Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru prima dată de la instalarea sa la Palatul Victoria, Ilie Bolojan vorbește despre posibilitatea instalării unui guvern minoritar. Un primar PNL devoala, zilele trecute, că, în toamna lui 2025, Bolojan le-a vorbit primarilor din partid, într-un cerc restrâns, despre un plan conform căruia PSD nu va ajunge să propună vreun prim-ministru la rotativa programată pentru anul 2027, ci că, atunci, va fi numit un premier tehnocrat din zona USR. Aritmetica parlamentară arată că, în acest moment, fără PSD nu există șansa învestirii vreunui guvern, fie el majoritar sau minoritar. Însă fără Ilie Bolojan și fără USR există, în interiorul actualei Coaliții, suficiente voturi să instaleze un nou guvern. Dacă al treilea pachet al legilor austerității va pica în Parlament, prin moțiune de cenzură, atunci Cabinetul Ilie Bolojan va fi demis. Dar nu va pleca imediat de la Palatul Victoria, ci după 45 de zile de interimat, timp în care, ca eventual ministru interimar al Justiției, Bolojan să facă el însuși propunerile, la finalul lunii viitoare, pentru șefia marilor parchete.
Ilie Bolojan a declarat, în cadrul unui interviu acordat postului de radio RFI, că „într-o situație de criză politică, am mai avut guverne minoritare. Nu exclud că, în perioada următoare, se pot întâmpla astfel de lucruri, dar cred că pentru țara noastră e de dorit să avem o stabilitate politică”. Acesta a adăugat că „nu spun că aceasta este o ipoteză de lucru, dar atunci când apar crize politice, în situații cu un parlament pulverizat, se poate ajunge la un guvern minoritar. Ar fi, însă, o situație limită și nu o încurajez, atât timp cât există alternative, indiferent cine este premier”.
Prin această declarație, Ilie Bolojan pare să introducă șantajul în politica de guvernare pe care o gestionează. PSD ar putea fi obligat de „împrejurări” fie să rămână la guvernare și să accepte absolut orice dispune Ilie Bolojan, fie să iasă de la guvernare și să susțină un Executiv condus tot de către Ilie Bolojan din Parlament.
Realitatea matematică din Parlament arată că nu se poate face o majoritate parlamentară fără PSD. Astfel, este greu de anticipat la ce fel de guvern minoritar se referă actualul șef al Executivului.
La Camera Deputaților, PNL are 51 de parlamentari, iar la Senat 22, deci, în total, 73 de parlamentari. USR are la Camera Deputaților 49 de parlamentari, iar la Senat 19, cu alte cuvinte un total de 59 de voturi. UDMR are la Camera Deputaților 22 de parlamentari, iar la Senat 10, adică un total de 32 de parlamentari. Iar Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților numără 17 parlamentari.
Pentru a trece de votul Parlamentului un guvern, fie el majoritar sau minoritar, este nevoie ca acesta să fie învestit de către cel puțin 232 de parlamentari. Iar PNL împreună cu USR, cu UDMR și cu Minoritățile au, în total, 181 de voturi.
Planul pregătit pentru 2027, devoalat de un primar de la PNL
În aceste condiții, planul lui Ilie Bolojan de a lăsa PSD pe dinafara guvernării pare să fie unul mai vechi, el fiind devoalat, zilele trecute, de către primarul PNL al orapului Cavnic, județul Maramureș, Vladimir Petruț. Acesta a dezvăluit că a fost o discuție „off the record” în timpul Școlii de Vară a liberalilor, care a avut loc, de altfel, la începutul lunii octombrie a anului trecut, într-un cadru informal la care au participat Ilie Bolojan, zece primari, zeci de membri PNL, parlamentari și aleși locali.
Unii dintre primarii prezenți ar fi ridicat, cu acel prilej, problema măsurilor de austeritate impuse de guvern și a riscului ca aceste măsuri să fie ajustate sau chiar anulate, după ce PSD va prelua funcția de prim-ministru, la momentul producerii rotativei din anul 2027.
Edilul povestește că Ilie Bolojan, personal, le-a transmis celor prezenți că „deși rotativa va avea loc, PSD nu va ajunge să numească premierul”. „Și noi, atunci, am întrebat: Cum adică? Iar el a spus: «Veți vedea, există un plan»”, susține Vladimir Petruț.
