x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Inainte baieti, sunteti cu mine!"

0
01 Mar 2004 - 00:00


Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu, Ioana D’Arc a Romaniei, s-a inrolat ca sa isi razbune fratele si pentru a fi aproape de iubitul ei.

In Casa Memoriala din Targu-Jiu, haine, suvite de par si o parte din mobila eroinei sunt ingrijite de nepoata sa.
CRISTIAN PETRU

O casa mica si veche, cu usi scunde si cu acoperis de sindrila, aflata la marginea Targu-Jiului. Casa memoriala a Catalinei Toderiu. Timpul si zapada din curte au acoperit urmele eroinei de la Jiu. Ea este insa prezenta prin lucrurile ei, care au ramas in casa. Suvite din parul pe care si l-a taiat atunci cand a imbracat vesmintele de soldat, scaunelele de la masuta la care manca, pozele ei din timpul scolii sau din armata te fac sa o simti aproape. Usa scunda te face sa te apleci atunci cand vrei sa intri. Sa te apleci in fata eroinei, in fata istoriei. In fostul dormitor al celor opt copii ai familiei Toderiu, o femeie de aproape 50 de ani se uita la pozele de pe pereti. "Sunt nepoata Catalinei Toderiu. Ecaterina Teodoroiu i s-a spus mai tarziu. Bunica mea Sabina a fost sora cu ea", povesteste Sabina Lupu. Aceasta este supraveghetorul Casei Memoriale din 1993, pastrandu-se astfel traditia ca o ruda de-a Ecaterinei sa se ocupe de muzeu. Primul supraveghetor a fost Sabina, sora eroinei.

Lili Toderiu dormea in copaie

Mandra de matusa sa, Sabina Lupu spune ca, atunci cand era mica, bunica ei ii povestea despre "dada" Catalina. Dar stie multe despre Ecaterina Teodoroiu si din cartile de istorie. Poate de aceea, de multe ori cand povesteste despre ea, ii spune "eroina". "Catalina, Lili cum ii spuneau parintii, era cel de-al treilea copil al strabunicilor mei. Era nascuta in 14 ianuarie 1894. Era foarte inteligenta si ambitioasa. Parintii ei erau oameni nevoiasi, cu multi copii. Eroina a dormit mult timp in copaia in care erau spalati copiii. Nu avea loc in pat. Dada Catalina a invatat foarte mult ca sa scape de saracie", povesteste Sabina.

Rolul preferat: "Penes Curcanul"

Primele doua clase primare le-a facut in Vadeni, localitatea ei natala, care face parte acum din Targu-Jiu. Urmatorii doi ani a urmat scoala in "oras", la Targu-Jiu. "Invatatorul ei a vrut sa puna in scena "Penes Curcanul" si a intrebat in clasa cine vrea sa joace rolul principal. Ecaterina Teodoroiu a spus ca ea. Dascalul i-a explicat insa ca rolul trebuie jucat de un baiat. Ii placea foarte mult dadei sa citeasca carti istorice", spune nepoata eroinei. Catalina Toderiu a plecat apoi la Bucuresti, unde s-a inscris la Scoala de Fete. Voia sa devina invatatoare. Se pare ca, la Bucuresti, Catalina l-a intalnit pe Gheorghe Manoiu, iubitul ei. In acea perioada, Ecaterina s-a inrolat ca cercetas. Si dupa ce a inceput razboiul de reintregire a participat ca sora medicala. Alaturi de alte femei, Catalina ingrijea ranitii.

Inrolarea in Armata romana

Moartea fratelui ei Nicolae, cel cu care Ecaterina s-a inteles cel mai bine dintre toti copiii, a afectat-o foarte mult. Ea a fost cea care l-a ingropat pe Nicolae pe dealul Sambotinului. In octombrie 1916, Ecaterina Teodoroiu a decis sa slujeasca tara in locul fratelui ei. Sa il razbune. Un alt motiv care a determinat-o pe eroina sa se inroleze a fost faptul ca Gheorghe Manoiu era deja pe front. "Parintii ei nu au fost de acord ca ea a luat arma si mantaua. Au lacrimat mult. Dar decizia ei fusese deja luata. Atunci cand venea acasa in permisii, bunica plangea si ii spunea: "Dada Catalina, nu pleca. Ia-ma si pe mine cu tine"." Dar Ecaterina Teodoroiu era hotarata.

Ranita si prizoniera

In razboi, Ecaterina a fost ranita la ambele picioare si a fost tratata la spitalele Filiasi, Craiova, Iasi. Dar si-a revenit. A fost luata prizoniera, dar a reusit sa scape, impuscand vreo "doi-trei" soldati germani. "Intr-o seara, dupa o lupta care a avut loc aici, in apropiere, dada Catalina a venit acasa. Ploua si era destul de frig si avea pe ea o pelerina rosie. Parintii ei au intrebat-o de unde o are. "Am primit-o de la generalul Dragalina", le-a raspuns aceasta. Eroina a fost distinsa in primavara anului 1917 cu "Virtutea militara de razboi, clasa a II-a" si avansata la gradul de sublocotenent. Conducea un pluton de 25 de soldati. La inceput, soldatilor nu le-a prea convenit ca sunt condusi de o femeie. Dar pana la urma au apreciat-o", spune Sabina Lupu.

