Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In plin Belle Epoque, Misu Vacaresco publica in L’Independance Roumaine o rubrica pe care o semneaza: Claymoor. Indiscret, histrion si, mai ales, imprevizibil, cel mai important cronicar al Romaniei mondene de sfarsit de secol romantic a fost un personaj care se identifica astfel cu lumea salonarda pe care o descrie.
26 februarie 1883
Balul costumat dat ieri de domnul si doamna Grigore Sutu a fost din toate punctele de vedere admirabil. Numarul, bogatia si frumusetea travestitilor nu au avut egal asemenea umorului de calitate si veseliei care nu au incetat sa domneasca. Un bal costumat este unul dintre cele mai frumoase maniere de a intelege arta de a sarbatori. Istoria, geografia, literatura, iata cele trei surse la care imaginatia dansatorilor poate hrani inspiratiile cele mai diverse. In alta seara, doamna Irina Sutu purta cu noblete un superb costum francez din secolul al XV-lea, Agnes Soul sau Isabeau cu capul acoperit de o palarie conica impodobita cu diamante, rochie lunga cu trena de brocart, mantie de curte cu hermina. Doamna printesa Morruzi, in Marguerite de Valois, poarta cu distinctie o rochie lunga din velur verde, cu franjuri de aur, constelatii de nestemate si o mica toca cu pene prinsa in par. O alta regina de Navarra, printesa Ferdinand Ghica, foarte gratioasa in alb, guler inaltat si ornat in relief este pe cale sa schimbe mai degraba trena sa de curte in ciuda rochiei scurte negre si rosii foarte la moda, cu salba cu clopotei ai reginei Nebuniei. Doamna printesa Valentina Bibescu a copiat coafura sa dupa un portret de familie. Aceasta transformare da fizionomiei printesei o asemanare izbitoare cu Maria Antoaneta. In jurul ei se grupeaza intr-un nor de pudra "a la marechale” cele mai incantatoare marchize din lume: doamna George Cantacuzino, doamna Pulcherie Moscu, doamna Lucia Duca, un cap de Greuze, domnisoara Caterina de Listenaz, o ciobanita de Watteau, domnisoara Adina C. Ghica, o buchetiera surazatoare si inflorita de trandafiri; doamna Vasile Boerescu, contesa de Kreneville, doamna Sleed, doamna Maria si domnisoara Lea Creteanu, doamna White. Trec peste multe preafrumoase. Acest grup reprezentand secolul al XVIII-lea parea sa evoce Trianon-ul si splendorile sale minunate. Domnisoarele Zalewskzy sunt una in garda franceza dintre cele mai placute si cealalta, o frumoasa si poetica Margueritte. Spania trimite un continent de nenumarate andaluze. Domnisoara Maria Catargi, o Carmen incantatoare in dantele rosii si negre, asa cum a visat-o Bizet. Doamna Dabija, distinsa, in gri, plina de gratie ca intotdeauna, in acest poetic travesti; pe umarul stang o turturea indragostita gangureste privind un porumbel cu aripile desfacute gata sa poarte o scrisoare cu cinci pecete, vreun bilet de dragoste, si luandu-si zborul de pe capul pudrat cu chiciura a doamnei Dabija. Domnisoarele de Laptew, neastamparate, in mici marchize Ludovic al XV-lea. Domnisoara Teodori, in Marton cu un aer strengaresc. O amabila sevillianca, doamna Lili Balaceanu; o madrileanca intepata, doamna Lina Budisteanu; o frumoasa Habanera, domnisoara Zoe P. Ghica; domnisoara Arion poarta un foarte original costum de taranca rusa; domnisoara Cocorescu ne onoreaza in costum national.
