Indemnizaţia de mamă

PROPUNERE ● Luni va ajunge la Senat un nou proiect legislativ pentru mărirea indemnizaţiilor
Să faci un copil este un lux în ziua de azi. Trecând peste alimentaţia, medicamentele, îmbrăcămintea şi toate celelalte lucruri speciale de care are nevoie o femeie în timpul sarcinii şi după naştere, cele necesare copilului în primii doi ani de viaţă costă cel puţin de trei ori mai mult decât cele şase milioane de lei vechi pe lună pe care-i dă statul român.


Natalitatea scade, iar populaţia îmbătrâneşte de la an la an. Nu ştim cine ne va asigura pensia peste 30 de ani şi ne îngrijorează împuţinarea forţei de muncă. De ce nu mai fac româncele copii? Pentru că nu-şi permit să-i crească! Alocaţia acordată de statul român la naşterea unui copil este de 40 de ori mai mică decât în Spania, de patru ori mai mică decât în Ungaria şi de trei ori mai mică decât în Marea Britanie. Chiar şi de circa 1,5 ori mai mică decât la bulgari. Alimentaţia bebeluşului, asigurarea igienei şi a condiţiior optime pentru creştere costă din ce în ce mai mult. Pe lângă asta, mai trebuie să ne gândim şi la mamă, care nu poate renunţa la propriul confort pentru a face un copil. Pentru toate astea, o mamă primeşte în ţara noastră indemnizaţia lunară de maternitate şase milioane de lei vechi. Această sumă "încurajatoare" le determină pe cele mai multe să renunţe la calitatea de mamă.


ÎNCERCĂRI DISPERATE. Petiţii, mesaje trimise de tinerele mame pe messenger şi pe e-mail, zeci de mii de semnături, acţiuni menite să-i sensibilizeze pe cei care ar putea să schimbe legislaţia şi viaţa multor familii. Să schimbe, în fond, harta sumbră a României de peste 30 de ani, fără forţă de muncă, fără bani pentru fondul de pensii la care acum cotizăm. Cu probleme socioeconomice grave. Femeile active din România, care după ce şi-au făcut o carieră vor să aibă şi copii, trebuie să se mulţumească doar cu 600 RON pe lună. Indemnizaţia este pentru ele o bătaie de joc. "Eşti penalizată financiar pentru că ai făcut un copil", scrie Roxana Chiorescu, de 25 de ani, din Baia Mare, pe pagina web www.petitieonline.ro, unde peste 4.000 de femei au semnat pentru majorarea indemnizaţiei. "Şi eu aştept un copil, dar mă sperie ideea de a-l creşte cu indemnizaţia pe care o dă statul acum, aşa că voi fi nevoită să mă întorc la job", scrie Valentina Adam, din Caransebeş, pe alt site (www.petitieonline.com.), unde a fost postată o petiţie pentru susţinerea legii mamelor, semnată până acum de 24.583 de persoane. "Toţi vorbesc despre pensionari, dar la noi nu se gândeşte nimeni. Pentru al doilea copil voi primi şi mai puţini bani. Halal «încurajare»! Probabil statul se gândeşte că la al doilea copil mai ai haine, pat şi altele care sunt necesare, dar nu se gândeşte că primul copil este prezent şi el în viaţa ta, cu nevoi şi mai mari. Mai e de discutat şi «prima de naştere», care este o maaaaare bătaie de joc. Ei dau 150 de lei noi, care nu ajung nici măcar să iei pamperşi, haine şi lapte la naştere", spune Cătălina Pieptea, de 30 de ani, din Bucureşti, una dintre semnatarele celor două petiţii. Femeia a fost nevoită să se întoarcă la serviciu în octombrie 2007, deşi fiul ei are acum doar 1 an şi 2 luni. A făcut-o pentru că are salariul cel mai mare din familie, iar indemnizaţia de maternitate îi adusese la sapă de lemn.


