x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Interogatorii fără sfărşit

0
Autor: Mihai Pelin 07 Iun 2007 - 00:00
Interogatorii fără sfărşit
Vezi galeria foto


In septembrie 1951, la Tribunalul Militar Bucureşti a inceput procesul diplomaţilor italieni şial colaboratorilor romăni ai acestora. Lotul cuprindea zece inculpaţi, consideraţi de Securitate "spioni redutabili", culpabili de subminarea siguranţei statului comunist. Ei au fost impinşi de-a valma intr-un proces in care nu aveau ce căuta impreună, chiar dacă ar fi fost vinovaţi.

Dezvăluiri : Delegaţia Italiei sub asediul regimului communist

In septembrie 1951, la Tribunalul Militar Bucureşti a inceput procesul diplomaţilor italieni şial colaboratorilor romăni ai acestora. Lotul cuprindea zece inculpaţi, consideraţi de Securitate "spioni redutabili", culpabili de subminarea siguranţei statului comunist. Ei au fost impinşi de-a valma intr-un proces in care nu aveau ce căuta impreună, chiar dacă ar fi fost vinovaţi.

După ce procesul-verbal final conceput de locotenentul Teodor Micle a fost insuşit şi aprobat de conducerea Securităţii şi după ce s-au obţinut dezlegările de rigoare de la conducerea statului, drumul spre proces a fost parcurs rapid şi in linie dreaptă. La 4 septembrie 1951, maiorul de justiţie Aurelian Frăţilă din Parchetul Tribunalului Militar Bucureşti a redactat referatul introductiv pentru trimiterea in judecată a lui Augustin Pacha, Pietro Ernesto Clemente Gatti, Eraldo Pintori, Iosif Schubert, Adalbert Boros, Iosif Waltner, Johannes (Ioan) Heber, Lazăr Ştefănescu, Gheorghe Săndulescu şi Petre Ţopa.

VATICANUL, "DUŞMAN AL PĂCII". Nu ştim dacă ordinea in care erau prezentaţi şi pe care am respectat-o intocmai era una aleatorie sau dacă exprima opinia Securităţii despre periculozitatea fiecăruia dintre ei. In spatele tuturor, aprecia numitul Frăţilă, sta Vaticanul, "duşman de moarte al libertăţii popoarelor şi al păcii, care duce de multă vreme o mărşavă activitate impotriva noastră, impotriva oamenilor muncii din ţara noastră". Mai erau evocate in referatul introductiv ceea ce in justiţia dintotdeauna se numea rechizitoriu, vizita lui Augustin Pacha la Berlin, audienţa acestuia la Hitler, hirotonisirea clandestină a lui Iosif Schubert şi a lui Adalbert Boros in rang de episcopi, in urma unor dispoziţii ale Vaticanului, sosite la Bucureşti prin intermediul Legaţiei Italiei, şi sumele avansate de Clemente Gatti clericilor catolici din Transilvania, dintre care o parte ar fi ajuns la călugăriţa Maria Ionela Cotoi, la care vom mai avea un prilej să ne referim.

La 4 septembrie 1951, generalul locotenent Alexandru Gavrilescu, comandantul Regiunii a II-a militare, a semnat ordinul nr. 1055, de trimitere directă in judecată a lotului alcătuit de o asemenea manieră incăt să afecteze profund imaginea şi prestigiul Legaţiei Italiei. Toţi arestaţii se aflau atunci internaţi la Penitenciarul Jilava şi, cu o zi inainte de declanşarea procesului, au fost aduşi cu dubele la Bucureşti, pentru a-şi cunoaşte avocaţii repartizaţi din oficiu. Avocatul Manole Roman il apăra pe Clemente Gatti, iar Mihail Mayo pe Eraldo Pintori. Preoţii Johannes Heber, Iosif Waltner, Adalbert Boros şi Iosif Schubert erau apăraţi de avocaţii Vasile Gheciu, Barbu Solomon, Nicolae Hogaş şi George Dumitrescu. Gheorghe Săndulescu şi Lazăr Ştefănescu erau apăraţi de Victor Lăzărescu şi, respectiv, Eugen Ionescu. Avocatul Constantin A. Constantinescu il apăra pe medicul Petre Ţopa. Inculpaţii nu aveau dreptul să-şi aleagă alţi avocaţi decăt cei indicaţi de anchetatorii Securităţii. Augustin Pacha nu a acceptat apărător din oficiu şi a declarat că se va apăra singur.

