Învăţându-i pe cei mai "mici"

O MÂNĂ ÎNTINSĂ  •  MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN ÎI ÎNCURAJEAZĂ PE COLECŢIONARII DE ARTĂ POPULARĂ
Şansa unui număr de opt colecţionari de artă populară de a beneficia de instruire specializată, programe de atelier şi de o expoziţie s-a numit Muzeul Ţăranului Român.

O MÂNĂ ÎNTINSĂ  •  MUZEUL ŢĂRANULUI ROMÂN ÎI ÎNCURAJEAZĂ PE COLECŢIONARII DE ARTĂ POPULARĂ
Şansa unui număr de opt colecţionari de artă populară de a beneficia de instruire specializată, programe de atelier şi de o expoziţie s-a numit Muzeul Ţăranului Român.

Satul românesc este în pericol de dispariţie. La prima vedere, tinerii nu mai sunt interesaţi de valorile care au rezistat timpului. Şi, totuşi, sunt oameni care îşi doresc ca munca şi eforturile înaintaşilor noştri să se transmită mai departe. Printr-un proiect de intervenţie culturală, derulat anul acesta, Muzeul Ţăranului a reuşit să dea de urma unor colecţionari de obiecte etnografice din sate, cu iniţiativă, dar lipsiţi de resurse şi sprijin din partea instituţiilor la nivel naţional.

"ÎNVĂŢĂCEI". Colecţiile particulare de obiecte de interes etnografic sunt realizate de persoane entuziaste, fără studii de specialitate, în gospodăriile personale sau în spaţii achiziţionate prin finanţare proprie şi considerate "muzee" atât de iniţiatori, cât şi de comunitate. Reprezentanţii muzeului i-au vizitat acasă, le-au văzut colecţiile şi în final au selectat opt dintre aceştia.

Următorul pas a fost să-i aducă la Bucureşti pentru un stagiu de formare şi ateliere de lucru. Au văzut cu ochii lor cum funcţionează un muzeu. Specialiştii le-au oferit sfaturi legate de conservarea şi punerea în valoare a colecţiilor, de promovarea şi atragerea de fonduri. Administraţia Fondului Cultural Naţional şi-a oferit şi ea sprijinul pentru acest proiect.

TEME. Printre aceste activităţi, au organizat o expoziţie-atelier. Vernisajul expoziţiei a avut loc vineri în prezenţa colecţionarilor Aurel Flutur din Chişcău, Maria şi Nicolae Pipaş din Tisa, Constantin Niţu din Cornăţelu, Doina Dobrean din Subcetate, Kéri Gáspár din Galoşpetreu, Elena Mălinesc şi Petru Gălăţan din Slătinioara-Petroşani, Anton Socaciu din Peşteana şi Seriha Menseit din Techirghiol. Construită după principiul "poveste în poveste", Colecţia colecţiilor aduce împreună fragmente de colecţii particulare săteşti, fiind rodul stagiului de formare şi al unui workshop colecţionarilor împreună cu muzeografi din Muzeul Ţăranului Român. Colecţia colecţiilor este pentru publicul iubitor de cultură din Bucureşti un prilej de a cunoaşte ce comori se ascund în colecţiile particulare răspândite te-miri-unde prin ţară.

REUŞITĂ. Un alt punct important al serii a fost lansarea cărţii "Cusături artistice din Subcetate-Mureş" (Harghita), o lucrare deosebită aparţinând colecţionarei Doina Dobreanu şi realizată prin străduinţe proprii. "Sunt profesor în prag de pensionare şi îmi doresc să-mi dezvolt această pasiune pentru obiectele de artă populară. Pentru mine, casa părintească a fost un atelier de creaţie populară. Simt că trebuie să acţionez pentru recuperarea tradiţiilor." Visul doamnei Dobreanu este să cumpere o casă tradiţională din satul său, pe care să o transforme într-un muzeu, să devină spaţiul în care să etaleze toate iile pe care le-a colecţionat de-a lungul timpului. În total, 85. Cele mai vechi datează din 1920. Unele sunt rămase din familie, pe altele le-a cumpărat, însă a reuşit să convingă anumite persoane să şi doneze ii. Dat fiind că se pricepe, pe unele aflate într-o stare avansată de degradare le-a recondiţionat. "Toate sunt unicat, este evidentă tendinţa femeii de a apărea cu ceva nou la sărbătoare." Se bucură că a fost aleasă de muzeu pentru a beneficia de această instruire şi că a găsit şi alţi "nebuni" pasionaţi să colecţioneze. "Sunt îndrăgostită de piesele pe care le am, mă întregesc spiritual." Despre cartea pe care a lansat-o spune că este o pledoarie pentru casa-muzeu, "o casă-muzeu vie, în care copiii să vadă cum se fac iile, să înveţe să le preţuiască şi cum să le întreţină pe viitor." Despre viitorul colecţionarilor de artă populară, doamna profesoară îşi dă cu părerea: "Şansa noastră de a reuşi este să fim uniţi. Să ne asociem. Astfel devenim o forţă."

POVEŞTI. Şi tot în seara de vineri a fost lansată lucrarea "Robii frumosului. Muzee şi colecţii săteşti din România" (Editura MARTOR), un volum de prezentare a celor opt colecţii şi a colecţionarilor respectivi, menită să ajute la promovarea lor în relaţia cu autorităţile şi cu alţi posibili susţinători.

Expoziţia "Colecţia Colecţiilor" va rămâne deschisă până la 11 octombrie, de marţi până duminică, între 10:00 şi 18:00.

"Noi am fost robii frumosului"

Casa soţilor Pipaş din satul Tisa, comuna Bocicoiu Mare, judeţul Maramureş, este o sumă de colecţii. "Mie, ce nu mi-o plăcut de la bun început, nu am luat, pentru că e foarte greu să ţii un chiriaş de care nu îţi place în casă; aşa e o lucrare de care nu îţi place. Ce nu-mi place nu-mi trebuie. Noi am fost robii frumosului", spune Nicolae Pipaş. Soţii Pipaş au adunat obiecte etnografice din Maramureş, ţărăneşti şi boiereşti: port, ceramică de Săcel, lăzi de zestre, cărţi rare şi documente vechi, fotografii, icoane pe sticlă şi lemn, dar şi desene şi gravuri de Marcel Chirnoagă, Corneliu Baba, timbre, dantele. "Noi le arătăm celor care vin să le vadă, le vorbim... de exemplu, la pictură despre pictori, le facem o scurtă biografie, aşa, apoi le explicăm la arta populară, de exemplu, icoanele pe sticlă, de ce s-au făcut, de cine s-au făcut şi care e valoarea lor artistică." Dorinţa lor cea mare este ca aceste obiecte să rămână într-un muzeu în satul natal.