Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
I-am propus ministrului Dănuţ Andruşcă un interviu în luna iunie. Mi-a răspuns că pentru o vechime de doar cinci luni în funcţie ar fi prematur. Să aşteptăm câteva realizări, să nu vorbim doar de promisiuni, a fost argumentul refuzului. Acum, Dănuţ Andruşcă este ,,propus pe surse” pentru remaniere din cauza lipsei din peisajul mediatic. Cum răspunde cel mai tăcut ,,remaniabil”? Evident, cu moneda ...faptelor. Ministerul Economiei are după nouă luni de la instalarea echipei Dăncilă importante proiecte în derulare şi acumulează prin ,,Operaţiunea Damen” o experienţă care îngrijorează anumite cercuri de interese-preluarea controlului statului în companii de importanţă strategică.
Jurnalul: Domnule ministru, de ce evitaţi ieşirile în public şi dialogul direct cu ziariştii?
În primul rând, nu sunt de acord cu ideea de la care pleacă această întrebare. Nu evit nici ieşirile publice, nici dialogul direct cu ziariştii, dovadă acest interviu. M-am prezentat public în faţa Parlamentului, că a fost Senat sau Camera Deputaţilor, de fiecare dată când am fost solicitat, la fiecare moţiune simplă. O singură dată nu am putut ajunge la Ora Guvernului, din motive ce au ţinut de sănătate şi care, Slavă Domnului, s-au remediat. Am participat la toate evenimentele publice ale companiilor din portofoliul Ministerului la care am fost invitat. Am efectuat şi vizite în teren, atunci şi când a fost cazul, de exemplu pe şantierul BRUA de la Podişor. Nu am făcut încă spectacol din asta, şi nici nu am de gând să fac. Nu sunt un politician cu zeci de ani de vechime, cum au unii dintre cei care mă atacă pe acest subiect, dar cele mai imporante lecţii politice le-am primit în campania electorală din decembrie 2016. Atunci, când mergeam din localitate în localitate în judeţul Neamţ, pe care sunt mândru să-l pot reprezenta în Parlament, am făcut cunoştinţă cu un om simplu, din popor cum se spune prin părţile Neamţului. Iar acest om mi-a povestit mult timp despre problemele cu care se confrunta el în viaţă. L-am ascultat, am stat de vorbă, şi la final mi-a spus ceva de genul acesta: „Domnule, la toate alegerile vin politicienii şi ne fac capul mare cu promisiuni. Nu apucăm să deschidem noi gura, cât vorbesc ei. Domle’, ştii ce mi-a plăcut la mata?! Că m-ai ascultat!” Şi din această discuţie eu am reţinut două lucruri. Unu: Pe cetăţeni îi interesează mai mult ce faci, decât ce spui. Doi: Oamenii apreciază politicienii care vorbesc cu măsură, când trebuie.
Dănuţ Andruşcă: Consideraţi că abilităţile de comunicare intră în fişa postului de ministru?
Abilităţile de comunicare sunt una, abilităţile de a face spectacol politic sunt alta. Sigur că abilităţile de comunicare intră în fişa postului de ministru. Dar Ministerul Economiei comunică instituţional. Aşa cum v-am spus, m-am prezentat în faţa Parlamentului, când am fost solicitat, am susţinut în faţa presei bilanţul la şase luni de mandat, am vorbit public la diferite evenimente, cu prezenţa presei. Nu am făcut, încă, interviuri televizate, dar asta nu înseamnă că Ministerul Economiei nu comunică. Dimpotrivă, pot spune că Ministerul Economiei comunică în mod transparent şi face acest lucru destul de des. Ministerul Economiei comunică instituţional, prin Biroul de Presă, prin purtătorul de cuvânt, răspundem tuturor solicitărilor de presă care ne sunt adresate, aşa cum răspundem tuturor întrebărilor şi interpelărilor care ne vin din partea parlamentarilor.