MEDIATIZARE PROPAGANDISTICĂ. La 9 septembrie 1951, declanşarea procesului a fost anunţată prin posturile de radio şi presa centrală şi, simultan, şefii Securităţii au ordonat telegrafic unităţilor din teritoriu să supravegheze starea de spirit a populaţiei in relaţie directă cu evenimentul gata să se consume la bara justiţiei şi să raporteze la Bucureşti orice atitudine deosebită, de dezaprobare sau de adeziune, la acţiunea autorităţilor. In rapoartele consultate de noi nu am intălnit nimic semnificativ: populaţia se obişnuise cu asemenea inscenări şi reacţiile ei nu exprimau decăt un sentiment de lehamite, cum se intămplă de regulă sub dictaturi. Placidă era şi starea de spirit a acuzaţilor inghesuiţi in boxa Tribunalului Militar.

La 10 septembrie 1951, prima zi a procesului, Iosif Waltner, de pildă, ştia de la bun inceput cum se va incheia mascarada şi nu a acordat nici un fel de atenţie prezentării rechizitoriului, preferănd să cerceteze ambianţa din sala de judecată, tavanele şi stucaturile de pe pereţi, fapt care l-a scos din sărite pe procurorul Ovidiu Teodorescu. Oprindu-se din lectură, pe un ton ridicat, acesta s-a adresat acuzatului şi sălii intregi: "Actul de acuzare se citeşte pentru ca acuzaţii să ştie de ce sunt vinovaţi. Din acest motiv, socotesc că acuzatul Iosif Waltner, in loc să dea atenţie construcţiei localului, aparatelor de stingere a incendiilor, frizurii şi căscatului, este mai bine să asculte ce se citeşte, ce i se pune in sarcină". Plictisit, Iosif Waltner nu a avut nici un fel de reacţie.

După prezentarea rechizitoriului, li s-a acordat şi acuzaţilor un drept limitat la cuvănt. Augustin Pacha, cum declarase de la inceput, s-a apărat singur, şi din documente se poate deduce că a făcut-o mai bine decăt orice avocat din oficiu, speţa acestor jurişti de ultimă oră sau cu o oarecare vechime, dar convertiţi la ticăloşie, jucănd indeobşte in beneficiul Securităţii şi al regimului comunist. Nu este adevărat ce s-a spus aici, a obiectat episcopul romano-catolic de Timişoara, in realitate, "i-am cerut lui Hitler să nu admită ca propagandiştii lui să ducă o politică nejustă, creănd o sciziune in răndurile credincioşilor mei germani, pe care ii aţăţau impotriva Bisericii Catolice". Hitler i-a promis să descurajeze tensiunile reclamate, dar a uitat să-şi ţină cuvăntul, fiind cunoscută adversitatea lui faţă de biserică, in general, şi faţă de catolici, in mod special. De asemenea, Augustin Pacha nu participase decăt la două reuniuni ale Grupului Etnic German, organizaţie de factură nazistă, deoarece conducătorii acesteia l-au inscris in listele de protocol şi nu i-a putut refuza. O parte deloc insignifiantă a credincioşilor romano-catolici ar fi luat-o razna, ceea ce nu era de dorit. Niciodată nu-i indemnase pe credincioşii catolici să se inscrie in Grupul Etnic German, iar kilogramul de aur despre care se pretindea că l-ar fi ascuns nu era destinat finanţării unor acţiuni subversive impotriva regimului comunist. Pur şi simplu, dorea să-l transmită surorii sale, pentru a-i asigura o bătrăneţe lipsită de griji.

