Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar dacă CCR a respins toate criticile Înaltei Curți cu privire la legea de desființare a pensiilor magistraților, situația este departe de a fi fost rezolvată, Asta, deoarece Ilie Bolojan însuși a trecut în legea respectivă că actul normativ, în integralitatea lui, trebuia să intre în vigoare în data de 1 ianuarie 2026. Însă ea poate fi promulgată abia după 18 februarie 2026, ceea ce face inaplicabile reglementările propuse.
Codul Civil și Constituția României stabilesc principiul neretroactivității legii civile. Adică, o lege, nici măcar una scrisă de Ilie Bolojan, nu poate să producă efecte juridice pentru trecut, ci numai pentru viitor. Viitorul se scurge odată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. Așa stând lucrurile, Nicușor Dan va putea fi silit să trimită legea la reexaminare în Parlament, iar aici va trebui să fie adoptată din nou, cu repararea erorilor temporale. După care, legea va putea fi, din nou, atacată la CCR. Ceea ce este mai mult decât previzibil să se întâmple. Context în care optimismul ministrului Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, conform căruia Guvernul poate dovedi Comisiei Europene că, odată cu decizia CCR de miercuri, s-a îndeplinit Jalonul 215 din PNRR, este complet nejustificat. Iată cum, ceea ce se vorbea, până ieri, pe la colțurile politicii, că Ilie Bolojan așteaptă decizia CCR cu privire la pensiile magistraților, pentru a putea da „iama” în pensiile militarilor, s-a și întâmplat. Cum a aflat decizia Curții, Bolojan a și aruncat pe piață un draft al unei OUG în acest sens.
CCR a respins excepțiile de neconstituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, declarând constituțională legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Legea, denumită PLX nr. 522/2025, a fost adoptată, prin angajarea răspunderii Guvernului, în data de 2 decembrie 2025, de către Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
La articolul VI din acest act normativ adoptat în aceste condiții, se prevede că „prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2026. Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea legii, înainte de promulgare, la data de 18 februarie 2026, ceea ce înseamnă că legea, în forma redactată de Guvern și adoptată de Parlament, nu poate intra în vigoare sau, dacă intră, nu poate produce efecte juridice. Asta, pentru că toate mecanismele tranzitorii și eșalonările cu privire la vârsta de pensionare a magistraților sunt construite în jurul datei de 1 ianuarie 2026, cu intervale care se întind până în anul 2041.
Articolul 6, alineatul 1, din Codul Civil stabilește fără echivoc, la capitolul „Aplicarea în timp a legii civile”, că „legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare”.
O lege civilă nu poate reglementa pentru trecut
Astfel, o lege care ar urma să fie promulgată după data de 18 februarie 2026 nu poate reglementa faptul că, spre exemplu, începând cu data de 1 ianuarie 2026, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în considerare, eșalonat, în funcție de data pensionării și pe o perioadă maximă de cinci ani în care magistratul a îndeplinit funcțiile de judecător financiar, procuror financiar etc., perioada 1 ianuarie 2026 - 31 decembrie 2027.
De asemenea, o lege care intră în vigoare după data de 18 februarie 2026, nu poate reglementa că, de la 1 ianuarie 2026, se majorează vechimea în profesie de la 25 la 35 de ani, pentru ca un magistrat să se poată pensiona, și nici că, începând tot de la data de 1 ianuarie 2026, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înaintea pensionării.
Mai mult, nicio normă tranzitorie care vizează implicații juridice asupra unei situații petrecute de la 1 ianuarie 2026 nu poate fi reglementată prin dispoziții legale care ar urma să intre în vigoare după această dată.
Motivul este simplu: nu permite Codul Civil, dar nu permite nici Constituția României, care, la articolul 15 alineat 2, statuează că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. În cazul de față, este vorba despre o lege civilă.
Premierul, singurul responsabil
Astfel, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate criticile de constituționalitate ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu această lege. Dar criticile nu au invocat și situația în care legea urma să intre în vigoare după data de 1 ianuarie 2026, așa cum se întâmplă după decizia Curții Constituționale de miercuri, 18 februarie 2026, pentru simplul motiv că, la momentul formării sesizării de neconstituționalitate nu se împlinise data de 1 ianuarie 2026.
De altfel, Curtea Constituțională nu putea să se autosesizeze cu privire la acest aspect al depășirii termenului de intrare în vigoare și nici să se pronunțe sau să dea o dezlegare constituțională în această chestiune. Curtea s-a pronunțat doar în raport cu criticile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ilie Bolojan însuși este responsabil pentru această încurcătură juridică ce poate arunca în aer întregul său demers legislativ pentru care și-a angajat, pentru a doua oară, răspunderea în fața Parlamentului. El a stabilit, în ultimul articol, că legea intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026, în condițiile în care avea la dispoziție posibilitatea de a reglementa că legea intră în vigoare în termen de trei zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, lucru care ar fi trebuit să se regăsească și în cuprinsul articolelor care se referă la perioadele de tranziție pentru creșterea vârstei de pensionare.