Aş vrea să depăşim acest subiect al prezenţei lui Dănuţ Andruşcă la televizor, pentru că nu cred că pe cineva în România interesează să mă vadă pe mine la televizor, cât vrea să vadă că economia merge. Asta cred că îi interesează pe cei care plătesc taxe şi impozite. Iar aşa cum am spus şi eu, aşa cum au spus colegii mei din Guvernul României, aşa cum au confirmat şi instituţiile internaţionale: economia României merge bine.
Citește pe Antena3.ro
Imaginaţi-vă ce şi-ar dori să vadă acţionarii unei companii de la Directorul General: ar prefera să vadă rezultate, adică acţiuni care să le aducă dividende, sau ar vrea să vadă spectacol? Eu aşa tratez acest mandat: misiunea mea este să mă ţin de treabă şi să aduc dividende pentru cetăţeni şi pentru ţară.
Tensiunile din PSD credeţi că vor să vă transforme într-un paratrăznet pentru a le prelua? Cum se va rezolva conflictul cu Ţuţuianu?
Nu vreau să comentez mai mult pe marginea acestui subiect, dincolo de ceea ce am spus deja. Îl voi acţiona în judecată pe dl Ţuţuianu. În rest, eu cred că trebuie să ne concentrăm atenţia pe adversarii externi ai PSD, că nu sunt deloc puţini, decât să ne pierdem timpul şi energia pe lupte interioare. PSD este un partid prea puternic şi are un mandat prea important pe care l-a primit în decembrie 2016 pentru a ne risipi concentrarea. Avem un program de guvernare de implementat, pentru că pentru asta ne-au dat românii votul şi încrederea lor în cifre record la alegerile parlamentare. În ceea ce mă priveşte, spun un singur lucru: Am fost, sunt şi voi rămâne un jucător de echipă.
Ce puncte importante din programul de guvernare, ce revin ME le-aţi rezolvat până acum în mandatul dv?
Am salvat Şantierul Naval din Mangalia, am asigurat cele mai mari fonduri pentru apărare în industria de apărare din ultimii 10 ani de zile, în valoare de 69 de milioane de lei, programul de dezvoltare durabilă a resurselor minerale este în grafic, programul de utilizare a siturilor contaminate pentru investiţii brownfield este şi el în grafic, a fost reglementată marcarea metalelor preţioase cu marca statului, programele privind dezvoltarea şi consolidarea drepturilor consumatorilor sunt şi ele în grafic, aşa cum sunt programele de informare a consumatorilor, lucrările efective la BRUA au început şi sunt în grafic, investiţii în dezvoltarea Reţelei de Transport Energie sunt în curs de derulare, privatizarea Vestmoldtransgaz a fost finalizată.
Toat acestea sunt doar câteva exemple. Vă asigur că munca de la Ministerul Economiei este mult mai complicată şi mai consumatoare de timp şi energie, decât se vede din afară, pentru că acest Minister este un fel de Cenuşăreasă. Se munceşte mult, cu responsabilitate şi patriotism şi vreau să profit de această ocazie pentru a mulţumi fiecărui angajat al Ministerului pentru efortul său.
,,Operaţiunea Damen” este unică în modul de acţiune al statului român în privinţa scoaterii din impas al unei mari companii. Poate fi aplicată şi în alte cazuri?
-,Operaţiunea Damen” aşa cum o denumiţi dumneavoastră este unică şi din altă privinţă. Este unică pentru reprezintă o nouă abordare economică a statului, care alege să se întărească pe piaţă, în loc să vândă şi să privatizeze totul. Pentru că aşa a fost până acum timp de 28 de ani: societăţile s-au privatizat, au fost vândute, iar statul a căutat să fie implicat cât mai puţin în economia reală. Acum, noi venim cu un alt model. În loc să fim acţionari minoritari, am ales să fim acţionari majoritari, pentru a păstra controlul asupra unui obiectiv strategic industrial. Alegem să salvăm o societate care înseamnă nu doar peste 1.500 de locuri de muncă, dar care reprezintă şi principalul punct de sprijin al comunităţii locale din Mangalia.
