Romania nu isi permite sa achizitioneze avioane de lupta. Sau: Romania nu isi permite sa nu achizitioneze avioane de lupta. Cele doua fraze sunt insusite de doua tabere care dezbat pasional problema, argumente valabile avand si unii si altii, ceea ce inseamna ca disputa este aproape imposibil de transat, fara a lasa frustrari si resentimente adanci in randul perdantilor.
Pe de o parte, avioanele de lupta par ca o tichie de margaritar puse unei gloabe – Romania are o armata cu inzestrare jalnica, depasita inca de acum 20 de ani, la multe capitole si, in plus, are o populatie saraca, a carei supravietuire depinde si pe termen scurt de plata salariilor si pensiilor. Pe de alta parte, suprematia aeriana decide soarta unui eventual conflict. Or, din punct de vedere al dotarii Fortelor Aeriene, Romania este net inferioara unor state mai mici. De pilda, Ungaria dispune de 14 aparate Gripen si nu ar trebui sa le intrebuinteze pe toate pentru a scoate din lupta flota romaneasca de MIG 21.
Si in randul celor care sustin ca ar trebui sa crestem 'curba de sacrificiu', pentru a cumpara avioane, exista mai multe tabere. Unii si-ar dori 96 de unitati, altii s-ar multumi cu jumatate, iar cei mai realisti accepta ca 24 e mai bine decat nimic.
O alta discutie este legata de modelul optim si de vechimea acestuia. Daca tot e sa facem o achizitie, acum, macar sa fie ceva pe termen lung – asadar, trebuie sa comandam avioane noi, spun unii. Altii, considera ca modelele actuale (generatia a patra) vor fi depasite in 10 ani, asa ca, mai bine luam aparate la mana a doua, cu optiunea de a trece, peste 10 ani, la generatia a cincea.
Daca am opta pentru aparate la mana a doua, cea mai logica este oferta F 16 – pe care deja a aprobat-o CSAT-ul, dar care, pe moment a cazut, pentru ca Guvernul Boc nu s-a putut dispensa de cei 750 de milioane de dolari pe care SUA i-au cerut, in avans, reprezentand prima transa din suma totala de 1,3 miliarde de dolari, la cat este estimat costul modernizarii si inzestrarii a 24 de avioane uzate.
Daca, insa, am opta pentru avioane de lupta noi, situatia se complica. F 16 nu ar fi scos din carti, pentru ca Lockheed Martin ar putea amana incetarea productiei acestui model, mai ales daca si vecinii bulgari ar decide in favoarea lor.
Cu toate acestea, favorite ar fi SAAB-Gripen si Eurofighter, care ar putea livra primele aparate mai rapid si care au anuntat, deja, oferte de offset net superioare celei americane.
Intre Gripen si Eurofighter, decizia este simpla, daca banii nu sunt o problema. Eurofighter este bimotor, beneficiaza, asadar, de o propulsie net superioara, ceea ce ii confera un avantaj indiscutabil.
Insa, daca vrei sa fii mai economicos, balanta inclina spre Gripen. Mai mici si mai agile, avioanele produse de SAAB necesita costuri de intretinere si de operare suportabile si de un buget mai 'dietetic'.
Intr-un briefing de presa sustinut de oficiali SAAB, saptamana trecuta, la Plovdiv, in Bulgaria, Björn Danielsson, pilot de Gripen in rezerva a prezentat si alte avantaje ale modelului:
-
cel mai avansat sistem de schimb informational (pozitie, informatii tactice, mesaje, transfer de imagini), atat de la un avion la altul, cat si intre avioane si echipele de la sol;
-
aparatele Gripen pot efectua o intoarcere de 360 de grade in 17-18 secunde, Eurofighter Typhoon in 18-19 secunde, iar F 22 Raptor, in 20-21 de secunde (Danielsson a precizat ca masuratorile s-au efectuat in conditii de show aerian, nu de lupta, cand situatia se poate schimba, intrucat aparatele poarta armament).
-
Superioritate in lupta la mica distanta
-
capacitatea de a decola si de a ateriza pe distante mici (doar 800 de metri!), chiar si pe sosele, nu obligatoriu pe piste de aterizare.
La Bulgarian International Air Festival – BIAF 2011, desfasurat saptamana trecuta, la Plovdiv, pentru a marca centenarul Fortelor Aeriene Bulgare, avioanele de lupta SAAB-Gripen JAS 39, Eurofighter Typhoon si MIG 29OVT au avut zboruri demonstrative, in aceasta ordine.
Pilotul suedez a reusit sa puna in evidenta manevrabilitatea Gripen-ului, cu care a dat senzatia ca a decolat si a aterizat aproape de pe/pe loc. Cu cele doua motoare puternice (si asurzitoare...), Typhoon-ul s-a evidentiat prin velocitate. Iar MIG 29OVT, tot cu doua motoare si cu tractiune vectoriala i-a impresionat cel mai mult pe cei peste 10.000 de spectatori prin manevrele aeriene spectaculoase.