In şedinţa de după-amiază, Iosif Waltner a confirmat toate cele spuse de Augustin Pacha. Cănd episcopul a revenit din Germania şi l-a pus la curent cu cele discutate cu Hitler, el insuşi s-a grăbit să plece la Bucureşti, spre a-l informa pe nunţiul apostolic in funcţie atunci cu privire la audienţa de la Berlin. Călugăriţa Eva Stritt, in calitate de martor, a insistat şi ea să declare că informaţiile transmise la Vatican prin Legaţia Italiei, apreciate de Securitate drept informaţii de spionaj, erau exclusiv de ordin bisericesc, despre starea de spirit şi vicisitudinile traversate de clerici şi de credincioşi. La răndul lui, martorul Francisc Kräuter, rudă prin alianţă cu Augustin Pacha, a prestat declaraţii identice cu cele din timpul anchetei. Completul de judecată a fost tentat iniţial să-i supună pe Augustin Pacha şi pe Francisc Kräuter, care-l insoţise la Berlin pe episcop, unei confruntări in instanţă. Dar s-a renunţat la idee, probabil pentru că acuzatul şi martorul erau rude prin alianţă şi nu s-ar fi obţinut un conflict intre ei, ceea ce işi dorea tribunalul. Şi s-a preferat chestionarea lor separată. Chestionarele rămăneau la dosar şi nu puteau să producă efecte de nedorit in răndurile asistenţei din sala de tribunal.

"COLABORATORI AI FASCISMULUI". In fişa sa de chestionar, Augustin Pacha a cerut să se consemneze ceea ce in parte am relatat intr-unul din episoadele anterioare. Insă, de data aceasta, a devenit evidentă deosebirea totală intre ceea ce declarase şi ceea ce consemnaseră anchetatorii in procesele-verbale ale interogatoriilor la care fusese supus timp de peste un an. Acum, Augustin Pacha nu se mai afla inghesuit intre patru pereţi, la discreţia unui anchetator abuziv, ci intr-o sală de judecată şi in privirile a peste 100 de oameni, intre care nu se agitau doar cadeţii din grupurile de presiune ale Securităţii, ci şi reprezentanţi ai unor legaţii străine. Şi povestea audienţei sale la Hitler s-a dezvăluit asistenţei in alte culori, adică in culorile ei veritabile.

Nu era adevărat că in februarie 1934 ar fi plecat la Berlin pentru a se pune la dispoziţia Führerului german, impreună cu enoriaşii săi. Pacha il cunoştea pe Emil Scherer, secretarul asociaţiei catolice de binefacere "Bonifacius Verein" din Germania, şi acesta il indemnase să-l informeze pe Hitler cu privire la situaţia membrilor comunităţii catolice din Banat, "să-i spun că o parte din ei sunt alături de el şi să-i cer să atragă atenţia propagandiştilor săi să inceteze cu agitaţiile impotriva Bisericii Catolice, deoarece aceasta duce la dezbinări de care el nu are nevoie in cadrul politicii sale de expansiune". In fond, Augustin Pacha dorea să evite alunecarea enoriaşilor săi spre extremismul nazist, in arhivele Siguranţei şi ale Serviciului Special de Informaţii existănd suficiente dovezi ale antipatiei clericilor catolici faţă de politica Führerului german. Insă, din aceste arhive, moştenitoarea Siguranţei - Securitatea romănă - alegea, numai ceea ce-i convenea şi putea susţine alegaţiile ei necinstite şi iresponsabile. Apoi, inainte de a solicita audienţa la Hitler, Augustin Pacha se consultase şi cu nunţiul apostolic de la Berlin, Cesare Orsenigo.

Moment in care delegatul completului de judecată l-a intrebat: "Cesare Orsenigo era italian?" Episcopul de Timişoara, luat prin surprindere, a răspuns: "Cred că era italian".

Cesare Orsenigo, a mai declarat Augustin Pacha, l-a sfătuit să intre la Hitler, "insă să nu spun că am fost trimis de el". Şi grefierul a adăugat, cu de la sine putere, in stenograma depoziţiei episcopului: "Deoarece atunci ar fi clar pentru intreaga lume că Vaticanul susţine politica hitleristă şi astfel atitudinea Vaticanului ar fi dată pe faţă". Cuvinte pe care episcopul catolic de Timişoara nu le rostise şi nici nu au fost auzite de asistenţă. Intrase in audienţă la Hitler impreună cu Francisc Kräuter, care putea să depună mărturie despre ce se discutase atunci. Nu putea să refuze participarea la unele manifestări ale Grupului Etnic German, deoarece credincioşii l-ar fi desconsiderat. Iar şcolile catolice le predase aceluiaşi grup in urma unei dispoziţii emise de Vatican, ajunsă la el prin Andrea Cassulo. Da, salutase cu salutul nazist la două reuniuni ale Grupului Etnic German, una de la Timişoara şi alta de la Aradul Nou, pentru că toţi germanii, in epocă, uzau de acelaşi salut, in fond un salut roman.