LEGISLAŢIE CU GĂURI. Un nou proiect legislativ de modificare a Ordonanţei de Urgenţă 148/2005, privind susţinerea familiei pentru creşterea copilului, va fi discutat luni în Senat. Pentru această lege au făcut lobby multe femei din viaţa politică românească. Un proiect asemănător a fost respins anul trecut de Camera Deputaţilor. Se doreşte modificarea actualei legi, astfel încât femeile să poată opta între indemnizaţia de 800 RON sau 85% din veniturile realizate în ultimele 12 luni. Această lege ar încuraja şi femeile cu venituri mici, şi pe cele care au locuri de muncă bine plătite să devină mame. "Nici vorbă de aşa ceva. Toţi vor majorări, dar nu se poate. Au tot venit la minister reprezentante ale diverselor asociaţii de femei să ceară 80% din salariu, dar nici nu se poate pune problema. Cum să-ţi dau 50 de milioane să stai acasă? Nu se va face nici o majorare", a declarat ministrul Muncii, Paul Păcuraru, în legătură cu noul proiect de lege. Chiar dacă noua propunere ar fi adoptată, tot nu s-ar rezolva problema celui de-al doilea sau al treilea copil, pentru care sumele primite de mame se micşorează simţitor. Iar dacă ne gândim că multe femei din România au venitul lunar mai mare decât al soţului, e greu de imaginat că ar putea renunţa la locul de muncă pentru a sta acasă să crească un copil. Mama-martir, care-şi sacrifică viaţa şi cariera profesională pentru a face şi a creşte copii, nu mai există în lumea civilizată.

Alţii au soluţii, noi nu avem

Conform Institutului Naţional de Statistică, scăderea numărului populaţiei a continuat şi în 2007, înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani. În Bulgaria, ţară care a intrat o dată cu noi în UE, natalitatea este încurajată. Ajutorul financiar acordat părinţilor bulgari la naşterea primului copil a crescut de la 200 la 250 de leva (circa 125 de euro) în 2008, iar ajutorul financiar a crescut cu 200 de leva pentru fiecare naştere următoare. Indemnizaţia zilnică de maternitate şi de naştere este egală cu 90% din remuneraţia medie zilnică. Durata de acordare a indemnizaţiilor este de 315 zile consecutive, dintre care 45 de zile înainte de naştere. Sprijinul financiar acordat femeilor pentru naşterea celui de-al doilea copil s-a triplat în 2008, ajungând de la 200 la 600 de leva, adică aproape 300 de euro. Mamele care vor să muncească pot primi sprijin din partea Ministerului Muncii în primii trei ani de la naştere, perioada crescând cu 12 luni. În Ungaria, valoarea ajutorului oferit de statul ungar este egală cu 244 de euro sau, în cazul gemenilor, cu 322 de euro. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în Marea Britanie există două tipuri de prestaţii pentru nou-născuţi: prestaţia regulamentară pentru maternitate, plătită de angajator, şi alocaţia de maternitate, acordată de Departamentul de muncă şi pensii. Persoanele care nu îndeplinesc toate condiţiile pentru a primi prestaţia regulamentară pentru maternitate beneficiază de alocaţia de maternitate. Cuantumul maxim al fiecăreia este de 112,75 de lire, adică circa 160 de euro.
Guvernul spaniol sprijină natalitatea prin acordarea unui ajutor de 2.500 de euro pentru fiecare copil născut sau adoptat pe teritoriul acestei ţări după data de 3 iulie 2007. Autorităţile norvegiene fac eforturi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale familiilor cu copii mici. Programul alocaţiilor pentru părinţi le permite acestora să stea fără grijă acasă cu bebeluşul în primul an de viaţă al acestuia. Şi părinţii care adoptă un copil în vârstă de până la 15 ani beneficiază de aceleaşi facilităţi care se acordă la naşterea unui copil. Părinţii primesc alocaţii echivalente cu 80% din salariu timp de 52 de săptămâni sau un salariu întreg timp de 42 de săptămâni.

Famelie mare, renumeraţie mică...

După buget, coane Fănică. Un copil are aceleaşi nevoi indiferent de familia din care face parte. Fără să ne imaginăm traiul într-un comunism ideal, protecţia socială lasă de dorit la noi, în timp ce alte state au mare grijă de viitorul lor, prin proiecte bine gândite şi susţinute. Creşterea demografică nu este realizată de cele 5% femei care au salariile foarte mari, ci de aproximativ 40% din femeile de la sate care trăiesc cu 100 de euro pe lună. Ideal ar fi să crească indemnizaţia de maternitate pentru majoritatea româncelor, adică pentru cele cu venituri mici şi medii. În timp ce alţii se asigură că nu vor avea o populaţie cu deficienţe fizice ori mentale cauzate de alimentaţia proastă din copilărie sau cu probleme psihice cauzate de lipsa părinţilor, la noi se pune doar problema bugetului anual. Dar banii statului sunt tot de la contribuabili. O angajată plăteşte lunar 9,5% din salariul brut pentru asigurările sociale, la care se adaugă 22 de procente plătite de angajator. La aceste contribuţii se mai adaugă cele pentru sănătate, adică 6,5% de la angajată şi 7% de la angajator. De la 1 ianuarie 2007 se acordă o indemnizaţie de 600 de lei pe lună, alocaţie de stat pentru copii în vârstă de până la 2 ani. Suma scade la cel de-al doilea copil şi se reduce la 300 ron în cazul reîntoarcerii mamei la serviciu.