Ultima lupta

Moartea nu a crutat-o insa. Ecaterina Teodoroiu nu a reusit sa scape de gloantele germane. "In 22-23 august, pe campul de lupta de la Marasesti, eroina a fost impuscata in piept. Ultimele ei cuvinte au fost: "Inainte baieti, sunteti cu mine!". Ecaterina Teodoroiu a fost inmormantata pe campul de lupta, apoi trupul ei a fost mutat in Mausoleul de la Marasesti. In 1926 a fost adusa, intr-un sicriu de otel, in mausoleul construit pentru ea in centrul orasului", mai spune nepoata eroinei de la Jiu.
Plec din casa cu cele doua camere mici in care au locuit 10 suflete, locul in care Catalina Toderiu s-a nascut si a copilarit. Copacul sub care canta la vioara nu mai este. Dar ce a ramas este Romania Libera, pentru care Catalina Toderiu - Ecaterina Teodoroiu si-a dat viata.



Mausoleu in centrul orasului

Comparata de generalul francez Henri Berthelot cu Ioana D’Arc, Ecaterina Teodoroiu a murit pentru Unire. "Trupul Ecaterinei Teodoroiu se odihneste in centrul orasului. Pe mausoleul ei o dreapta) sunt redate momente din viata eroinei de la Jiu", spune directorul adjunct al Muzeului Judetean, profesorul Gheorghe Calotoiu. "Pentru cinstirea memoriei acesteia precum si a celorlalti eroi gorjeni, in anul 1937 a fost realizat in Targu-Jiu, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru", adauga acesta.

CV
Catalina Toderiu, cunoscuta de romani sub numele de Ecaterina Teodoroiu, s-a nascut la 14 ianuarie 1894. Mica si slabuta, Lili, cum o alintau parintii, a fost singura din familie care a invatat carte. Pentru a scapa de saracie. A imbracat haina de soldat dupa moartea fratelui ei Nicolae. Decorata cu "Virtutea militara de razboi", Ecaterina Teodoroiu a fost comandantul unui pluton format din 25 de soldati. Doua gloante germane au ucis-o pe 23 august 1917.

"Parintii Ecaterinei Teodoroiu erau oameni nevoiasi, cu multi copii. Eroina a dormit mult timp in copaia in care erau spalati copiii. Nu avea loc in pat. Dada Catalina a invatat foarte mult ca sa scape de saracie"
Sabina Lupu
nepoata eroinei de la Jiu

"Gandul meu la tine
Sboara in noaptea
larga.
Pe nisipul din
gradina
Fermecata de-al tau
dor
Am prescris cu voie
buna
Te iubesc si te ador
(...)" Lili Toderiu

CONTINUARE: "Barbata" care i-a salvat pe pasoptisti

Citeşte mai multe despre:   special,   ecaterina,   teodoroiu,   toderiu,   eroinei,   sabina

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur

S-a calculat cât costă somnul de 10 ani al lui Flutur
Galerie Foto Modernizarea Drumului Talienilor, anunțată cu surle și trâmbițe încă din 2010, va ajunge să coste dublu, deși nu s-a finalizat nici măcar un kilometru de drum. Drumul județean care leagă comuna Mălini de jud...

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”

Trenul spre Otopeni, bucuria copiilor. „Vedem avioanelee! Data viitoare ne urcăm și în ele?”
Galerie Foto Legătura feroviară dintre Aeroportul Henri Coandă și Gara de Nord a fost dorită imediat după Revoluție, când traficul de pe Otopeni a crescut semnificativ. Au trecut 30 de ani cu studii de fezabilitate, proiecte...

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică

Generalul sufragerist Oprea își joacă averea la ruleta politică
Galerie Foto Fost vicepremier pe probleme de siguranță națională și ministru de Interne, generalul Gabriel Oprea și-a cheltuit mai bine de jumătate din veniturile realizate în ultimul an fiscal, pe campania electorală...

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline

Cei patru români nevinovați care au speriat Anglia. Povestea jafului de 50 de milioane de lire sterline
Galerie Foto Într-una dintre cele mai bine păzite zone de pe planetă, o bandă de hoţi a dat lovitura: peste 50 de milioane de lire sterline. Se întâmpla în decembrie 2019, la Londra, în cartierul Kensington. La câţiva...

Cât costă câinele de pază al liberalilor

Cât costă câinele de pază al liberalilor
Galerie Foto Compania de pază a unui fost director adjunct din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, membru al Partidului Național Liberal, a primit de la instituțiile aflate în subordinea Ministerului de...

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”

O rușine pentru România: Legea „Să moară campionii”
Peste 100 de foşti mari sportivi şi antrenori, care au adus glorie României la cele mai importante competiţii olimpice, mondiale şi europene, au ajuns acum bătaia de joc a statului, care îi umileşte în cel mai...

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”

Sinteștiul s-a pronunțat la mișto: „Ja cua spitala da te vaccinisava”
Galerie Foto În marginea Bucureștiului există o zonă liberă de Covid. Aici, lumea nu poartă mască, de distanțare socială nici n-a auzit. Ba chiar, acum ceva zile, a fost paranghelie mare cu „dans și pupat în bot”....

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...
Serviciul de email marketing furnizat de