Incredibil - Saracii magistrati se cred victimele presei!

Peste jumatate din judecatorii si procurorii romani cred ca mass-media exercita presiuni directe si indirecte asupra sistemului judiciar. In viziunea lor, presa este un instrument la bunul plac al partilor implicate in proces, al partidelor politice, al Guvernului, al Parlamentului, al ONG-urilor, al Presedintiei si al Ministerului Justitiei.

Un studiu referitor la perceptia magistratilor asupra independentei sistemului judiciar in 2006, realizat de Transparency International (TI), la cererea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ne arata prapastia cascata intre reprezentantii sistemului judiciar si societatea civila. Prezentat ieri la sediul CSM, studiul a nascut dezbateri aprinse intre jurnalisti si reprezentantii celor doua institutii, magistratul Iulian Galca, presedintele CSM, si Victor Alistar, directorul executiv al TI.

PRESIUNI. Magistratii percep cresterea independentei sistemului, dar, individual, ei resimt inca diverse presiuni din partea mai multor factori, principalii fiind presa, Executivul si Legislativul. "Principalul factor de presiune identificat atat de procurori, cat si de judecatori este mass-media, acestia percepand pozitionarile presei in cauzele sau dosarele aflate pe rol sau in curs de solutionare ca pe o ingerinta majora in activitatea lor." Din totalul magistratilor chestionati (4.692), 50,6% percep mass-media ca principalul factor de presiune. "Magistratii se simt presati de ideea ca presa solutioneaza cauzele in locul lor, anterior unei solutii judiciare in speta, iar daca solutiile pronuntate nu sunt conforme cu cele ale presei, intervin blamul mediatic si acuzatiile de incorectitudine si coruptie."

SOCANT. Intrebati "Cine exercita presiunile cele mai puternice asupra sistemului judiciar prin mass-media", judecatorii si procurorii au dat raspunsuri mai mult decat ingrijoratoare. Daca anul trecut pe primul loc se aflau partidele politice - 60%, acum ele au "coborat" pe locul doi, anul acesta intaietatea apartinand partilor implicate in proces. Urmatoarele locuri in topul celor care s-ar folosi de presa pentru a-i intimida pe magistrati sunt ocupate diferit, in functie de categoria din care fac parte respondentii. Astfel, procurorii vad pe locurile urmatoare ONG-urile (32 %), Presedintia (23%), Guvernul (35%), Parlamentul (29%) si ministrul Justitiei cu 28%. Judecatorii insa au alta perceptie, punand Presedintia pe locul 3 (42%), urmata de ministrul Justitiei (40%), de Guvern cu 39% si de Parlament cu 30%.

CONFUZIE. "Problema este in felul urmator: cat exista acest barometru de opinie, iar un factor important este scena mediatica, se confunda canalul de comunicare cu tipul de mesaj", a aratat Victor Alistar, directorul executiv al TI, subliniind ca nu este vorba despre un conflict direct intre magistrati si presa. "De ce avem o practica neunitara, o legislatie haotica, atata timp cat se fac confuzii", s-a intrebat Alistar. El a explicat lipsa unor intrebari din chestionar de natura sa elimine anumite neclaritati, cum ar fi aceea daca magistratii au si acceptat presiunile de care tot vorbesc, prin necesitatea de a merge la "surse, cai si modalitati, la mecanisme si cauze" si nu "la efect".

CSM. Nici Consiliul Superior al Magistraturii nu a iesit prea bine in perceptia celor pe care ii reprezinta. "Si noi am iesit prost.