 

POPULAŢIA SI FENOMENELE DEMOGRAFICE ÎN ANUL 2007 ŞI ÎN LUNA DECEMBRIE 2007

Scăderea numărului populaţiei a continuat şi în anul 2007, înscriindu-se în tendinţa ultimilor ani.

În anul 2007, natalitatea a fost în scădere comparativ cu anul 2006; s-au redus mortalitatea generală şi mortalitatea infantilă; numărul căsătoriilor dar şi cel al divorţurilor a crescut în 2007 faţă de 2006.


Anul 2007 comparativ cu anul 2006
Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural
În anul 2007 s-au născut 213,6 mii copii, cu 5,9 mii mai puţini faţă de anul precedent; rata natalităţii a fost de 9,9 născuţi-vii la 1000 locuitori.

În anul 2007 s-au înregistrat 252,1 mii decese, cu 6,0 mii mai puţine faţă de anul precedent, rata mortalităţii generale scăzând la 11,7 decese la 1000 locuitori (12,0‰ în anul 2006).

Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1000 nascuţi-vii) a înregistrat o scădere: 12,0‰ în anul 2007 faţă de 13,9‰ în anul 2006, ca urmare a reducerii numărului de decedaţi sub 1 an de la 3052 la 2571.

Sporul natural în anul 2007 a fost de -38,5 mii persoane faţă de -38,6 mii persoane în anul 2006; rata sporului natural a rămas neschimbată comparativ cu anul 2006 respectiv de -1,8 persoane la 1000 locuitori.

În anul 2007 au fost înregistraţi o mie născuţii-morţi cu 138 de cazuri mai puţine faţă de anul precedent, rata mortinatalităţii scăzând la 4,7 născuţi-morţi la 1000 născuţi-vii+morţi (5,2‰ în anul 2006).

Tendinţa de scădere a populaţiei s-a păstrat datorită valorilor negative ale sporului natural, astfel încât la 31 decembrie 2007 populaţia României a fost estimată la 21,53 milioane persoane. La data de 1 ianuarie 2007 populaţia României a fost de 21,57 milioane persoane.


Nupţialitate şi divorţialitate
În anul 2007 numărul căsătoriilor a fost de 189,2 mii, cu 42,6 mii mai mare decât în anul precedent, ca urmare a adoptării Legii nr. 396 / 30.10.2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei; rata nupţialităţii a fost de 8,8 căsătorii la 1000 locuitori, comparativ cu 6,8‰ în anul 2006.

În anul 2007 s-au pronunţat 33,2 mii divorţuri, în creştere cu 0,6 mii cazuri faţă de anul 2006, rata divorţialităţii ajungând în anul de referinţă la 1,54 divorţuri la 1000 locuitori faţă de 1,51‰ în anul precedent




Luna decembrie 2007 faţă de luna noiembrie 2007
Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural
în luna decembrie s-au născut 15065 copii, cu 2,4 mii mai puţini decât în luna precedentă, determinând o scădere a ratei de natalitate la 8,2 născuţi-vii la 1000 locuitori faţă de 9,9 ‰ în luna noiembrie.
Rata mortalităţii a crescut de la 12,3 decedaţi la 1000 locuitori în luna noiembrie, la 12,6 ‰ în luna decembrie când s-au înregistrat 23084 decedaţi, cu 1,4 mii persoane mai mulţi decât în luna precedentă.
Rata mortalităţii infantile (decedaţi sub un an la 1000 născuţi-vii) a înregistrat o creştere: 13,9‰ în luna decembrie faţă de 11,0‰ în luna noiembrie.
Sporul natural (numărul născuţilor-vii minus numărul decedaţilor), a fost negativ şi a crescut de la -4,2 mii persoane în luna noiembrie la -8,0 mii persoane în luna decembrie.
Nupţialitate şi divorţialitate
La oficiile de stare civilă s-au înregistrat 6613 căsătorii, în scădere cu 3,9 mii comparativ cu luna precedentă, revenind 3,6 căsătorii la 1000 locuitori (faţă de 6,0‰ în luna noiembrie).
Prin hotărâri judecătoreşti definitive s-au pronunţat 3146 divorţuri, în creştere cu 0,4 mii cazuri, rata divorţialităţii ajungând în luna decembrie la 1,72 divorţuri la 1000 locuitori faţă de 1,57‰ în luna precedentă.


