foştii lideri ai unui trecut prezentat public în termeni negativi şi în discordanţă cu aspiraţiile prezentului este dificil de stabilit. Adăugând la aceasta psihologia vârstei intervievaţilor, relaţiile dintre etapele şi formele memoriei individuale, obligaţia neutralităţii impusă operatorului de interviu, precum şi factorul de distorsiune a comunicării cunoscut sub denumirea de tendinţă de faţadă (conform căruia naratorul se prezintă pe sine într-o "lumină" avantajoasă), ambianţa unei asemenea convorbiri nu mai apare ca fiind confortabilă.

Ca orice relaţie umană, şi cea intervievator-intervievat funcţionează în raportul pierdere şi câştig. Cum mize şi motivaţii de viitor politic interlocutorii nu mai aveau, ceea ce i-a interesat a fost posibilitatea unei incursiuni în propriul trecut. Neobişnuit de bogată prin evenimentele şi deciziile istoriei la care fuseseră părtaşi, propria-le viaţă părea a se fi sustras evaluării lor. Într-o asemenea manieră, o convorbire – unde se depănau amintiri în prelungirea sau introducerea unor "noutăţi" din arhive sau din literatura de specialitate – era o "aventură" cu imprevizibil conţinut şi continuitate. Bine selectate şi gestionate, asemenea "amănunte" slujesc cerinţei de contextualizare, obligatorie în orice cercetare de domeniul socio-umanului, "limpezesc" şi ghidează istoricul în avalanşa de date şi informaţii provenite din arhivele trecutului apropiat, dau "culoare" demersului jurnalistic, oferă material pentru analiza comunicării ori nuanţează viziunea cititorului asupra unui timp deosebit în istoria omenirii – utopia eşuată a comunismului.



Cuvânt către cititori

În pregătirea acestei noi ediţii m-a încercat, desigur, tentaţia introducerii unor note noi în textul iniţial, care să corecteze ori să întregească conţinuturile convorbirilor vechi. Mi s-a părut însă necinstit faţă de interlocutorii mei care, trecuţi din lumea aceasta, nu-şi mai pot exprima părerile. Aş avea totodată senzaţia zădărniciei, căci scrierea istoriei, mai ales a celei recente, nu e şi nu poate fi niciodată completă ori încheiată. Datorită acestor munci am multe datorii pe care nu voi putea niciodată, la modul personal, să le plătesc. În primul rând faţă de interlocutorii care m-au îngăduit în intimitatea lor povestindu-mi despre zonele de intersecţie ale biografiei lor cu marea istorie; de obicei i-am supărat cu maniera declarat obiectivă a relatărilor şi interpretărilor publice ale acestor poveşti de viaţă. Prieteni care m-au ajutat să fac costisitoarele drumuri din capătul vestic al ţării în Capitală ori m-au găzduit când îmi petreceam concediul în arhive şi convorbiri. Jurnalişti care au semnalat şi comentat cărţile mele şi universitari care m-au invitat la reuniunile lor ştiinţifice. Funcţionari publici de ranguri şi din instituţii diverse care m-au sprijinit pe parcursul birocratic al eliberării permiselor de cercetare şi călăuzirii cererilor de documentare. Necunoscuţi care mi-au scris ori telefonat oferindu-mi sprijinul lor.
Le mulţumesc, încă o dată, tuturor!  
Lavinia Betea

Citeşte mai multe despre:   special,   barladeanu,   lavinia betea

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...
Serviciul de email marketing furnizat de