Nici audierea lui Francisc Kräuter, fost consilier şcolar pentru şcolile Episcopiei catolice din Timişoara, n-a produs rezultate convenabile pentru completul de judecată, deşi stenogramele au fost copios prelucrate. Se cunoştea cu Pacha din 1918 şi, incepănd din 1925, pănă cănd au fost arestaţi, s-au invitat reciproc la masă in fiecare duminică. Apoi a confirmat intru totul cele spuse de Augustin Pacha despre audienţa la Hitler, ceea ce s-a şi consemnat in fişa de chestionar: "Majoritatea credincioşilor fiind catolici, l-a salutat in numele lor. După aceea i-a cerut lui Hitler să nu admită propagandiştilor săi din Banat să agite populaţia germană impotriva catolicilor". Doleanţă la care Hitler a replicat: "Voi atrage atenţia conducătorilor nazişti asupra celor semnalate de voi, să nu se mai producă in viitor astfel de agitaţiuni injuste impotriva Bisericii Catolice din Banat".

In plus faţă de ceea ce declarase Pacha, Kräuter a precizat că audienţa le-a fost aranjată de ministrul de Externe german de atunci, Konstantin von Neurath. Şi a mai spus: "Pacha mi-a atras in mod special atenţia să nu divulg faţă de nimeni faptul că Orsenigo, nunţiul apostolic de la Berlin, a fost de acord ca noi să mergem in audienţă". Insă asta nu pentru că Vaticanul n-ar fi vrut să se ştie că sprijinea hitlerismul, cum fusese interpretată situaţia de către Securitate. Dimpotrivă, Vaticanul evita orice fel de relaţii cu noul regim din Germania şi pănă atunci nici un episcop catolic din Reich nu-i solicitase vreo audienţă lui Hitler şi nici nu il contactase in alte imprejurări. Totuşi, se pare că pe preşedintele completului de judecată nu-l prea interesau asemenea explicaţii şi l-a intrebat şi pe Francisc Kräuter ceea ce il intrebase şi pe Augustin Pacha: "Cesare Orsenigo era italian?". "Fireşte, era italian" - a răspuns Francisc Kräuter, la fel de surprins ca şi episcopul de Timişoara. Şi a adăugat: "Nu era vina lui Augustin Pacha că mulţi germani din Banat priveau cu ochi buni politica Führerului de la Berlin".

Exceptăndu-i pe clericii romano-catolici din lot - Iosif Waltner, Iosif Schubert, Johannes Heber şi Adalbert Boros - , ceilalţi acuzaţi nu ştiau despre ce era vorba şi nu inţelegeau de ce au ajuns in acelaşi proces cu Augustin Pacha. Insă, curănd, va veni şi răndul clericilor in speţă să nutrească acelaşi sentiment de nedumerire. Şi asta deoarece componenţa lotului, intr-adevăr, era neobişnuită şi derutantă pentru fiecare dintre cei inghesuiţi in boxa culpabililor. Clericii de la Arhiepiscopia din Bucureşti şi de la Episcopia din Timişoara nu-l cunoşteau decăt pe Clemente Gatti. Acesta habar nu avea cine erau Gheorghe Săndulescu, Lazăr Ştefănescu şi Petre Ţopa. Eraldo Pintori nu-i cunoştea decăt pe romăni şi pe compatriotul său Gatti. Iar Petre Ţopa nu-l cunoştea decăt pe Eraldo Pintori. Astfel incăt era căt se putea de normal ca fiecare din ei să se teamă că va trebui să răspundă pentru fapte de care era totalmente străin.