Luna decembrie 2007 faţă de luna decembrie 2006
Natalitatea, mortalitatea şi sporul natural
Faţă de luna decembrie 2006, numărul născuţilor-vii a scăzut cu 1,9 mii copii, determinând o diminuare a ratei natalităţii de la 9,2‰ la 8,2‰.
Numărul decedaţilor a fost cu 439 de persoane mai mic decât în luna decembrie 2006, iar rata mortalităţii a scăzut de la 12,8 decedaţi la 1000 locuitori la 12,6‰.
Comparativ cu luna decembrie a anului precedent, rata mortalităţii infantile s-a redus de la 14,1 la 13,9 decedaţi sub 1 an la 1000 născuţi-vii.
Sporul natural în luna decembrie 2007 şi 2006 a fost negativ (de -8,0 mii persoane şi respectiv de -6,6 mii persoane) iar ratele sporului natural au fost de -4,4 persoane la 1000 locuitori şi respectiv de -3,6‰ în luna decembrie 2006.
Nupţialitate şi divorţialitate
Rata nupţialităţii a fost în luna decembrie 2007 de 3,6 căsătorii la 1000 locuitori faţă de 2,7‰ în luna decembrie 2006. Creşterea numărului de divorţuri a modificat rata divorţialităţii de la 1,48 la 1,72 divorţuri la 1000 locuitori.

 

 

Situaţia indemnizaţiilor şi ajutoarelor de naştere în alte ţări UE

Valoarea ajutorului oferit de stat în Ungaria este egala cu 244 euro sau, iar în cazul gemenilor, cu 322 euro. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in Marea Britanie exista doua tipuri de prestatii pentru nou-nascuti: prestatia regulamentara pentru maternitate (platita de angajator) si alocatia de maternitate (acordata de departamentul de munca si pensii). Persoanele care nu indeplinesc conditiile pentru a primi prestatia regulamentara pentru maternitate beneficiaza de alocatia de maternitate. Cuantumul maxim al fiecareia este de 112,75 de lire (in jur de 160 de euro). Guvernul spaniol sprijina natalitatea prin acordarea unui ajutor de 2.500 de euro pentru fiecare copil nascut sau adoptat pe teritoriul acestei tari dupa data de 3 iulie 2007. Ajutorul reprezinta o prestatie economica unica, necontributiva, care se poate cumula cu celelalte prestatii in domeniu. Beneficiar este mama, tatal (in cazul decesului mamei) sau persoana care a adoptat, cu drept de rezidenta in Spania pe o perioada de minimum doi ani anterior datei nasterii/adoptiei.


Prestatiile familiale si asigurarea de maternitate
Persoana asigurată are dreptul la o indemnizaţie de maternitate şi de naştere, dacă a cotizat la o asigurare socială timp de 6 luni. Indemnizaţia zilnică de maternitate şi de naştere este egală cu 90% din remuneraţia medie zilnică, fie plăţile care dau dreptul la indemnizaţii. Durata de acordare a indemnizaţiilor este de 315 zile consecutive,din care 45 de zile înainte de naştere.

Dupa expirarea perioadei de indemnizaţie pentru maternitate şi naştere, mama are dreptul la un concediu suplimentar pentru îngrijirea copilului până ce copilul implineşte 2 ani, perioadă în care mama (sau mama adoptiva) beneficiază de o indemnizaţie lunară a cărei valoare este stabilită prin Legea bugetului securităţii sociale.

Dreptul la acest concediu şi implicit la indemnizaţie, cu acordul mamei, poate fi cedat tatălui sau unuia dintre părinţii lor care sunt salariaţi. Condiţiile de obţinere de prestaţii familiale pentru motiv de maternitate, naştere sau ingrijirea copilului sunt reglementate de Legea prestatiilor familiale pentru copii.

Dreptul pentru prestatii familiale pentru copii îl au femeile însărcinate, care au cetăţenie bulgară; familiile de cetateni bulgari, pentru copiii crescuţi în Bulgaria; familiile în care unul din parinţi este bulgar, pentru copiii care au cetăţenia bulgară, crescuţi în Bulgaria; femeile însarcinate cu cetăţenie străină, precum şi familiile cetăţenilor străini care au rezidenţă permanentă în Bulgaria şi care-şi cresc copii în Bulgaria.


