Interviu - Dezvăluiri din cazul Tornatore

Corespondenţa din Italia
Cazul regizorului italian Giuseppe Tornatore, bătut şi jefuit la Roma de trei romăni, ţine in continuare primele pagini ale ziarelor italiene. Jurnalul Naţional l-a intervievat pe magistratul care s-a ocupat de cazul Tornatore, in contextul in care marţi unul dintre cei trei agresori romăni a evadat din penitenciarul pentru minori, unde fusese reţinut.


Giuseppe Corasaniti a făcut o declaraţie ingrijorătoare pentru noi, in presa italiană, in urmă cu două zile: dintre cei 500 de deţinuţi străini din inchisoarea Regina Coeli din Roma, 270 sunt cetăţeni romăni, ceea ce inseamnă mai mult de 50%. Prilej pentru un interviu mai amplu.


Jurnalul Naţional: Aţi fost procurorul care s-a ocupat şi de cazul regizorului Tornatore?
Giuseppe Corasaniti: Da, eu m-am ocupat şi de cazul Tornatore. Ca de altfel de numeroase cazuri in care sunt implicaţi romănii. Dar cazul Tornatore a atras atenţia tuturor tocmai pentru că victima este foarte cunoscută.

• Care este situaţia romănilor in inchisorile italiene? (La intrebarea noastră, Corasaniti işi nuanţează declaraţia preluată de presa italiană)

Datele au fost publicate tocmai in urma anchetei Tornatore. Trebuie confruntate cifrele şi la nivel naţional, centralizate de Ministerul de Justiţie. Este vorba de date variabile, numărul deţinuţilor romăni din inchisori oscilează de la o zi la alta. Oricum, este comunitatea cea mai reprezentativă in acest domeniu la nivel european.

Tipuri de infracţiuni

• Vă confruntaţi zilnic in Tribunalul de la Roma cu procese "per direttissima" (in procedură de urgenţă) care au drept acuzaţi cetăţeni romăni. Care sunt infracţiunile cele mai frecvente pentru care ei sunt acuzaţi?

In primul rănd, furturi şi jafuri - să zicem cele tradiţionale. Dar şi un alt tip, mult mai avansat din punct de vedere tehnologic - clonarea cărţilor de credit. Al treilea tip este cel referitor la exploatarea prostituţiei, care este la urma urmei tot un delict impotriva patrimoniului.

• Care este situaţia delincvenţei romăneşti la Roma? Aţi declarat pentru Il Giornale că "in Capitală este vorba de o situaţie de urgenţă cu privire la criminalitatea romănească".

Nu trebuie să arătăm cu degetul şi să invinovăţim o intreagă comunitate. Dar in acelaşi timp, cel mai prost medic e cel care nu vede unde e problema. Nu trebuie să generalizăm, dar nici nu trebuie să ne facem că nu vedem lucrurile aşa cum sunt. Se ştie că in ariile metropolitane importante, cum ar fi, de exemplu, New York, există un grad mai mare de criminalitate, de multe ori legat de o anumită etnie care se "impune" la un moment dat in teritoriu, de exemplu, mexicanii. Eu insumi am trăit o experienţă asemănătoare: bunicul meu a fost emigrant in Statele Unite timp de cincizeci de ani. Era perioada de inflorire a criminalităţii italiene in America. In aceeaşi situaţie se găsesc romănii in Italia de azi. Iar romănii oneşti suportă consecinţele. Eu am o bună impresie despre comunitatea romănească. Ca profesor la Universitatea La Sapienza am avut şi am mulţi studenţi romăni pe care ii apreciez.

Nevoia de cooperare

• Aţi declarat că e necesară o cooperare mai puternică cu instituţiile din Romănia. La ce anume vă referiţi?