Acesta a adăugat că „din ce am aflat noi, ulterior, se pare vă va fi un premier tehnocrat, din zona USR-ului, nu din PSD”.
Șeful liberalilor, încurcat de aritmetica parlamentară
Planul nu ar exclude chiar preluarea unui grup din interiorul PSD, cu sprijinul lui Victor Ponta. Deși pare un scenariu SF, nu ar fi pentru prima oară când Victor Ponta ar pune umărul la zădărnicirea agendei politice a PSD. Nu mai târziu decât la alegerile prezidențiale din anul 2025, când Ponta a candidat, chiar dacă PSD împreună cu PNL și UDMR aveau desemnat un candidat comun, lipsindu-l pe Crin Antonescu de voturile care i-ar fi asigurat accederea în turul al doilea.
Astfel, participarea lui Victor Ponta în primul tur a zădărnicit accesul lui Crin Antonescu în turul al doilea, având drept consecință directă alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României și drept consecință indirectă impunerea lui Ilie Bolojan în funcția de premier al Guvernului României.
Cum ar arăta, în acest scenariu al „guvernului minoritar”, șantajul pe care îl declanșează actualul premier. Primul pas constă în faptul că PSD ar urma să iasă de la guvernare. În ideea ca și Guvernul să pice, deoarece se schimbă compoziția politică a Executivului. Scopul unei asemenea mișcări după destituirea lui Bolojan, să se formeze o nouă coaliție de guvernare, cu premier de la PNL, până la jumătatea anului viitor, din care să facă parte PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale.
În Parlament, aceste partide au 251 de parlamentari, față de numărul minim necesar de 232. Această majoritate ar trebui să înainteze președintelui Nicușor Dan o nouă propunere de prim-ministru.
Al doilea pas ar consta în faptul că Nicușor Dan ar urma să refuze să nominalizeze acest premier, invocând necesitatea ca și USR să facă parte din noul guvern. Dacă se opune, iar PSD refuză, președintele ar putea nominaliza ca premier de la PNL tot pe Ilie Bolojan. Sau ar putea să nominalizeze, exact ca în planul devoalat de către primarul de la Cavnic, un tehnocrat din zona USR.
Consecințele sunt clare. Dacă pică în Parlament două propuneri consecutive de prim-ministru, atunci Nicușor Dan poate declanșa alegeri parlamentare anticipate. Iar rezultatul scontat ar fi ca PSD, de frica alegerilor anticipate, să accepte să susț jună din Parlament fie un guvern minoritar, format din PNL, USR și, eventual, UDMR plus Minoritățile Naționale, condus fie de Ilie Bolojan, fie de un tehnocrat din zona USR, fie să renunțe la orice pretenție și să participe la guvernare fără să se mai opună vreunei decizii a premierului, indiferent cine va fi acela.
PSD: Dacă este demis prin moțiune de cenzură, Bolojan nu va putea fi renumit premier
PSD a reacționat, deja, prin vocea senatorului Daniel Zamfir, care a precizat că „este exclus un asemenea plan. Domnul Bolojan poate să facă orice plan dorește domnia sa. PSD nu concepe să nu preia conducerea Guvernului la rotativă, altfel echivalând cu ieșirea noastră de la guvernare”.
La rândul său, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a precizat, ieri, printr-o postare pe contul său de socializare că „Aud că domnul Bolojan vehiculează ideea unui guvern minoritar. Nu de mult spunea că vrea «acasă», dacă nu facem cum vrea el. Apoi s-a răzgândit și a zis că rămâne… sau pleacă, dacă este dat afară prin moțiune de PSD și AUR. Cert este că România nu funcționează pe principiul «vreau sau nu vreau». Curtea Constituțională, prin decizia nr. 85/2020, a stabilit clar că nominalizarea aceluiași premier după ce un guvern a picat prin moțiune de cenzură este neconstituțională. Domnule Bolojan, guvernăm sau…?”.
