x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Închisoarea fără ziduri şi fără arme

Închisoarea fără ziduri şi fără arme

de Irina Munteanu    |    30 Oct 2011   •   21:00
Închisoarea fără ziduri şi fără arme

In Horten, un orasel aflat la aproximativ 60 de kilometri de Oslo, Norvegia, urc pe feribotul pe care scria "Bastøy Fengsel" si il intreb pe barba­tul blond care tocmai amarase nava: "E feribotul inchisorii?". Imi confirma si comenteaza razand: "Cea mai rea inchisoare din lume!" si ma intreaba daca merg sa vizitez pe cineva. Cand afla ca sunt jurnalist roman si vreau sa scriu despre insula-inchisoare isi striga colegul, care ma intreaba: "Vorbesti sarbeste?". "Nu. Esti sarb?", il intreb. Aflu ca e din Kosovo si vreau sa stiu daca lucreaza pe feribot sau la inchisoare. "Da, lucrez, dar sunt si...", raspunde el incrucisandu-si pumnii pentru a su­gera ca e incatusat. Detinut.

Dar catusele nu sunt de metal. Barbatul din Kosovo umbla liber pe vas ca si pe insula-inchisoare, merge la magazinul de pe insula, isi cumpara alimente si isi gateste singur micul dejun si pranzul, merge la scoala si la biserica, iar in timpul liber la schi sau la pescuit, asemeni celorlalti 115 de­ti­nuti aflati aici dupa ce au violat, au ucis, au abuzat un copil sau au inselat fis­cul. Arne Kvernvik Nilsen, directorul unicei inchisori ecologice umane din lume, explica ce inseamna acest concept: "E o teorie care imbina psi­ho­logia cu ecologia. Daca ai un mod ecologic de a gandi si ii adaugi psi­hoterapia, ajungi la ecologia umana, domeniu care e acum stu­diat in universitati. Pentru detinuti, sa fie aici, cu animalele, florile, iarba, pes­ca­rusii, aerul curat e o sansa de a des­coperi ce se intampla cu sinele lor. Ii invatam pe ofiteri cum gandim. Noi sun­tem o parte a pamantului, nu pa­mantul e proprietatea noastra".

Ca sa ajunga aici, un detinut aflat la alta inchisoare din Norvegia trebuie sa scrie o aplicatie. O poate face in orice moment al perioadei de detentie. Conducerea inchisorii Bastøy afla de la seful celuilalt penitenciar cum s-a comportat detinutul si cat de serios e. "Aici nu e o des­ti­natie de vacanta. E o incercare. Locul asta e pentru oameni carora le place schimbarea, iar noi ii sustinem. Nu vrem sa avem prea multi din aceeasi banda de crima organizata, iar acesta e un criteriu", explica domnul Nilsen, de formatie psihoterapeut. Aceasta inchisoare e unica in lume pentru modul in care detinutii sunt tratati: "Facem petreceri impreuna, luam masa impreuna, lucram im­preu­na. Multi dintre detinuti si-au pierdut identitatea si respectul de sine. Iar faptul ca sunt in inchisoare le agraveaza aceste probleme. Cand ajung aici, le urez bun venit si le spun ca vor avea mai multa libertate, dar in schimb trebuie sa dea ceva inapoi. Tre­buie sa invete sa-si asume res­ponsa­bilitatea pentru viata lor. Modul traditional de a gandi in in­chi­sorile din Europa il invata pe de­tinut respectul pentru legile tarii si pentru gardieni, pe principiul «daca nu ma respecti, te voi pedepsi, o sa te inchid in celula, o sa-ti provoc durere, pentru ca esti un criminal si o meriti». Modul meu de a gandi si de a lucra la reabilitarea criminalilor este total diferit: inainte sa inveti sa ma respecti pe mine, respecta-te pe tine. Aceasta e ideea unei inchisori ecologice umane." Daca rata de recidiva in Europa este de 70-75%, in tarile nordice – 30%, in Norvegia – 20%, aici este de numai 16%. Il intreb pe director de ce nu exista mai multe astfel de inchisori, iar el spune ca e nevoie de timp. Timp pentru a schimba mentalitatile.

In acesta inchisoare de securitate scazuta lucreaza 72 de gardieni, la care se adauga profesori, un dentist, un doctor, o asistenta medicala, un bibliotecar, un preot. "Frumusetea ideii este ca gasesti aici toate serviciile pe care le-ai gasi si intr-un orasel ca Horten. Suntem o comunitate, cu bunele si relele oricarei comunitati. Intr-o inchisoare obisnuita, iei orice responsabilitate detinutilor. Il trezesti de dimineata, le spui sa te urmeze catre locul de munca. Detinutul nu poate sa faca nimic rau, dar, cand iese, e mai periculos decat atunci cand a intrat. Intr-o inchisoare ecologica umana nu lucrezi impotriva detinutului, ci cu el. Il inveti sa isi traiasca viata. Ideea este sa nu ma invinuiesti pe mine pentru toate relele si sa nu dai vina pe parintii tai sau pe societate. Daca tu ai suferit inseamna ca trebuie sa-mi faci mie rau? Nu to­le­rez asta!" In trei ani, de cand Arne Nilsen e director, aici n-a avut loc decat o singura evadare. In alte tari din Europa si in Norvegia s-a observat o crestere a numarului ame­nin­ta­ri­lor exprimate de detinuti la adresa gardienilor; pe Bastøy, in trei ani, nu a existat nici o amenintare.

"Daca tratezi o fiinta umana ca pe un animal, probabil va deveni un animal. Probabil ca si in cazul meu ar fi la fel. Nu avem ziduri, dar avem marea si reguli ce trebuie respectate. De exemplu, daca la ora 1 se presupune ca esti intr-un loc, tu chiar trebuie sa fii acolo. Daca incalci regulile in mod repetat, iti punem catusele si te ducem la inchisoarea de maxima securitate, dar dupa o vreme poti aplica din nou si poti fi primit. Care e riscul daca esti primit? Ce riscam daca nu incercam niciodata? Aici intervine umanitatea."

Dimineata, la 7:30, cand guvernatorul urca pe feribotul inchisorii, se intalneste cu detinuti care coboara si se duc la serviciu sau la scoala. La ora 15, echipa de gardieni de zi paraseste insula si raman doar patru-cinci ofiteri, dintre care doua-trei femei, cu 115 detinuti. Nu exista arme pe insula, in afara de pistolul guvernatorului, o arma de colectie care nu functioneaza. Aici, dupa atacurile din iulie din Oslo, nu s-a schimbat nimic. Detinutii au fost socati de evenimente si au strans bani pentru a ajuta la reconstruirea insulei Utoya.

Bastøy este singura inchisoare ecologica umana din lume, insa Dana Cenusa, inspector principal la Ad­ministratia Nationala a Penitenciarelor, a avut o idee care, realizata, ar putea deveni ea insasi model: un sat ecologic de vacanta pe un grind in Delta Dunarii, construit de detinuti si unde ei s-ar putea intalni cu cei din lumea de afara, veniti in concediu in acest sat. "E o idee si mai indrazneata si mi-as dori sa fiu consultant in acest proiect", spune directorul inchisorii Bastøy.

×
Subiecte în articol: inchisoare detinuti insula bastøy