Revenind la modul de acţiune poate fi aplicat şi în alte cazuri, bineînţeles. Iată ce s-a întâmplat exact la Mangalia: S-a creat o societate mixtă între Şantierul Naval 2 Mai SA Mangalia şi grupul olandez Damen. Damen a cesionat gratuit 2% din acţiuni, astfel încât statul român prin Şantierul Naval 2 MAI să devină acţionar majoritar. Beneficii acestei înţelegeri sunt multiple. Printre ele se numără relansarea activităţii şi redresarea situaţiei financiare a şantierului. De asemenea, statul recapătă controlul asupra unui obiectiv de interes strategic, în timp ce Damen vine cu un portofoliu de clienţi, know-how şi investiţii, iar forţa de muncă specializată este protejată. Deci, toată lumea câştigă.
Mai mult, Damen investeşte milioane de euro în fiecare lună, din iulie şi până acum, iar pe termen mediu, adică în câţiva ani, va dubla numărul de angajaţi din şantier, adică va ajunge să angajeze peste 3.000 de oameni.
S-au grăbit unii să mă acuze că am cedat către Damen managementul. În primul rând că ipoteza este falsă: Nu am cedat nimic, pentru că nu am avut ce să cedez. În fosta societate mixtă DMHI, coreenii aveau managementul, iar statul român era şi acţionar minoritar. Deci, ce a cedat Andruşcă? În schimb, ce este diferit acum, este că statul român este acţionar majoritar, deci are pârghii de control. Am reuşit acest lucru fără să cheltuim un leu din bugetul statului, doar prin negocieri. Acest lucru arată cât de multe se pot obţine prin negociere, atunci când ai o linie politică fermă şi un obiectiv clar de atins. Se pot obţine rezultate importanet şi fără fie cheltuiţi bani, acesta este cel mai important mesaj de reţinut.
Proiectul BRUA este cea mai substanţială investiţie în infrastructura strategică a României, cu importanţă determinantă pentru sistemul regional de transport al gazelor. Care sunt noutăţile în realizarea investiţiei?
Proiectul BRUA se află în grafic în ceea ce priveşte execuţia din teren, lucru pe care l-am şi putut constata recent printr-o vizită de lucru alături de directorul Transgaz, Ion Sterian. Am vizitat şantierul din zona Nodului Tehnologic Podişor, judeţul Giurgiu. La punctul de lucru de la Podişor, care este kilometrul zero al BRUA. În prezent, se lucrează pentru proiectul BRUA pe 17 şantiere, fiind implicaţi un număr total de aproximativ 500 de muncitori în această fază a construcţiei. Din discuţiile purtate, a reieşit că acest număr de angajaţi este aşteptat să crească în viitor. Proiectul este împărţit în 100 de tronsoane a câte 5 kilometri de conductă de gaze pe fiecare tronson şi, repet, este în grafic, de la un capăt la altul. După cum ştiţi, BRUA este un proeict de importanţă vitală pentru regiunea noastră, ce constă în construirea unui nou coridor de transport de gaze. Acest nou coridor vizează diversificarea rutelor de transport de gaze naturale din regiunea Mării Caspice înspre Europa Centrală, valorificarea unor noi surse de gaze naturale în perimetrele off-shore din Marea Neagră, precum şi valorificarea volumelor de gaze naturale aferente acestor surse pe piaţa românească şi europeană şi posibilitatea curgerii fizice bidirecţionale permanente pe interconectările cu Bulgaria şi Ungaria. Este un proiect pentru care până acum s-au semnat contracte şi ordine de începere a lucrărilor în valoare de peste 330 milioane de euro, ceea ce este o sumă foarte mare.
