Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Noul model, denumit PoF (Probabilitate de Incendiu), oferă prognoze mult mai precise referitoare la locațiile și riscurile de incendiu în următoarele cinci zile. Spre deosebire de modelele tradiționale, PoF nu se limitează doar la prognoza meteo, având în vedere și factori suplimentari esențiali precum seceta, canicula prelungită, cantitatea de vegetație acumulată și chiar activitatea umană care poate contribui la declanșarea incendiilor.
Majoritatea incendiilor de vegetație sunt provocate astăzi de acțiuni umane, fie accidental, fie intenționat. De cele mai multe ori, curățarea câmpurilor agricole duce la incendii care scapă rapid de sub control. În alte cazuri, fulgerele sunt principala cauză, dar statisticile arată o creștere alarmantă a frecvenței incendiilor majore în ultimele două decenii. Din această perspectivă, schimbările climatice sunt un factor-cheie care amplifică acest fenomen. Încălzirea globală determină secetă extremă, vânturi imprevizibile și creșterea riscurilor de incendii. Pe de altă parte, incendiile de vegetație contribuie la creșterea emisiilor de carbon, ceea ce duce la amplificarea efectul de seră și accelerarea încălzirii globale. Potrivit cercetătorilor, se estimează că până la mijlocul acestui secol am putea asista la o creștere de 30% a incendiilor de vegetație.
Mult mai multe date analizate
Modelul AI folosește informații despre vreme, dar se bazează și pe 19 seturi de date diferite, inclusiv imagini din satelit care pot face distincția între plantele vii și cele moarte, identificând în același timp densitatea populației și a drumurilor, precum și proximitatea de zonele urbane. Adăugând date mai detaliate despre combustibil, modelele AI au reușit să îmbunătățească previziunile cu 30%, arată cercetarea realizată de Centrul European pentru Prognoze Meteorologice. De asemenea, poate reduce alarmele false prin evitarea unei alte capcane a prognozelor meteorologice: tendința de a supraestima riscurile de incendiu în locuri extrem de calde, uscate și puțin locuite, cum ar fi deșerturile, scrie publicația electronică claimsjournal.com.
Cercetătorii au testat modelul AI comparând prognozele pentru incendii de vegetație, inclusiv incendiul din ianuarie 2025 care a devastat California de Sud. În timp ce modelul bazat pe vreme a putut prognoza umiditatea scăzută, vânturile cu forța unui uragan și o regiune extinsă cu pericol mare de incendiu, modelul AI a prezis mai bine zonele specifice în care incendiile s-au aprins în cele din urmă.
Sistemul PoF devine esențial în lupta împotriva incendiilor
„Predicția incendiilor sălbatice ca domeniu de cercetare a fost activă de zeci de ani, ceea ce a condus la stabilirea unor sisteme de avertizare timpurie în anii 1970. Noul nostru model Probabilitate de Incendiu încorporează mai multe surse de date dincolo de vreme pentru a rafina predicțiile. Datorită unui algoritm de învățare automată, este nevoie de o abordare mai holistică. Indicii tradiționali de pericol de incendiu bazați pe vreme nu reușesc adesea să identifice zonele cu risc de aprindere cu suficientă specificitate. Acesta este locul în care noul model poate ajuta”, a declarat dr. Francesca Di Giuseppe, principalul cercetător implicat în realizarea acestui sistem inovator și șefa centrului care evaluează prognozele din cadrul Centrului European pentru Prognoze Meteorologice. Ea a explicat că, în cazul incendiilor din Los Angeles, de exemplu, prognozele meteo tradiționale au identificat zone largi ca fiind foarte inflamabile, dar nu au vizat cu exactitate cele mai probabile puncte fierbinți de aprindere. Cu toate acestea, prin încorporarea unor parametri suplimentari dincolo de vreme - cum ar fi prezența umană, indici de dezvoltare, densitatea drumurilor și, cel mai important, abundența vegetației și uscăciunea acesteia, dr. Di Giuseppe spune că noul sistem este capabil să identifice zona cu cea mai mare probabilitate de aprindere, acest lucru ajutând la localizarea mai precisă a unui risc de incendiu. Prin urmare, inovațiile precum sistemul PoF devin esențiale pentru prevenirea și gestionarea mai eficientă a incendiilor de vegetație într-o eră marcată de schimbări climatice globale.
2023, anul cu cele mai grave incendii
Sezonul incendiilor de vegetaţie din 2023 a fost unul dintre cele mai grave din acest secol, potrivit ultimului raport raport publicat de Comisia Europeană. În 2023 peste o jumătate de milion (504.002) de hectare, o suprafaţă de două ori mai mare ca Luxemburgul, au fost mistuite de flăcări, conform unui raport privind Incendiile forestiere în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în 2023. Cei mai dificili ani din acest secol din punctul de vedere al suprafeţei arse cartografiate de Sistemul de informaţii pentru incendiile forestiere (EFFIS) au fost 2017 (988.427 de hectare), 2022 (837.212 hectare) şi 2007 (588.388 de hectare). Potrivit raportului, incendiile s-au intensificat în timpul verii 2023, când a fost afectată în principal regiunea mediteraneană, iar în Grecia (în apropierea oraşului Alexandroupoli) a fost înregistrat cel mai mare incendiu produs în Europa din anii 1980. Din punctul de vedere al efectelor devastatoare produse de incendiile de vegetației, anul 2023 a reușit să depășească anul 2022 care fusese catalogat ca fiind cel mai grav. Atunci au fost distruse circa 800.000 de hectare de vegetației, iar Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură (aproximativ 75%) de pierderea ariilor protejate.
Citește pe Antena3.ro