Reexaminarea va putea fi atacată, la rândul ei, la CCR
Această chestiune reprezintă un grav viciu de neconstituționalitate, deoarece introducerea unor reglementări legale care vizează o perioadă anterioară intrării în vigoare a legii încalcă principiul neretroactivității legii civile, principiul securității juridice, principiul predictibilității și principiul legalității.
Dacă această lege va fi promulgată de președintele României, în această formă complet eronată, ea va putea fi atacată în instanțele de contencios administrativ, în litigii în cadrul cărora să se solicite din nou sesizarea Curții Constituționale, pentru acest motiv. Iar de această dată, Curtea Constituțională nu va mai putea „rezolva” politic chestiunea, așa cum a făcut-o miercuri, 18 februarie. Practic, „reforma” lui Bolojan poate fi desființată juridic în orice moment după promulgare.
Președintele României, Nicușor Dan, are un rol-cheie în această etapă procedurală. Pentru că legea se află pe masa sa, la promulgare, încă din data de 8 decembrie 2025. El are la îndemână două pârghii: fie sesizează Curtea Constituțională, fie retrimite legea la Parlament, pentru reexaminare.
Practic, legea trebuie să fie modificată, pentru a se stabili că intră în vigoare, spre exemplu, de la 1 martie 2026 sau la trei zile de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial al României. Însă în acest caz, va fi destul de complicat de restabilit procedura de tranziție.
Odată reexaminată, adoptarea noii legi va urma parcursul constituțional ca și prima lege. Concret, trebuie obținut un nou aviz de la CSM și trebuie să se treacă la vot, de această dată, în Parlament. După care va putea fi atacată, din nou, la Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat și cu forma nereexaminată a legii. Iar de aici, lucrurile sunt imposibil de anticipat și nu se poate spune când va intra în vigoare această lege reexaminată.
Optimismul nejustificat al lui Dragoș Pîslaru
În acest moment, legea pentru care Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, ministrul progresist al Fondurilor Europene, se bat cu pumnii în piept că a „rezolvat” Jalonul 215 din Planul Național de Redresare și Reziliență, se află în pom, iar pomul se află în aer.
În acest context, este mai mult decât hazardată, ca să nu folosim un termen mult mai adecvat, afirmația lui Dragoș Pîslaru conform căreia va trimite Comisiei Europene o informare cu privire la îndeplinirea Jalonului 215 din PNRR, odată cu decizia Curții Constituționale din data de 18 februarie 2026.
„Dovada de care avem nevoie este promulgarea din partea președintelui Nicușor Dan și, în momentul în care avem această promulgare în Monitorul Oficial, ca dovadă, o vom trimite formal, deci oficial, ca dovadă. În sfârșit, putem pune și noi pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a afirmat Pîslaru. Lucrurile nu stau însă deloc așa în acest moment.
Situația se complică și mai mult. Odată ce legea a trecut de Curtea Constituțională, nu mai există niciun impediment pentru Curțile de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, oricare judecători sau asociație profesională a judecătorilor să sesizeze ele însele, în mod direct, Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la viciile acestei legi.
A terminat cu judecătorii, vrea să se ia de piept cu militarii
Jalonul 215 din PNRR nu a fost nici pe departe rezolvat, deoarece el se referă la toate pensiile de serviciu din România, nu doar la cele încasate de magistrați și desființate, miercuri, de Curtea Constituțională.
De altfel, ceea ce se vorbea de mult în spațiul public, anume că Ilie Bolojan dorea să demoleze pensiile magistraților pentru a se putea ocupa, ulterior, mult mai ușor, de pensiile militarilor și ale personalului cu statut special, în aceeași manieră, a devenit un plan în plină desfășurare.
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe comunicatul de presă al Curții Constituționale, că Guvernul a și anunțat creșterea vârstei de pensionare pentru militari, prin ordonanță de urgență. „În termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Apărării Naționale, modificarea și completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare”, se arată în proiectul de OUG.
Modificările propuse vizează raționalizarea încadrării în condiții speciale și deosebite, astfel încât să nu mai figureze aproape tot personalul, dar și eliminarea acelor pârghii egale de pensionare anticipată, cu pensia integrală sau nu.
Avocatul Adrian Toni Neacșu susține, într-o postare pe contul său de socializare, că „cine a scris proiectul de OUG este analfabet juridic, deoarece, în cazul pensiilor militare, vârsta standard de pensionare este deja cea maximă, de 65 de ani, etapizată până în anul 2035”.
Citește pe Antena3.ro
