Ca sa nu mai fie luate de inundatii, cateva familii de romi din cartierul darmanestean Plopu au fost mutate la confluenta a doua cursuri de apa. Si asta dupa ce initial Primaria le-a alocat teren pentru constructie pe o halda de langa o mina, propunere respinsa de inspectorii de mediu din Bacau.
Inundatiile din iulie 2005 au distrus in Darmanesti 39 de
case in cartierele Salatruc, Joseni, Pagubeni si Plopu. In acest din urma cartier, paraul cu acelasi nume a distrus cateva
case din chirpici. Ca urmare, pentru a preintampina dezastre asemanatoare, autoritatile locale au decis ca romilor din Plopu trebuie sa le fie alocat un teren unde sa isi ridice case. Pe vechile amplasamente nu s-a mai construit nimic.
O NOUA SANSA. Dumitru Cojocaru, primarul Darmanestiului, a incercat, dupa cum spune, sa rezolve problema locurilor de
casa pentru cele zece familii de romi ale caror case au fost luate de ape: "Am scos din zona aceea pe toata lumea, am canalizat paraul, am facut tot ce a trebuit sa fac. Dumnealor erau amplasati intr-un spatiu, nici nu-mi vine sa zic. In 500 mp au fost 12 case. Va dati seama ce-o fost acolo? Am zis, ba fratilor, va dau lot si curatam focarul asta de infectie. Am vrut sa-i mutam intr-o halda de carbuni si am avut interdictie de la Mediu ca e o conducta de gaze".
Mandita Ciobotaru avea casa in Plopu, la numarul 380, si este singura constructie care a mai ramas cat de cat in picioare dupa ce au trecut apele. Ca si ceilalti romi ale caror case au fost distruse, Mandita s-a bucurat atunci cand primarul i-a vestit ca li se va da loc de casa departe de apa: "A avut loc la mina si ne-am dus bucurosi noi ca ne da la mina. Dupa aia, o vinit ca nu ne mai da locul cela. O zis ca nu ne da ca se cufunda pamantul. In orice caz, o fost o ura personala pe noi. Nu stiu de ce. De furat, n-am furat... Apoi, o zis ca ni da in lunca. Primarul ne-a dat loc de casa intre doua ape: avem paraul, avem si Trotusul. Trotusul e mai mare. A vrut sa ne darame si bordeiele, dar aista-i loc cumparat din rasparintii nostri, ca avem acte la el. Ne-o dat acolo, acolo am construit".
PERICOL. La fel de nemultumit este si Ion Balica: "Prima oara unde ne-a dat era mai bine, apoi nu stiu din ce cauza si din ce probleme ne-o dat aici. Primarul, cand m-am dus sa-i cer dreptul meu, m-o scos afara. O zis sa ne cumparam. Daâ cu ce sa ne cumparam?".
Primarul Cojocaru este de parere ca nu s-ar fi ajuns ca apa sa distruga casele romilor daca nu s-ar fi deversat apa din barajul din amonte. In schimb, este multumit ca nu s-a ajuns la un dezastru mai mare si considera ca trebuie sa se faca ceva pentru canalizarea acestui curs de apa: "O rupere a barajului, si nu ramane nimic din Darmanesti. Pentru populatie, problema e deosebita. Nu ar trebui sa se mai construiasca nimic in Darmanesti".
Ramona Cristea este nora Manditei Ciobotaru. Are trei copii pentru care se teme mai ales daca vin apele: "Cand ploua oleaca, ne e frica ca ne ia Trotusul. Cand mergem la domnâ primar, spune ca nu este, ca e plecat in statiune, ca e la spital. Are 75 de ani! De ce nu da locul la altul care stie sa conduca? Daca nu mai poate el si nu-l duce mintea ca e batran, sa lase pe altul mai tanar sa ne poata ajuta intr-un fel. Mancam oameni daca suntem tigani. De pe altii mai necajiti or luat si bogatii. Si-or umplut buzunarele. Or trimes ajutoare si noua nu ne-o dat nimic, ca suntem romi. Daâ di ce? Noi n-avem suflet ca si romanii? Ne-o dat cate-o patura de vata de sticla, din celea cu care se baga conducturile. Daâ suntem cani?".