Dreptul la prestatii familiale Indemnizatii pentru copil în Ungaria
Valoarea indemnizaţiei este de 244 euro, iar în cazul gemenilor, de 322 euro.Indemnizaţia de maternitate este în valoare de 70% din salariul de bază lunar al mamei, condiţia pentru a putea beneficia de aceasta fiind aceea de a fi realizat în ultimii doi ani un stagiu de cotizare de 180 de zile, a născut în 42 de zile după ce statutul de asigurat se încheiase sau, în ultimii doi ani, a urmat cursurile liceale sau universitare într-o instituţie publică de învăţământ. Stagiul de cotizare de 180 de zile permite beneficierea de indemnizaţie şi dacă este un stagiu întrerupt. în Ungaria, durata concediului de maternitate este de 24 de săptămâni, din care 28 de zile se acordă obligatoriu înainte de naştere. Indemnizaţia pentru creşterea copilului este în valoare de 70% din salariul de bază al mamei, însa nu poate depăşi 260 euro. Condiţiile ce trebuie îndeplinite de părinte pentru a putea beneficia de acestă alocaţie sunt: să fi realizat în ultimii doi ani un stagiu de cotizare de 180 de zile sau să fi urmat cursurile liceale sau universitare într-o institutie publică de învăţământ, şi să crească copilul în familie, în Ungaria.

Alocatia acordata de statul roman la nasterea unui copil este de 40 de ori mai mica decat in Spania, de patru ori mai mica decat in Ungaria si de trei ori mai mica decat in Marea Britanie.

In tara noastra, pana la a patra nastere, mamele au dreptul la o indemnizatie pentru nou-nascuti, in cuantum de 204 lei. Aceasta se acorda o singura data pentru fiecare copil, in termen de maximum 12 luni de la data nasterii acestuia.


Prin alte tari ale UE
Valoarea ajutorului oferit de statul ungar este egala cu 244 euro sau, in cazul gemenilor, cu 322 euro. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in Marea Britanie exista doua tipuri de prestatii pentru nou-nascuti: prestatia regulamentara pentru maternitate (platita de angajator) si alocatia de maternitate (acordata de departamentul de munca si pensii). Persoanele care nu indeplinesc conditiile pentru a primi prestatia regulamentara pentru maternitate beneficiaza de alocatia de maternitate. Cuantumul maxim al fiecareia este de 112, 75 de lire (in jur de 160 de euro). Guvernul spaniol sprijina natalitatea prin acordarea unui ajutor de 2.500 de euro pentru fiecare copil nascut sau adoptat pe teritoriul acestei tari dupa data de 3 iulie 2007. Ajutorul reprezinta o prestatie economica unica, necontributiva, care se poate cumula cu celelalte prestatii in domeniu. Beneficiar este mama, tatal (in cazul decesului mamei) sau persoana care a adoptat, cu drept de rezidenta in Spania pe o perioada de minimum doi ani anterior datei nasterii/adoptiei.

A utorităţile norvegiene fac eforturi pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale familiilor cu copii mici, atenţia fiind îndreptată asupra persoanelor care vor să îmbine cariera cu viaţa de familie. Luăm ca exemplu Norvegia, pentru că acolo guvernul a avut grijă ca programul alocaţiilor pentru părinţi să le permită acestora să stea fără grijă acasă cu bebeluşul în primul an de viaţă al acestuia. Şi părinţii care adoptă un copil în vârstă de până la 15 ani beneficiază de aceleaşi facilităţi care se acordă la naşterea unui copil. Pentru a primi alocaţie, mama şi tatăl trebuie să fi fost angajaţi timp de cel puţin şase luni din cele zece anterioare începutului perioadei în care primeşte alocaţia. În Norvegia, venitul impozabil obţinut în timpul perioadei de calificare pentru alocaţie trebuie să fie egal cu cel puţin jumătate din suma de bază anuală a sistemului naţional de asigurări, adică în valoare de cel puţin 29.390 de coroane (circa 3740 de euro). Durata concediului de maternitate sau de paternitate a fost prelungită treptat. Părinţii primesc în prezent alocaţii echivalente cu 80% din salariu timp de 52 de săptămâni sau un salariu întreg, timp de 42 de săptămâni. Mama şi tatăl pot opta pentru împărţirea concediului plătit de stat. Regulile sunt extrem de bine clarificate. Mama trebuie să îşi ia trei săptămăni de concediu plătit înainte de naştere şi şase după. Cota de paternitate a tatălui este de doar patru săptămâni din perioada totală pentru care se acordă alocaţia. În ceea ce priveşte restul timpului, părinţii pot decide singuri dacă doar unul dintre ei va rămâne acasă cu copilul pe întreaga durată a concediului sau dacă iî vor împărţi. Cota de paternitate de patru săptămâni a fost introdusă în Norvegia în 1993 pentru a consolida relaţia dintre tată şi copil şi pentru a semnala nevoia implicării tatălui în îngrijirea bebeluşului. Săptămânile rezervate concediului de paternitate nu sunt transferabile şi se pierd dacă nu sunt utilizate.