Polonia nu ar fi mai bine reprezentata decat de o neobosita dansatoare cum e doamna Zoe Sturza, costum albastru din catifea splendida, corsajul cu monturi de briliante deseneaza o talie zvelta, palarie stralucind de nestemate este asezata indraznet pe o ureche, pare chiar varsovianca cantata de Mirnsky, doamna Alice Sutu in caucaziana, domnisoara Creteanu este o preafrumoasa chinezoaica. Totul este exact in acest frumos costum, de la capul incadrat de carlionti pana la pantofii care ar fi umilit chiar si o locuitoare din celestul imperiu. Am vrea sa le mentionam pe toate, dar este de domeniul fanteziei aceasta incercare, ar fi imposibil sa mentionam cate una pe fiecare dintre elegantele de ieri! Domnisoara Adina Tatareanu si-a luat precum Diana blana sa de pantera, coiful, sagetile si semiluna sa luminoasa. Ea ofera lumina frumusetii sale stralucitoare tipului de zeita a vanatorii; domnisoara Maria Tatareanu este un dracusor impielitat; coarnele de Mefisto ii ies amenintator dintr-u val de par negru despletit. Domnisoara Adina Panait Ghica este foarte gratioasa in culoarea focului nebun; doamna Ana Marian poarta unul dintre cele mai reusite costume rosu cu negru si aur; doamna Eliatte nu are cum sa-si ascunda prospetimea si frumusetea sub parul alb si boneta mamei Gigogne. in spatele unor enormi ochelari i se vad stralucind ochii de un verde de smarald. Are buzunarele pline de mici papusi pe care ea le distribuie in cercul de prieteni. O gondoliera nostima aparu la bal. Regretam Venetia si lagunele cand o vedem pe domnisoara Oteteleceanu in incantatorul ei costum, capul ei fin si delicat, incadrat intr-un batic rosu, poarta cochet o bereta alba cu un pampon rosu ca marinarii Adriaticii. Iat-o pe Toinon de Moliere, o subreta intr-un costum dichisit pus in valoare de noduri rosii si negre; domnisoara Bourky, o preafrumoasa pastorita; domnisoara Cernat, o noapte instelata cu doi ochi de foc, doamna Natalia Manu al carei par formeaza o mantie de rege. Printre cavaleri, foarte putine costume; multe mantii venetiene care rup monotonia costumelor negre. Un rajah care soseste pe cal din Calcutta, gazda, domnul White. Costumul este autentic si foarte bogat, in intregime din casmir din India. Un abate Ludovic al XV-lea, dintre cele mai reusite. Domnul Bernis, in costum negru frantuzesc, jiletca din satin violet, ciorapi violeti, guleras cu briliante, jabou si mansete in varf vechi, peruca pudrata, trandafir la butoniera si bomboniera de Saxe in mana. Domnul Jean de Linche reinvie epoca marchizilor cu peruci si panere; este unul dintre acei prelati galanti care bat ulitele facand madrigaluri. Marchizul de l’Aubespine-Sully este un superb gentilom vanator din timpul lui Ludovic al XV-lea. Domnul Brailor este un persan dintr-o preafrumoasa povestire de Voltaire, in costum foarte bogat, albastru si alb. Balul a durat pana la 8 dimineata si s-a terminat dupa o cina "a la Lucullus”, pe un cotilion al carui aspect la un moment dadea iluzia unei apoteoze de feerie.
____________________________________________________________
Cu exceptia evreilor...
Am ales acum cateva saptamani ca textele insotitoare ale paginii de jurnal monden 1883 sa reconstruiasca cate un CV de personalitate evreiasca traitoare in spatiul cultural romanesc in cea de a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Multi dintre cei pe care i-am evocat au fost atasati de lumea universitara, fiind recunoscuti drept unii dintre cei mai mari profesori. Cu toate acestea, studentii romani sunt cei care adera la miscarile antisemite din interbelic, gandind si actionand in spiritul fundamentalismului nationalist-crestin.
Explicatia nu poate si nu este drept sa fie una alimentata doar de afilierea la o miscare externa, pentru ca, experientele romanesti antisemite sunt destul de vechi. In cel mai important document identitar al statului roman, in Constitutia din 1866, la articolul 7, se ingradea drumul emanciparii politice a evreilor: "Calitatea de roman se dobandeste, se pastreaza si se pierde in conformitate cu regulile enuntate prin legile civile. Numai strainii de rit crestin pot dobandi calitatea de roman.” Acest articol nu permitea evreilor straini sa fie naturalizati romani, plasand pe evreii pamanteni intr-o situatie de nesiguranta: in viitor ei vor putea fi (si au fost) tratati ca adevarati straini, impotriva carora vor fi luate numeroase masuri discriminatorii. Acestea s-au concretizat prin diferitele circulare si legi scolare care au avut drept consecinta reducerea numarului de elevi din invatamantul secundar si superior, excluzand cu totul pe evrei din diferite scoli profesionale (precum cele de agricultura si silvicultura), ca si din scolile normale de institutori (art. 37 al "Legii cu privire la invatamantul primar” din 1896). Astfel, principiul "numerus clausus”, care a fost unul din principalele sloganuri ale nationalistilor antisemiti intre cele doua razboaie mondiale, a fost admis si aplicat inca inainte de 1900.
Citește pe Antena3.ro
