Inedit - Sfantul desfranat

In inima Guatemalei, la 1.500 metri deasupra nivelului marii, se intinde lacul Atitlan, strajuit de trei vulca-ni. Zona este renumita pentru o curiozitate cul-tural-religioasa: Maximon, un sfant maya foarte special.

In inima Guatemalei, la 1.500 metri deasupra nivelului marii, se intinde lacul Atitlan, strajuit de trei vulcani. Zona este renumita pentru o curiozitate cul-tural-religioasa: Maximon, un sfant maya foarte special.

Am pornit in cautarea lui in Santiago de Atitlan, una din cele 12 asezari maya de pe malul lacului Atitlan. Am tocmit un localnic, Don Miguel, sa ma duca la Maximon, deoarece sfantul nu are adresa fixa. Originea lui Maximon este incerta: se presupune ca este rezultatul combinatiei dintre un zeu din mitologia pre-columbiana, Mam, si San Simon, un sfant catolic introdus in timpul conchistadorilor spanioli. Rezultatul a fost Maximon, al carui nume este format din Max (tutun in limba maya) si Simon.

Maximon "locuieste" in casa enoriasilor unei cofraderii, o organizatie care il ingrijeste. Lunar hainele lui sunt spalate in Atitlan, iar apa cu care se clatesc este folosita ca antidot impotriva tristetii, vrajitoriilor si a fricii. In Vinerea Mare, Maximon este purtat intr-o procesiune zgomotoasa pe strazile satului, dupa care isi schimba locuinta, fiind instalat pentru un an in casa altui membru al cofraderiei.

INTALNIREA. Cu banii de ofranda pregatiti, m-am indreptat spre casa sfantului. Parca am intrat in alta lume. Ma aflam intr-o camera intunecata, in care plutea o ceata albicioasa si aromata de la betisoarele parfumate si zecile de lumanari ce ardeau pe podea. In bezna se intrezareau doua siluete rezemate una pe alta, care inganau un cantec-bocet. Am pasit spre singura zona luminata din incapere. Din mijlocul lumanarilor ce palpaiau pe podea, prin perdeaua de fum alb, l-am zarit. Maximon: un omulet de lemn, scund, imbracat ca un localnic, ornat cu baticuri si cravate, care mai de care mai colorate. Hainele aproape nu se mai zareau sub puzderia colorata de baticuri. Semana mai mult cu un cuier supraincarcat decat cu o zeitate. Pe cap purta o palarie alba, iar in gura tinea o tigara pe jumatate fumata. In jurul sau am zarit sticle de rom, pachete de tigari, bani... Imaginea intruchipata a decadentei, a viciului...

PE APA. La asezarile din jurul lacului Atitlan se ajunge cu barca din Panajacel, un orasel turistic mai mare, supranumit si "Gringotenango" (orasul cu gringos) datorita numerosilor expatriati europeni si americani care locuiesc acolo

PUTERILE SFANTULUI. Maximon primeste vizitatori si in schimbul ofrandelor, le indeplineste rugamintile. Ii plac indeosebi tutunul, taria (guaro - "tuica" locala) si banii - daruri fara de care nu iti aduce noroc, nu te ajuta in dragoste, nu iti aduce bani si nici nu te scapa de vrajitoriile aruncate asupra ta.

Un Maximon blazat si batjocoritor se uita cu dispret la mine invitandu-ma sa imi arat si eu respectul fata de el. Si m-am executat: am lasat banii pe tavita cu bani din dreapta lui, retragandu-ma intr-un colt al incaperii.

Nu mai intelegeam unde sunt. Intr-un altar? Intr-un bar? Mai erau si alte persoane in incapere, toti indigeni maya, si toti beau ceva dintr-un pahar. Doi barbati stateau pe o banca la dreapta lui Maximon, iar in spatele lui, la o masa mare de lemn, statea cuminte un cuplu, langa care m-am asezat si eu. De indata, un barbat rasarit din fum mi-a pus un pahar in fata si l-a umplut cu bere... eram acum in rand cu ceilalti care, de cand am intrat, beau non-stop.

RUGA. Sfantul indeplineste dorintele in schimbul unor daruri mai putin obisnuite

OFRANDE. Un barbat intre doua varste a intrat in incapere, a ingenuncheat in fata lui Maximon si a depus cadourile - bani, alcool si tigari. A aprins o lumanare, a pus-o langa celelalte duzini arzande si a inceput sa ii vorbeasca sfantului. Cuplul de langa mine, care deja se transformase in ghidul meu cultural, imi traducea: omul cerea ajutor in negotul cu vaci. Daca va fi ajutat sa vanda cat mai multe vaci, va plati lautari care sa cante 12 ore de marimba (muzica tipica guatemalteca) in onoarea sfantului. Barbatul l-a implorat pe Maximon in toate felurile posibile, timp de vreo 20 de minute, cu glas tare. Gazdele continuau sa umple cu bere paharele enoriasilor, iar Maximon fuma neclintit!

Venerarea lui Maximon este o reprezentare a religiei guatemaltece: catolicismul impus de conchistadori, condimentat cu elemente indigene, care si-au gasit locul in religia populatiei maya. In Guatemala, populatia indigena alcatuieste 60%. Santiago de Atitlan se afla pe jumatatea Maya-Tsutuhuil a lacului Atitlan, cealalta jumatate fiind locuita de populatia indigena Maya-Cakchiquel