x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special "Interceptarea e făcută de un profesionist"

"Interceptarea e făcută de un profesionist"

de Dana Piciu    |    11 Sep 2009   •   00:00
"Interceptarea e făcută de un profesionist"
Sursa foto: Grigore Popescu/Agerpres

Vicepreşedintele Comisiei SRI, deputatul PSD Ion Stan, crede că înregistrarea ilegală a discuţiilor dintre membrii comisiei parlamentare de anchetă constituită în cazul ministrului Turismului a fost făcută cu ştirea Elenei Udrea.

Jurnalul Naţional: Domnule Ion Stan, cum credeţi că a putut fi făcută înregistrarea de la Comisia Udrea?

Ion Stan: Din punct de vedere tehnic, pot să vă spun că există la ora actuală în România o paletă largă de mijloace tehnice de interceptare, de la un reportofon până la mijloace ambientale, mijloace tehnice mobile şi terminând cu mijloacele care sunt la dispoziţia instituţiilor abilitate ale statului, chiar şi la unele societăţi de protecţie şi pază. Chiar şi eu pot avea astfel de mijloace, pentru că nu este interzisă comercializarea şi deţinerea de mijloace de interceptare a comunicaţiilor.

Parlamentul este un loc public. Potrivit legii penale, interceptarea de convorbiri în locuri publice, aşa cum este definit locul public prin lege, nu se supune procedurii de emitere a unui act de autorizare pentru interceptarea comunicaţiilor.

 

Dar la comisie nu era o şedinţă publică.

E vorba despre locul în care a avut loc şedinţa, care este prin excelenţă public. Şedinţele Parlamentului, şi cele în plen, şi cele în comisii, sunt publice, cu excepţia şedinţelor de la comisiile parlamentare de control SIE şi SRI, unde toate documentele şi şedinţele au un caracter de secret de stat. Aici intrăm pe Legea 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Şedinţele comisiei de anchetă în cazul Udrea nu sunt şedinţe confidenţiale şi în care să se dezbată documente secrete, de aceea vă spun că înregistrarea putea să fie făcută de cineva care a fost în sală cu un mijloc ambiental, de cineva care avea interesul să înregistreze acest lucru, de un telefon mobil care a transmis mai departe, chiar de structura tehnică pe care o are Parlamentul, aceea de televiziune cu circuit închis şi de supraveghere şi monitorizare a sălilor şi a culoarelor, unde o să vedeţi camere de luat vederi şi mijloace de supraveghere pentru sistemul de pază al clădirii respective.

Vreau să vă spun însă că interceptarea respectivă nu poate fi folosită ca mijloc de probă în cazul sesizat de Udrea, pentru că o sesizare dată Parchetului trebuie să aibă la bază nişte mijloace de probă şi probe legale. Probă legală în sensul interceptării înseamnă un act de autorizare emis de un judecător, o interceptare făcută de instituţiile abilitate ale statului şi atunci într-adevăr sesizarea doamnei Udrea avea temei legal. Sesizarea a fost făcută pentru cei care habar n-au de lege şi prin care s-a dorit impresionarea publicului şi ameninţarea membrilor comisiei parlamentare de anchetă.

 

Conducerea Camerei Deputaţilor nu ar fi trebuit să facă o analiză mai exactă a acestei situaţii?

Conducerea Camerei, respectiv secretarul general, ar fi trebuit să solicite instituţiilor abilitate, SRI, care este autoritate autonomă în materia interceptărilor ilegale, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care trebuie să protejeze liniile de telecomunicaţii speciale şi liniile aflate în cooperare, şi SPP, care are misiunea de a păzi demnitarii şi obiectivul care se numeşte Palatul Parlamentului, în condiţiile în care ar fi constatat că sistemul de securitate propriu al Parlamentului ar fi fost penetrat de structuri care ar fi avut cunoştinţă de acest sistem de securitate şi prin care s-ar fi creat o vulnerabilitate pentru obiectivul şi demnitarii care sunt acolo.

N-au făcut-o şi ieri, întrebat fiind directorul SRI, George Maior, de ce nu s-a autosesizat, răspunsul a fost cel corect şi legal: dacă ar fi fost vorba despre comisiile pentru controlul SRI şi SIE, care lucrează cu documente secrete, ne-am fi autosesizat, pentru cazul în speţă, nefiind vorba despre caracterul secret al şedinţelor şi al documentelor aflate în discuţie, nu eram abilitaţi. Sigur, dacă ar fi fost solicitaţi potrivit Legii 14/1992, articolul 7, ca autoritate care trebuie să prevină şi să stabilească dacă s-au făcut interceptări ilegale, putea SRI să facă lucrul acesta. 

 

Nu au primit, aşa au precizat şi primul adjunct, şi directorul SRI, că nu au primit nici o solicitare din partea Camerei Deputaţilor să facă vreo investigaţie.

 

Au spus cine ar fi trebuit să facă primele investigaţii?

Aceste investigaţii trebuia să le facă, înainte de toate, structura tehnică a Camerei Deputaţilor. În baza concluziilor, secretarul general putea să solicite pentru o verificare suplimentară SRI să facă aceste investigaţii, dacă ar fi considerat că sistemul de securitate intern al Camerei ar fi fost penetrat.

