Grevă la Muncă: Inspectorii sunt obligați să facă ore suplimentare neplătite

Ba chiar obligați să muncească în plus, pentru colegii care le lipsesc din schema de personal, fără să-și poată primi banii pentru orele suplimentare și fără să-și poată lua zile libere, pentru compensare. Inclusiv inspectorii de muncă au aceste probleme pe care trebuie să le sancționeze în cazul celorlalți angajatori. Deși deficitul de personal este foarte mare, Ministerul Finanțelor nu le aprobă nici măcar suplimentarea posturilor, ba chiar se vor mai tăia aproape 1.000, neocupate. Sindicatul din Ministerul Muncii a anunțat grevă de avertisment pe 22 noiembrie și grevă generală, de pe 27 noiembrie.

Membrii Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii vor fi prezenți la serviciu, dar nu vor lucra, mâine, între 8.00 și 10.00 Este vorba despre angajații caselor de pensii, ai inspectoratelor teritoriale de muncă, ai inspecției sociale și de cei de la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.

Aceștia protestează din cauza condițiilor de muncă improprii, mai ales pentru că trebuie să lucreze foarte multe ore în plus, ca să poată suplini deficitul de personal, în timp ce salariile sunt mai mici decât ale colegilor lor din aceeași familie ocupațională, iar orele suplimentare nici nu li se plătesc, nici nu sunt compensate prin libere – neavând cine să facă treaba, dacă ei își iau liber. 

„Această acțiune este parte a eforturilor noastre de a evidenția problemele majore cu care ne confruntăm. Motivația din spatele acestei greve de avertisment este susținută de: 1. Condiții de muncă neoptimizate; 2. Deficit de personal; 3. Salarii inechitabile; 4. Neplata orelor suplimentare; 5. Instabilitatea locurilor de muncă; 6. Aplicații informatice neoptimizate; 7. Neactualizarea statutului inspector de muncă/inspector social. Membrii noștri au considerat că este necesar să recurgem la această formă de protest pentru a atrage atenția asupra problemelor comunicate în nenumărate rânduri clasei politice și rămase nerezolvate, clasă politică ce a ignorat și ignoră în continuare realitatea expusă de noi”, a comunicat federația sindicală.

Doar greva rezolvă problemele

Protestatarii mai avertizează în legătură cu faptul că, în absența soluțiilor imediate, vor intra în grevă generală, de săptămâna viitoare, din 27 noiembrie. „Condițiile de muncă sunt precare. Cine dorește poate să intre în oricare dintre instituțiile noastre, să vadă cum lucrăm. O mare problemă este schema de personal. Suntem epuizați și nu putem recupera orele suplimentare, pentru că întotdeauna avem foarte multă treabă. Nu s-a găsit nicio soluție pentru a ni se plăti aceste ore, deși suntem, ca număr de personal, aproape la jumătate din câți ar trebui să fim”, a explicat, pentru Jurnalul, Mihaela Dună, președintele Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii.

În cazuri similare, problema s-a rezolvat doar după amenințarea cu greva generală. Așa a fost în cazul angajaților din penitenciare, care au obținut bani în plus după prima grevă de avertisment, anul acesta. Aproape toate sindicatele care au reușit să obțină bani în plus la salariu, în urma negocierilor cu Executivul, au recurs mai întâi la grevă, pentru că altfel nu li s-a acordat nimic în plus. Personalul medical, profesorii și personalul nedidactic din școli, dar și alte categorii profesionale au amenințat cu greva generală în prima parte a anului, iar conflictul s-a stins doar după ce Guvernul a fost dispus să le rezolve o mare parte din revendicări.

Fiecare fuge la mai bine

Un exemplu de instituție cu deficit de personal grav este Casa Națională de Pensii, care a avut circa 6.000 de angajați în anul 2001, iar astăzi mai sunt doar circa 3.400 de angajați. Oamenii pleacă pe locuri de muncă mai bune, iar volumul de muncă al celor care rămân în instituție este mai mare de la un an la altul. 

„Comparând cu țări din Uniunea Europeană, este o diferență foarte mare. Gândiți-vă câte modificări legislațive trebuie să implementăm noi, pentru că totul este în continuă mișcare, iar oamenii ne pleacă, alți angajați noi nu vin și ne rămâne mai mult de făcut, pentru a rezolva toate problemele. Ministerul Finanțelor ne spune că nu sunt bani și ne eșalonează suplimentarea schemei de personal până în 2027. Acum se vor tăia și 1.000 de posturi vacante”, mai spune liderul sindical.

În plus, un specialist se formează în doi-trei ani, la o casă de pensii. 

Dosarele greșite, care ajung în instanțele de judecată, cozile din fața sediilor județene și toate întârzierile sunt cauzate de lipsa de personal și de slaba pregătire a celor nou veniți, dacă nu ajung să învețe ce au de făcut. 

Un specialist care pleacă din instituție nu lasă doar un post neocupat și mai mult volum de muncă pentru ceilalți, ci și o nevoie în plus, pentru că următorul angajat care vine în locul lui trebuie să fie format pentru a face față situației. Cu asta se confruntă casele de pensii din anul 2010, când s-au făcut prima oară tăieri salariale și din schema de personal, ca efect al crizei economice. 

Doi inspectori la 80 de aziluri, pe județ

O problemă foarte gravă este și în zona asistenței sociale, pentru că sunt doar 210 inspectori sociali care ar trebui să verifice peste 5.000 de aziluri. Sindicaliștii sunt supărați și pentru acuzațiile care le-au fost aduse în cazul azilurilor groazei, explicând că sunt situații în care doi angajați trebuie să verifice 80 de astfel de centre în fiecare județ.

Liderul federației sindicale spune că de cele mai multe ori, angajații se deplasează cu mașinile personale în interes de serviciu și își cumpără consumabile pentru birouri din banii lor, ca să-și poată face treaba.

„Oamenii sunt foarte expuși, sunt amenințați. De aceea am solicitat și revizuirea statutului inspectorului de muncă. Este nefiresc să-ți fie amenințată familia când tu mergi să-ți faci munca”, explică liderul federației. De exemplu, un inspector ITM câștigă circa 3.100 de lei pe lună dacă este la început de carieră și ajunge la circa 4.600 de lei net, după 20 de ani de vechime. Astfel, angajații din acest domeniu pot fi foarte vulnerabili, mai ales pe teren, unde trebuie să controleze mari companii care ar putea încerca să-i „cumpere”. Dacă nu-i pot corupe, mulți îi amenință, iar unii s-au trezit cu mașinile vandalizate, în urma controalelor la care au dat amenzi. Nici această situație nu a fost rezolvată de statul român, deși probleme de acest fel au fost semnalate de mulți ani.

Noi i-am cerut fiecărui ministru sprijinul și dorim să înțeleagă mai ales faptul că acestea sunt probleme instituționale, nu problemele noastre personale. 

Mihaela Dună, președintele Federației Sindicatelor din Ministerul Muncii