Solicitare

"Să-i spun că o parte din ei sunt alături de el şi să-i cer să atragă atenţia propagandiştilor săi să inceteze cu agitaţiile impotriva Bisericii Catolice, deoarece aceasta duce la dezbinări de care el nu are nevoie in cadrul politicii sale de expansiune"

Augustin Pacha

La ordine

"Voi atrage atenţia conducătorilor nazişti asupra celor semnalate de voi, să nu se mai producă in viitor astfel de agitaţiuni injuste impotriva Bisericii Catolice din Banat"

Adolf Hitler

Atenţionare

"Actul de acuzare se citeşte pentru ca acuzaţii să ştie de ce sunt vinovaţi. Socotesc că acuzatul Iosif Waltner, in loc să dea atenţie construcţiei localului, aparatelor de stingere a incendiilor, frizurii şi căscatului, este mai bine să asculte ce se citeşte,

ce i se pune in sarcină"

Ovidiu Teodorescu,procurer

Nedumerire

"Exceptăndu-i pe clericii romano-catolici din lot - Iosif Waltner, Iosif Schubert, Johannes Heber şi Adalbert Boros - , ceilalţi acuzaţi nu ştiau despre ce era vorba şi nu inţelegeau de ce au ajuns in acelaşi proces cu Augustin Pacha. Insă, curănd, va veni şi răndul clericilor in speţă să nutrească acelaşi sentiment de nedumerire. Şi asta deoarece componenţa lotului,intr-adevăr, era neobişnuită şi derutantă pentru fiecare dintre cei inghesuiţi in boxa culpabililor"

Mihai Pelin

"Contrabandă" cu monede de aur

Petre Ţopa este o altă victimă a procesului contra diplomaţilor italieni din 1951. El se născuse la 15 iunie 1889, in comuna Malovişte, Bitolia, din Iugoslavia, aromăn de origine etnică. A fost ridicat de Securitate la 15 mai 1951, de la domiciliul său de pe Str. 11 iunie nr. 17. Şi el ar fi fost recrutat de Bruno Manzone, in 1946, in reţeaua de spionaj a Legaţiei Italiei, iar in mai 1950, cănd Bruno Manzone părăsea Romănia, Petre Ţopa fusese preluat de Eraldo Pintori. In aprilie 1951, cănd se pregătea să plece la Beirut, Eraldo Pintori il prezentase colegului său Leo Giacomello. In afară de asta, Securitatea mai avea un dinte impotriva lui Petre Ţopa: acesta ii incredinţase lui Bruno Manzone 24 de monede de aur şi primise contravaloarea lor, in lei romăneşti, de la Eraldo Pintori. Dacă ar fi avut puţină răbdare, monedele respective i-ar fi fost confiscate de Securitate, spre binele regimului comunist.

Manifeste contra regimului

In procesul diplomaţilor Legaţiei Italiei la Bucureşti, din septembrie 1951, a fost implicat şi Gheorghe Săndulescu, acuzat de "legături dubioase" cu străinii. El se născuse la 23 martie 1907, in comuna Comani din judeţul Teleorman, fiul lui Ioan şi al Niculinei, domiciliat in Sibiu, pe Str. George Coşbuc nr. 26.

A fost reţinut de Securitate la Bucureşti, unde se stabilise de căteva luni, la 6 mai 1951. In aprilie 1947, avocatul Ioan Aburel şi generalul Valerian Pădure il iniţiaseră in afacerea Partidului Social-Creştin. In anul următor, Ioan Aburel ii aşezase in braţe un proiect de statut şi diverse manifeste ale partidului, după care dispăruse ca măgarul in ceaţă, sub pretextul că ar fi fugit in Austria. Nici generalul Valerian Pădure n-a mai fost de găsit. In primăvara lui 1949, mai preciza documentul semnat de Teodor Micle, in colaborare cu Gheorghe Săndulescu, Lazăr Ştefănescu declanşase reactivarea Partidului Social-Creştin, lansănd alte manifeste şi procedănd la recrutarea de membri noi, din diverse localităţi ale ţării. O parte din matriţe şi manifeste fuseseră depistate la Vasile Marinescu şi la Ioan Alecu.

Citeşte mai multe despre:   special,   timisoara,   pintori,   eraldo,   eraldo pintori,   decăt,   bucuresti,   petre,   impotriva,   iosif,   judecata,   hitler,   deoarece,   berlin,   pacha,   augustin,   waltner,   catolice,   german,   krã¤uter,   ţopa,   augustin pacha,   iosif waltner,   bisericii catolice,   iosif schubert,   ada,   kr

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de