Trebuie consolidată responsabilitatea publică la toate nivelurile instituţionale, nu numai la nivel de poliţie. Şi nu numai la nivel local, ci şi naţional şi european. Mă refer in primul rănd la circulaţia şi la disponibilitatea datelor. De exemplu, cazul celor şapte italieni omorăţi in august in Germania. Am avut o colaborare strănsă cu organele competente de la Duisburg, un dialog la nivel de magistratură. Ceea ce ne-a condus la o anchetă rapidă şi cu rezultate. Un asemenea tip de colaborare trebuie să existe şi intre Romănia şi Italia.
Dar mai există un tratat european de colaborare, care, desigur, trebuie şi el aplicat. Insă cu Romănia e nevoie de un parcurs mai lung pentru a ajunge la standardele europene. Nu sunt necesare doar tratate bilaterale, ci trebuie aplicate in mod eficient tratatele UE deja in vigoare.

• Cum ar funcţiona colaborarea pe plan practic?

Vă dau un exemplu. Cănd este arestat un romăn pentru un furt in Italia, ar trebui să se ştie in timp real dacă este vorba de o persoană periculoasă, cunoscută organelor din Romănia sau nu. Problema a fost rezolvată cu succes in relaţia cu Satele Unite, cu privire la delictele comise de italienii noştri. Poliţişti italieni colaborează curent cu poliţia americană, ajungănd la rezultate mult imbunătăţite. Un magistrat din statul de provenienţă al infractorului poate ajuta foarte mult intr-o anchetă. Cunoaşte limba, cultura, semnalele intre bande. Dar mai ales cunoaşte specificul fiecărei arii de criminalitate.

• Dar la Roma operează un grup de şase agenţi romăni care, conform declaraţiilor oficiale, colaborează deja cu poliţia locală.

Da, dar in special in ce priveşte operaţiunile din taberele de nomazi. Colaborarea ar trebui extinsă. De exemplu, la criminalitatea aşa-zis curată, cum ar fi clonarea cărţilor de credit. In domeniul criminalităţii tehnologice s-a făcut pănă acum foarte puţin. E necesară o cooperare zilnică. Şi mai trebuie promovată legalitatea. Există oportunităţi de angajare in Italia, iar majoritatea romănilor sunt muncitori cinstiţi.

Romii, veşnica poveste

• Care este atunci situaţia romilor in Italia, in ceea ce priveşte delincvenţa?

Italia are obligaţii particulare faţă de cetăţenii romi, care nu sunt o problemă numai italiană, ci europeană. Ar trebui mărit şi in Italia gradul de sensibilitate şi toleranţă faţă de cei de etnie romă. Există şi romi italieni, cum sunt şi de alte naţionalităţi.

• Cum vedeţi viitorul comunităţii romăneşti in Italia?

Comunităţile in Italia se integrează cu timpul. Istoria şi experienţa o confirmă. Am declarat-o şi ziarelor din Italia, dar unele nu au citat. A fost cazul grecilor sau polonezilor, care in momentul aderării la Uniunea Europeană erau intr-o situaţie asemănătoare. Dar apoi s-au integrat perfect. De asemenea, in Tribunal am văzut romăni care au contribuit la arestarea conaţionalilor lor care au comis delicte. Legalitatea trebuie trăită cu convingere. Trebuie, de asemenea, să informăm tinerii romăni, care cad prea des victime ale reţelelor criminale. In aceeaşi zi in care am arestat agresorii lui Tornatore, am arestat alţi trei băieţi romăni pentru furt. Toţi păreau absolut normali, nicidecum criminali. Deci există o şansă. La fel, tinere care sosesc in urma unei promisiuni de a lucra la familii, ca ingrijitoare, şi sfărşesc in stradă ca prostituate. Mulţi cred că Italia e o ţară de distracţie, in care se căştigă uşor. Nu e aşa! Italia are şi ea problemele ei, iar romănii care vin aici trebuie să se informeze bine inainte de a decide.


NOTĂ: Giuseppe Corasaniti este procuror (Pubblico Ministero) la Tribunalul din Roma, expert in criminologie informatică, profesor la Universitatea La Sapienza, catedra de Sociologie a Dreptului, şi autor de numeroase manuale de drept in informatică şi tehnologie a informării. Nu a dorit să-i facem publică imaginea.