 

Vorbeaţi despre camerele ambientale de la Parlament. Cine le-a instalat?

Orice obiectiv de interes naţional are un sistem propriu de securitate internă pe linia de telecomunicaţii, pe linia de monitorizare spaţii de acces, pe linia de protecţie şi pază. Şi la hoteluri, după întâmplările din 11 septembrie, s-au instalat, şi pe aeroporturi, şi în alte locuri publice cu mare aglomeraţie urbană. Aparatele despre care vorbiţi sunt ale Camerei o parte, iar cele care înseamnă controlul antitero sunt ale SPP.

 

Ele nu au legătură cu STS sau alt serviciu?

STS protejează doar liniile speciale de telecomunicaţii care sunt la dispoziţia preşedintelui Camerei, secretarului general şi preşedinţilor de comisii, mă refer la linia telefonului scurt, telefonului operativ, şi mai sunt patru, linia de criptare şi alte trei sau patru linii. În legea STS, între instituţiile protejate de STS pe zona comunicaţiilor speciale şi comunicaţiilor în cooperare, primul pe listă pe anexă este Parlamentul, după care urmează Preşedinţia, şi aşa mai departe, Guvernul, sunt nouă instituţii protejate de STS.

La fel cum şi SPP, pe linia protecţiei demnitarilor, a obiectivelor şi a măsurilor care sunt necesare pentru a realiza protecţia fizică, protecţia anumitor documente, este abilitat prin lege pe anumite instituţii.

 

"De mare acurateţe"

În aceste condiţii, cine credeţi că ar fi făcut înregistrările şi cui ar folosi? Cum le-a făcut?

Interceptarea nu cred că a fost făcută fără ştirea doamnei Udrea. Nu ştiu la cine a apelat doamna Udrea ca să execute o asemenea interceptare de mare acurateţe.

 

Putea să apeleze la camerele video instalate de conducerea Camerei Deputaţilor?

Putea să apeleze la oricine. Cert este că acea înregistrare este de o acurateţe care evidenţiază mâna unui specialist, şi nu a unui ageamiu, pentru că sunt preluate toate zgomotele din camera respectivă, deşi nu au fost în funcţiune aparatele de sonorizare din camera respectivă, pentru că era o discuţie liberă a celor care rămăseseră la ora aceea în sala de şedinţă, vreau să vă spun că există atâta claritate de exprimare, astfel încât mijlocul tehnic de înregistrare a fost unul performant şi folosit atunci când vrei să înregistrezi în mediul ambiental anumite convorbiri.

Această înregistrare a fost folosită să arunce asupra comisiei suspiciunea că ar lucra în ilegalitate şi că i-ar pregăti ceva doamnei Udrea. Mai mult, sesizarea domniei-sale este lipsită de orice temei, iar pentru un om care se pretinde a fi jurist şi avocat care a reprezentat anumite instituţii ale statului, daţi-mi voie să vă spun n-a avut habar de partea de procedură, de codul de procedură penală, pentru că unei sesizări la care anexezi mijloace de probă nelegale nu poate nimeni să-i dea curs.

 

Ţinând cont de toate caracteristicile înregistrării prezentate de dumneavoastră, credeţi că puteau fi făcute de camera din sala de şedinţă?

Nu ştiu ce aparatură are Camera, ştiu că a fost achiziţionată de curând. Bănuiesc că nu au cumpărat nici instalaţii de mâna a doua şi s-au consultat cu specialişti, iar firma care a făcut asta nu a fost una de trei parale, a fost o firmă de anvergură.

 

Episodul cu tehnicianul care şi-a luat concediu a doua zi după apariţia înregistrării poate fi considerată doar o coincidenţă sau nu?

Nu mai cred în coincidenţe şi vreau să vă spun că nu cred nici în speculaţii. Faptul că nu s-a dorit de la nivelul aparatului tehnic al Camerei să se clarifice această problemă şi mie îmi ridică multe semne de întrebare.

 

Audierea conducerii SRI v-a convins că lucrurile sunt în regulă în privinţa acelei înregistrări?

Directorul SRI, George Maior, pe bună dreptate, întrebat fiind de mine dacă, potrivit Legii 14, ar fi fost solicitat de Cameră să facă o investigaţie ar fi făcut-o, a răspuns: "Fără nici un fel de problemă". Dacă primea o solicitare oficială din partea unei instituţii fundamentale a statului de drept trebuia să-i dea curs.

 

Ilegal, ar fi fost posibil ca unul dintre serviciile de informaţii să fie implicat?

De ce nu?

 

Oricare dintre ele sau vă gândiţi la unul anume?

Oricare. Cui ar fi fost însă mai uşor să facă acest lucru? În primul rând, celor care asigură paza şi protecţia obiectivului, apoi celor care asigură protecţia reţelelor de telecomunicaţii pe zona respectivă şi apoi exista posibilitatea cumpărării unui mijloc de interceptare pentru mediul ambiental fără probleme de orice persoană şi pus într-un loc ascuns. Frecvenţa de înregistrare e atât de bună, încât parcă a fost făcută pe un sistem de interceptare digitală, pe un calculator.

 

Aparatura care se găseşte pe piaţă ar fi putut să facă o înregistrare atât de bună?

Sigur. La 500 sau 1.000 de euro sunt însă instrumente foarte bune pe piaţă.

×