Concomitent cu construcţia BRUA, Guvernul României are în vedere un proiect naţional pentru extinderea reţelelor de gaze naturale începând cu anul 2019. În acest sens, Guvernul a aprobat deja un Memorandum în acest an privind aprobarea Programului naţional de gaze naturale, care înseamnă îndeplinirea unei măsuri foarte importante din Programul de Guvernare referitor la creşterea calităţii vieţii populaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte accesul la căldură. Este vorba despre un program multianual ce are ca obiectiv realizarea de noi reţele de transport şi sisteme de distribuţie a gazelor naturale în localităţile în care nu există acces la gaze şi extinderea reţelelor de transport şi sistemelor de distribuţie deja existente. Beneficiarii acestui program sunt municipiile, oraşele, comunele, inclusiv satele din componenţa acestora, precum şi unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară,
Vreau să luăm BRUA drept studiu de caz pentru ce înseamnă bun management. BRUA nu este singurul proiect al Transgaz, care mai gestionează şi proiecte de dezvoltare al Sistemului de Transport Gaze Naturale, ca să nu mai spun despre preluarea Vestmoldtransgaz şi construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău. În tot procesul de comunicare publică, Transgaz a ales să se preocupe de gestionarea proiectului şi de faptul că lucrările sunt în grafic şi că Faza I va fi finalizată la timp anul viitor. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Vestmoldtransgaz. Asta înseamnă să te ţii de treabă, nu de spectacol. BRUA reprezintă un model pentru ceea ce-mi doresc să reprezinte mandatul meu de ministru: fapte, nu vorbe.
Transelectrica are de realizat lucrări importante pentru mărirea capacităţii de intreconectare cu alte pieţe de energie electrică. Apar şi informaţii alarmiste despre posibile sincope în sistemul energetic, cauzate de întârzieri în modernizarea reţelei de transport. Cum răspundeţi la aceste îngrijorări?
Transelectrica are în lucru un proiect de importanţă strategică. Mă refer la închiderea inelului de 400 kV al României, o adevărată autostradă energetică a ţării. Până la sfârşitul anului, Transelectrica va finaliza prima porţiune din Axul 2 Banat (Linia Electrică Aeriană de 400 kV Porţile de Fier – Reşiţa – Timişoara – Săcălaz – Arad), respectiv reabilitarea segmentului de linie electrică aeriană 400 kV Anina-Reşiţa. Inelul de 400 kV este realizat în proporţie de circa 64%, restul de circa 36% reprezentând segmente care fie se află în lucru, fie în diferite stadii de pregătire. Inelul de 400 kV are o lungime totală de aproximativ 1.796 de kilometri. Un proiect similar este în lucru şi la Bucureşti, unde se realizează inelul de 400 kV al Capitalei. Ambele proiecte, atât cel de la nivel local, cât şi cel de la nivel naţional, au drept scop creşterea siguranţei în funcţionare a sistemului şi a celei de alimentare a consumatorilor.
În primele şase luni ale acestui an, Transelectrica a realizat investiţii în valoare de 166 de milioane de lei, au fost modernizate 3 staţii de transformare şi alte 14 se află în curs de modernizare, a fost obţinută o co-finanţare de 27 milioane de euro de la Comisia Europeană pentru construirea liniei electrice Cernavodă – Stâlpu, iar prima tranşă de 2 milioane de lei a fost deja încasată, Linia Oradea-Bekescsaba, o investiţie de peste 83 de milioane de lei a fost deblocată după 10 ani, iar lucrările de modernizare a Staţiei Suceava, important nod energetic din nordul ţării şi o investiţie de 24 de milioane de lei, au fost finalizate.
În ceea ce priveşte interconectarea cu alte pieţe de energie electrică, linia Reşiţa-Pancevo, o investiţie de 81,5 milioane de lei, a fost finalizată în luna mai, iar Transelectrica realizează în prezent demersuri pentru a deschide o reprezentanţă în Chişinău, pentru a întări cooperarea pe această dimensiune cu fraţii de peste Prut. Iată alte fapte concrete.
Reconversia zonelor miniere este un subiect aproape uitat de dezbaterea publică. Cum se derulează programele din domeniu?