LA JUDET. Gheorghe Hura, subprefectul de Bacau, stie ca este o stare de nemultumire in Darmanesti, deoarece nu prea exista loturi pe care autoritatile locale sa le puna la dispozitie pentru constructia de case. Aceasta pentru ca zona e muntoasa si satenii nu au prea vrut sa aiba de-a face cu colectivizarea. "Acel parau a produs probleme aproape de fiecare data cand au fost debite mai mari. Din lipsa unei alte solutii de stramutare, comisiile din Consiliul Judetean au stabilit ca prin masuri suplimentare casele pot fi construite acolo", a declarat subprefectul. Din punctul sau de vedere, o prima masura care se impune este regularizarea Paraului Plopu, care trebuie sa reprezinte o prioritate pentru autoritatile locale, fiindca s-a facut deja o evaluare a costurilor de regularizare a Trotusului si a torentilor de catre Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, Directia Apelor Siret si Ministerul Mediului. "Este o cifra incredibila din punct de vedere al sumelor necesare. Am primit fonduri pentru regularizari punctuale, dar sunt doar o picatura intr-un ocean. Poate fi gata si in zece ani, timp in care comunitatea din Plopu poate fi expusa fara doar si poate. Daca nu vom reusi sa atragem fonduri pentru realizarea acestui proiect, riscul ramane", a adaugat subprefectul Hura.
 |
PROMISIUNE. Primarul Cojocaru se jura ca oamenii nu vor mai fi inundati niciodata. Subprefectul judetului Bacau zice altceva |
PE PLAN LOCAL. Situatia este vazuta diferit de primar. Primarul Cojocaru a cheltuit aproape 500 de milioane de lei vechi din fondurile Primariei pentru decolmatarea a patru parauri si 90 de milioane pentru case. Romii din Plopu au fost asigurati de catre primar ca Paraul Plopu nu mai poate iesi din albie indiferent de debit. Mai mult, primarul le garanteaza oamenilor ca nu exista nici un risc de inundatie, deoarece locul asigurat pentru construirea locuintei este superior celui in care au trait pana acum: "Nu exista risc de inundatii, casele sunt la 400 de metri de mal, iar Raul Trotus se va baga pe vechea albie. Aici va trebui consolidat malul si suntem in discutie cu cei de la Apele Romane. Se vor apuca de corectat albia si de canalizarea Trotusului in intregime. Eu as putea la ora asta sa va semnez hartie sa spun ca imi asum raspunderea morala, materiala si penala daca vreo casa de aici va fi afectata de apa. Eu nu am facut nimic pana nu am consultat pe toata lumea, adica pe arhitectul-sef al judetului. Nu am facut nimic fara avize". La fata locului, primarul a apreciat ca distanta de la case pana la apa "este" de 400 de metri, dar in viitor, cand Raului Trotus ii va fi regularizata albia. Cert este ca 60 de oameni au fost mutati la confluenta a doua cursuri de apa tocmai pentru a fi feriti de inundatii. Adrian Sichitiu, inspector-sef al Inspectoratului Judetean in Constructii Bacau, a declarat: "Constructiile nu trebuie sa fie amplasate in albia majora a raurilor, in aceste zone nu se mai acorda autorizatii de constructii. In Darmanesti, in cazul celor zece case de la Plopu, au avizul Directiei Apelor Bacau. Casele sunt amplasate la o distanta de circa 40 de metri de cursul apei si nu intra in zona de risc, fiind in afara albiei majore".
|
|
LOCATIE
"Paraul, cand o spart,
o venit pe unde avem noi casili acum. Daca vine
apa, nici nu mai ai pe unde fugi. Normal nu ai pe unde sa te salvezi, sa pleci sa faci ceva. Nu ai pe unde! A vrut sa ne dea la mina, apoi
ne-a dat intre Plopu si
Trotus. A spus primarul:
in alta parte nu avem unde sa va dam, cumparati-va!"
Ion Balica
sinistrat Darmanesti
|
DECIZIE
"Le-am pus la dispozitie pamant sa isi construiasca case. I-am scos de unde venea paraul si, daca vine de trei ori mai mare, nu poate sa mai deverseze vreodata. Am facut drum de acces pana spre Trotus si i-am amplasat la o distanta de 400 de metri de rau. Nu o ajuns niciodata apa acolo si nici nu o sa ajunga"
Dumitru Cojocaru
primar Darmanesti
|
PERICOL
"Acel parau a produs
probleme de fiecare data cand au fost debite mai mari. Este justificata teama, frica oamenilor. Consider
ca atunci cand Consiliul Judetean si Inspectoratul de Stat in Constructii Bacau au luat decizia amplasarii acestor case, au considerat ca nu s-ar putea produce inundatii de aceeasi amploare"
Gheorghe Hura
subprefect de Bacau
|
|
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