Mi-am pus unele semne de intrebare pentru ca eu stiu cum se munceste aici, la Consiliu. Perceptia lor este explicabila. Sunt foarte multe frustrari in sistem. Noi am organizat concursuri de admitere, sunt detasari, transferuri. Politica judiciara vizeaza intregul sistem. Sigur, noi nu neglijam nici interesele particulare ale magistratilor, dar vizam sistemul, si atunci sigur ca lovim in interesele particulare", a explicat presedintele CSM situatia rezultata in urma studiului. Astfel, CSM a pierdut din credibilitatea privind contributia lui la asigurarea independentei magistratilor. Numai 52% din respondenti mai cred in aceasta contributie, fata de 63% in 2005. Acest lucru se intampla in timp ce creste procentul magistratilor care apreciaza ca Presedintia detine o pozitie dominanta fata de sistemul judiciar (de la 48%, in 2005, la 58%, in 2006). Creste de asemenea si procentul celor care cred ca Guvernul are o pozitie dominanta fata de sistemul judiciar (71,4%).

INGRIJORATOR. Executivul este perceput de procurori prin mecanismul de numire a conducerii Parchetului instantei supreme, perceptia fiind mai mult indirecta la nivelul judecatorilor. Totodata, la intrebarea "cum se exercita presiunile din partea mai multor institutii", procurorii au identificat ca mijloc direct de presiune procurorii-sefi - cu 58,3% si presa - cu 38,1%. Indirect, presiunea cea mai mare este perceputa de procurori ca venind din partea Guvernului si a CSM. Judecatorii au aratat ca, direct, cele mai mari presiuni le-au resimtit din partea presedintilor de instante si mass-media, in timp ce, indirect, cele mai mari presiuni le-au simtit din partea Guvernului si a Presedintiei.

Totodata, 27% dintre judecatori au aratat ca au cunostinta de cazuri in care au existat presiuni politice pentru numirea unor magistrati in functii de conducere. Totusi, fata de situatia din anul anterior, creste procentul magistratilor care declara ca asupra lor nu s-au exercitat presiuni politice.

Cu privire la calitatea actului de justitie, creste procentul magistratilor care apreciaza ca supraaglomerarea si lipsa personalului auxiliar sunt cauze majore care afecteaza calitatea actului de justitie, in timp ce nivelul de salarizare si informatizarea sunt la polul opus. In ceea ce priveste sistemul raspunderii disciplinare, creste procentul magistratilor care cred ca actualul sistem de raspundere disciplinara influenteaza in mod negativ independenta acestora.

CONCEPT OBSCUR. Judecatorii si procurorii percep in mod diferit conceptul de "independenta". "Aceasta obscuritate a conceptului, folosit la diverse niveluri ale vietii publice, are potentialul negativ de a genera abordari si masuri care sa nu rezolve disfunctionalitatile reale ale sistemului judiciar, ci doar sa ofere paleative si solutii de criza care, pe termen lung, vor acutiza situatia sistemului de justitie in ansamblu", se arata in concluziile focus-grup-ului. O alta concluzie este aceea ca "magistratii isi evalueaza nerealist asteptarile in raport de statutul lor profesional si ca apreciaza orice critica ca fiind o ingerinta in activitatea lor profesionala". Insuficienta consultare asupra cadrului legal specific a condus la anumite erori de abordare si, ca efect, la imposibilitatea aplicarii eficiente.

CUVINTE LA ORDINE: ALARMANT, CRIZA

Perceptiile caracterizeaza relatia intre societate si sistemul judiciar, societatea indicand o incredere scazuta in justitie, in timp ce magistratii considera in majoritate ca opinia publica afecteaza negativ sistemul judiciar. Astfel, 36,1% dintre magistrati identifica negativ influenta opiniei publice, in timp ce 45% percep ca aceasta nu ar avea nici o influenta. Numai 17% dintre magistrati apreciaza ca pozitiva influenta opiniei publice. Aceste date arata o stare grava de spirit in interiorul sistemului de justitie, dar si o perceptie eronata asupra raportului dintre justitie si societate. Aceste date reliefeaza ca societatea ori nu influenteaza in nici un fel modul in care functioneaza sistemul de justitie, ori influenteaza negativ, ceea ce indica o "criza in societatea romaneasca, in care se cer discutate teme cum ar fi rolul si locul sistemului judiciar in cadrul societatii, in perspectivele integrarii europene, relatia intre independenta sistemului judiciar si limitele si mecanismele raspunderii magistratilor", se arata in raport.