Reconstrucţia suprafeţelor pe care s-au desfăşurat activităţi miniere, pentru a fi reintroduse în circuitul economic, trebuie să fie o prioritate pentru Ministerul EConomiei. Au fost inventariate până în prezent 89 de situri contaminate. După reintroducerea în circuitul economic ele pot fi folosite pentru crearea de alte activităţi industriale, agricultură şi silvicultură. Partea de organizare şi inventariere a fost finalizată în proporţie de 90%. Beneficiile acestei activităţi sunt multiple. Se rezolvă probleme complexe de mediu, terenurile vor fi redate comunităţilor locale şi, în plus, se asigură depoluarea apelor sau solului. Toate acestea se vor efectua printr-un program derulat pe fonduri europene, deci sunt beneficii suplimentare pentru economie. Sigur, asta nu înseamnă că am rezoltat automat toate problemele ce ţin de minierit, dar este un pas imporant.
Ce dosare preia Ministerul Economiei în perioada preşedinţiei României la Consiliul European? Ce proiecte de politici economice promovaţi în acest cadru?
O prioritate a Ministerului Economiei pe durata în care România va prelua Preşedinţia Consiliului UE va fi realizarea obiectivului de aprofundare a Pieţei Interne vizând asigurarea unei funcţionalităţi depline, corecte şi eficiente a acesteia, inclusiv din perspectiva celor patru libertăţi fundamentale – persoane, bunuri, servicii şi capitaluri, cu impact imediat în ceea ce priveşte creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.
Poziţia Ministerului Economiei este că industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu orizont cel puţin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale din UE, precum şi impactul determinat de evoluţia digitalizării şi inteligenţei artificiale. Toate acestea sunt lucruri pe care le-am spus la Bruxelles, cu diferite ocazii.
Din perspectiva competitivităţii, România acordă o atenţie majoră consolidării politicii industriale. Trebuie să urmărim menţinerea în UE unei bazei industriale puternice care să asigure competitivitatea economiei, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.
De asemenea, industria de apărare ocupă un loc important în viitorul Cadru Financiar Multianual. O creştere a investiţiilor domeniului apărării şi cooperarea pentru dezvoltarea capabilităţilor de apărare, reprezintă cerinţe esenţiale pentru punerea în practică a Strategiei globale a UE pentru securitate şi apărare. Prin dezvoltarea unei puternice baze industriale şi tehnologice comune putem dezvolta o cultură în domeniul apărării şi securităţii în care cetăţenia europeană este apreciată la adevarata sa valoare, subliniind, în acelaşi timp, rolul esenţial al acestei industrii în apărarea intereselor Europei în materie de securitate şi în respectarea angajamentelor internaţionale asumate, pentru democraţie şi pentru statul de drept
Avem o echipă tânără şi dinamică pentru a asgiura partea ce ne revine din Preşedinţia Consiliulu UE. Colaborăm strâns cu Reprezentanţa Permanentă a României de la Bruxelles, iar eu personal am avut numeroase dialoguri cu omologii mei, atât la la Bruxelles, cât şi în diferite alte contexte informale. Am toate motivele să fiu încrezător că ne vom onora cu onoare, mândrie şi demnitate toate obligaţiile în contextul Preşedinţiei UE.
Ce proiecte personale aveţi după ce se încheie mandatul de ministru? Ce puteaţi realiza mai bine şi nu aţi reuşit?
Eu nu am venit la Ministerul Economiei cu proiecte personale. De acest lucru sunt foarte mândru. Aşa cum am spus şi cu prilejul bilanţului de şase luni: Mă consider un om de bună-credinţă, discret, onorat să muncesc pentru ţara mea. Asta am făcut până acum la Ministerul Economiei, am muncit pentru ţara mea. Ministerul acesta îţi răpeşte foarte mult timp, pentru că este un minister complicat, cu speţe foarte complexe, cu implicaţii extrem de importante. Sunt mândru de munca pe care am depus-o, atât eu, cât şi echipa pe care am coordonat-o. Am un singur lucru să-mi reproşez: am avut prea multă răbdare şi prea mult bun-simţ cu oameni care aveau în mod evident o agendă personală, care, mult prea des, intra în conflict cu cea a interesului public.
Dănuţ Andruşcă, alături de Ion Sterian, directorul Transgaz, la kilometrul zero al BRUA, punctul de lucru de la Podişor, judeţul Giurgiu