Problema lui Ilie Bolojan este că, pentru a reuși, nu suportă nici cea mai mică fisură în interiorul propriului partid. Numai că mulți primari și aleși locali liberali sunt deranjați de măsurile de austeritate impuse de Bolojan. PNL și PSD sunt partide de primari. Primarii trag în alegeri pentru a aduna voturi la alegerile parlamentare. USR nu are această problemă, deoarece numărul aleșilor locali progresiști este nesemnificativ în conjunctura unor alegeri parlamentare la nivel național.
Experiența Cabinetelor fără susținere parlamentară în România
Deși, așa cum a precizat chiar Ilie Bolojan, în România au mai existat guverne minoritare, de această dată situația politică este mult diferită. Un astfel de guvern minoritar a fost Executivul condus de Călin Popescu Tăriceanu între 2007 și 2008. Un Guvern cu PNL, susținut din Parlament de către PSD, după ce liberalii i-au dat afară de la guvernare pe PD-iștii lui Traian Băsescu. Miza pentru care PSD a susținut cu voturi Guvernul Tăriceanu a fost tocmai pentru ca acest guvern să nu fie înlăturat de către Traian Băsescu.
De asemenea, un guvern minoritar a fost cel condus, timp de o lună, în primăvara anului 2012, de către fostul șef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu. La finalul celor 30 de zile, Executivul a fost destituit prin moțiune de cenzură a PSD și PNL.
Ultimul guvern minoritar a fost cel al PNL, condus, în anul 2020, de către Ludovic Orban. Diferența dintre 2020 și 2026 este că, în urmă cu șase ani, planeta se afla în pandemie de Covid-19, iar menținerea lui Orban la Palatul Victoria a fost admisă de către PSD tocmai pentru a evita suprapunerea unei crize politice peste cea sanitară.
De remarcat este că niciunul dintre premierii guvernelor interimare anterioare nu mai este, astăzi,
în politică. Nici Călin Popescu Tăriceanu, nici Mihai Răzvan Ungureanu, iar în ceea ce îl privește pe Ludovic Orban, acesta a redevenit șomer, odată cu pierderea alegerilor parlamentare în anul 2024. El zgârie, politic, la ușa lui Ilie Bolojan de la PNL, după ce a zgâriat, pentru câteva săptămâni, la ușa lui Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni.
Trei metode prin care Bolojan poate forța ruperea guvernării
Revenind la intenția lui Ilie Bolojan de a forța lucrurile astfel încât să se ajungă la formarea unui guvern minoritar, aceasta s-ar putea concretiza mai rapid decât s-ar fi așteptat cineva. Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea pe cel de-al treilea pachet consecutiv al măsurilor de austeritate. Ar fi trebuit să se întâmple acest lucru vineri, dar se pare că s-a luat decizia amânării pentru începutul lunii februarie. PSD ar putea ieși de la guvernare dacă Bolojan se încăpățânează să-și angajeze răspunderea în fața Parlamentului fără să angajeze răspunderea și pe pachetul propus de PSD pentru redresarea economică a României.
Social-democrații au anunțat deja că vor părăsi Palatul Victoria dacă Bolojan își angajează răspunderea contrar voinței PSD. Mai mult, social-democrații ar putea să vizeze, de această dată, o moțiune de cenzură depusă în cadrul procedurii de asumare a răspunderii, de către parlamentarii Opoziției. Dacă moțiunea trece, pachetul austerității se consideră respins, iar Guvernul este demis.
Nu în ultimul rând, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe, tot luna viitoare, pe constituționalitatea legii lui Ilie Bolojan de anihilare a pensiilor de serviciu ale magistraților. Dacă legea va fi declarată neconstituțională, premierul ar trebui să-și înainteze demisia.
În oricare dintre aceste trei ipoteze, dacă Bolojan este demis sau guvernul nu mai funcționează în compoziția politică în care a fost învestit anul trecut de către Parlament, Executivul va rămâne unul interimar, pentru o perioadă de maximum 45 de zile. În aceste 45 de zile, guvernul va putea doar să administreze treburile curente ale țării. Însă Ilie Bolojan se poate autonumi ministru interimar al Justiției, în condițiile în care Ministerul Justiției trebuie să finalizeze, la 26 februarie 2026, procesul de selecție a procurorilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere la Parchetul General, DIICOT și DNA. Ca interimar la Justiție, Bolojan va putea, astfel să facă propunerile dorite de mișcarea #rezist.
Citește pe Antena3.ro
