x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

de Adrian Stoica    |    23 Sep 2021   •   07:35
Inovaţie pe piaţa muncii: scafandru angajat pe drepturi de autor 

În luna aprilie a acestui an, doi scafandri şi-au găsit sfârşitul în Marea Neagră, la o adâncime de numai 3-4 metri, în dreptul plajei de la Hotelul Europa, din staţiunea Eforie Nord. După necropsia efectuată de medicii legiști, Parchetul Curţii de Apel Constanța a comunicat că nu intoxicarea cu gaze toxice ar fi cauzat moartea celor doi, ci asfixia mecanică, adică înecul. Cazul a fost instrumentat de procurorul Teodor Niţă, iar concluziile anchetei sunt şocante. Cei doi scafandri înecaţi nu deţineau brevet de scafandru comercial, ci de scafandru de agrement, iar unul dintre ei fusese angajat pe drepturi de autor. Acum, în sarcina inculpaţilor  au fost reţinute acuzaţiile de ucidere din culpă şi neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă.

 

Cei doi scafandri care au murit, Matei Marian-Emil și Strungaru Ștefan-Adrian, supravegheau lucrările de nisipare a plajei pentru Societatea de Cercetare a Biodiversității și Ingineria Mediului (S.C.B.I.M.) AON SRL. Firma, care îi are pe Petrescu Traian-Răzvan administrator şi pe Petrescu Traian director general (tată şi fiu), realiza servicii de monitorizare a biodiversității și calității apei pentru proiectul „Reducerea eroziunii costiere - faza II (2014-2020)”. Finanţat din fonduri europene, contractul fusese câştigat în luna iunie a anului trecut, în urma unei licitaţii publice organizate de Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, iar asociat în proiect mai era Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare INCD/ECOIND.

 

Subterfugii pentru a ocoli Centrul de scafandri 

 

Conform reglementărilor în vigoare, activităţile din cadrul proiectului trebuiau realizate cu scafandri atestați. În România există un singur organ de brevetare a scafandrilor, adică de autorizare și inspectare a activităților subacvatice cu scafandri. Este vorba despre Centrul de scafandri, unitate aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale. Astfel, S.C.B.I.M. AON SRL era obligată să obţină de la Centrul de scafandri autorizaţia pentru derularea activităţilor cu scafandri presupuse de proiect. De asemenea, lucrările trebuiau realizate doar cu scafandri atestaţi. Numai că, pentru a evita îndeplinirea acestor obligaţii, S.C.B.I.M. AON S.R.L a ales să concesioneze către o altă societate, Subseatec S.R.L., activităţile de supervizare, coordonare inspecții și/sau monitorizări subacvatice. Această firmă era administrată de Matei Marian-Emil, el fiind  atestat ca „șef de scufundare”. Acesta și-a depășit însă atribuțiile, efectuând scufundarea propriu-zisă, activitate pentru care nu era atestat și pentru care nici nu avea asemenea atribuţii/sarcini, potrivit contractului încheiat cu S.C.B.I.M. AON S.R.L.

 

Aberaţii sau cum se redefineşte meseria de scafandru

 

De asemenea, S.C.B.I.M. AON S.R.L. a ales să încheie cu scafandrul Strungaru Ștefan-Adrian (care ulterior a murit) un contract de colaborare individual de tipul „contractelor pentru drepturi de autor și alte drepturi conexe”, plus de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor. De asemenea, în calitate de persoană fizică, i-au fost atribuite ilegal și sarcini de „scufundare științifică pentru realizarea de măsurători și prelevarea de probe necesare analizelor”, după cum a reţinut procurorul Teodor Niţă. De asemenea, nici administratorul societăţii Subseatec S.R.L. nu era atestat pentru activitatea de scufundare în scopuri comerciale, care include și activitățile de cercetare a mediului subacvatic. 

 

Echipamentul de scufundare, incomplet

 

Raportul realizat de Centrul de scafandri subliniază lipsa manometrelor de la echipamentul de scufundare. Ele fiind aparate de măsură care arată cât aer mai este în butelie, în cazul unui scafandru profesionist echipamentul este dotat cu două, tocmai pentru ca în cazul în care se strică unul, să fie o rezervă. De asemenea, s-a constatat şi lipsa altui aparat specific - „octopus”, care este extrem de important în situaţia în care un scafandru rămâne fără aer. În momentul în care coechipierul (aşa cum a fost cazul cu Matei Marian-Emil) vede că scafandrul nu mai are aer, primul gest care se face este acela de a-i  pune „octopusul” în gură, situaţie în care cel afectat are imediat aer din butelia devenită comună, apoi urmează manevrele de calmare şi ieșire în siguranţă la suprafaţă. În lipsa acestui dispozitiv, lui Strungaru Ştefan Adrian nu i s-a mai dat aer imediat, intervenţia şefului de scufundare fiind una deficitară, pentru că acesta s-a aruncat în apă exact ca un amator, fără să fie pregătit să-i dea aer colegului său şi aşa au murit prin înec amândoi, a mai arătat ancheta.

 

Notificările expertului HSEQ, ignorate 

 

În cadrul proiectului, a fost subcontractat un expert HSEQ (specialist pentru prevenire în situaţii de urgenţă) în persoana numitei Zazu Mariana care, încă de la debutul proiectului, a notificat prin e-mail conducerea S.C.B.I.M. AON S.R.L. cu privire la necesitatea obținerii unor avizări și brevetări prealabile iniţierii lucrărilor din partea Centrului de scafandri pentru personalul implicat în activitățile de scufundare. Demersurile făcute de aceasta au fost ignorate de conducerea firmei.

 

Acuzaţii grave şi din partea ITM

 

Specialiștii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) aveau şi ei să stabilească drept cauză principală a producerii accidentului neadoptarea de către S.C.B.I.M. AON S.R.L. a unor soluții conforme prevederilor legale la efectuarea lucrărilor de scufundare și/sau îmbolnăvire profesională. În sarcina S.C.B.I.M. AON S.R.L., reprezentanţii ITM  au reţinut o serie de ilegalităţi, precum utilizarea unui personal necalificat şi insuficient, lipsa autorizaţiei din partea Centrului de scafandri, lipsa ori implementarea defectuoasă a măsurilor de sănătate și securitate în muncă, lipsa pregătirii și necunoașterea modului de acțiune în caz de urgență și salvare, folosirea echipamentului în mod necorespunzător și incomplet etc.  

×