Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Anul acesta, în cadrul evenimentului se omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu. Cea de-a 36-a ediție a evenimentului organizat ca o tabără de vară pentru iubitorii de SF va avea loc în perioada 1-8 august 2025, avându-l ca oaspete de onoare pe celebrul cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu. Traian Bădulescu, purtător de cuvânt al Academiei de vară Atlantykron, a povestit, în exclusivitate pentru Jurnalul, cum a început aventura Atlantykron și care au fost cele mai importante momente.
Cum a început Atlantykron? Cine a participat la primele ediții și ce înseamnă Insula Atlantykron?
Traian Bădulescu: Academia Atlantykron are trei fondatori, trei lideri - vizionarul, organizatorul și profesorul. Vizionarul, Alexandru Mironov, organizatorul, coordonatorul Academiei de la bun început, Sorin Repanovici, iar profesorul este scriitorul Aurel Cărășel - cu peste 70 de volume publicate. Le sunt recunoscător tuturor și, bineînțeles, Sorin Repanovici înseamnă mult pentru mine. El este sufletul, unul dintre mentorii mei, el organizează acest eveniment și își sacrifică - dar cu plăcere - o parte din fiecare an pentru Atlantykron. Mă bucur că am și avem alături pe unul dintre cei mai buni organizatori, nu numai din România, cred că și din lume. Prima mea participare a fost în 1993, când aveam 16 ani, și de atunci am rămas fascinat de oamenii care se întâlnesc acolo, în mijlocul naturii, o școală fără ziduri, între copaci. Din 2001 sunt onorat să fiu purtătorul de cuvânt al evenimentului. În curând voi „aniversa” un an de ședere pe această insulă magică. Un an din viața mea am stat pe această insulă, alături de oameni minunați. În primul an au fost 40 de participanți temerari și s-a stat doar la cort. Din al doilea an de organizare oficială, în 1991, am avut și un bac ponton, curent electric, condiții mai bune. Firește, majoritatea participanților aleg să stea la cort. Inclusiv o parte din invitații străini, indiferent că vin din SUA, Italia, Thailanda... Inițial, Atlantykron era tabără de creație Science Fiction. Concursuri zilnice de literatură SF sau de grafică și pictură. Din 2001, Atlantykron a devenit Academie de vară.
Cum ai început să scrii SF?
În 1991-1992, participam la Sala Dalles la vizionări de filme urmate de dezbateri, evenimente organizate de domnul Mihai Bădescu, care împreună cu domnul Alexandru Mironov au realizat vestita emisiune „Știință și Imaginație”, la TVR. Doream să recuperez colecția revistei Anticipația și domnul Bădescu mi-a spus: „Păi, du-te la Casa Presei, la redacția Știință și Tehnica și Anticipația”. Acolo l-am întâlnit pe un om extraordinar, Constantin Pavel, Cătălin, cum îi spunem noi, care are și o editură și el m-a debutat cu primul volum. Atunci tocmai înființa un cenaclu de Science Fiction peste o săptămână, Planetar SF. A fost pur și simplu un hazard, am fost omul potrivit la locul potrivit și din acel moment am început să scriu. Chiar dacă primul meu „roman” și sper să regăsesc caietul, este repovestirea Plutoniei lui Obrucev, scrisă la 6-7 ani, când eram clasa I. Este drept, n-am publicat foarte mult, am publicat în volume colective. Am doar un volum momentan, deși am în lucru mult mai multe și nu numai Science Fiction, dar și turism, chiar și literatură mainstream. Sper să îmi găsesc concentrarea să pot să scriu mai mult. Volumul meu de debut se numește „Secretul Emisferei”, publicat de Editura Pavcon, și reunește povestirile mele scrise de la 15 până la 30 de ani.
Pasiunea mea pentru literatura Science Fiction este foarte veche, moștenită și de la tatăl meu, Traian Bădulescu Senior, care a cochetat și cu scrisul, dar a fost înainte de toate un pictor desăvârșit. Primele mele cărți citite au fost oarecum Science Fiction. Am început să citesc de la patru ani și jumătate, pentru că părinții mei și bunicii îmi citeau cărți și s-au trezit la un moment dat că încep să înțeleg și eu literele. Primele mele cărți citite au fost Aventurile lui Habarnam, semnate de un mare scriitor rus, Nikolai Nosov, apoi Vladimir Obrucev, cu Plutonia și Țara lui Sannikov. Bineînțeles, după aceea i-am descoperit pe Jules Verne, pe H.G. Wells, mulți și pe mulți alți scriitori americani, ruși, francezi, români. M-a fascinat întotdeauna literatura Science Fiction pentru că nu e neapărat numai despre viitor, e o parabolă a realității pe care o trăim. Că până la urmă, dacă ne amintim și filmele Star Trek, au reprezentat societatea actuală, dar cu o parabolă, să spunem, a viitorului. Dar Science Fiction nu înseamnă neapărat să scrii numai despre viitor. Sunt și trecuturi alternative, avem și political fiction și multe alte genuri.
Care e legătura între literatura SF și turism?
Nu e deloc complicat. Mentorul meu, Cătălin Pavel, care m-a invitat în cenaclul de Science Fiction, fiind și jurnalist, mi-a zis că merit să fiu jurnalist, că ar fi pentru mine o direcție bună. Mă gândeam la așa ceva, pentru că îmi plăcea să scriu, să observ, să constat, să transmit, să comunic, așa că am dat examen la Școala Superioară de Jurnalistică (SSJ), unde am intrat foarte bine și din presă, fiind jurnalist, am început colaborările încă din liceu, dar mai ales fiind în facultate. La un moment dat am coordonat o serie de ghiduri de turism ale Bucureștiului și, tot ca jurnalist, am început o colaborare și, după aceea, am fost angajat la Ziua Turistică, care a fost un săptămânal de turist foarte bun, între 1997 și 2002. Deci, din Science Fiction am ajuns jurnalist și, ca jurnalist, m-am specializat pe turism, pentru că și noi, jurnaliștii, ne specializăm pe anumite domenii. Și cam pe scurt, aceasta este povestea. Trei pasiuni toate, și literatura Science Fiction, și filmele inclusiv, dar prefer literatura în primul rând, cărțile, dar și jurnalismul, și turismul.
Care au fost cele mai importante ediții ale evenimentului de pe insula Atlantykron, de-a lungul timpului și ce vedete au participat?
Traian Bădulescu: Printre cei mai importanți ani ai Academiei Atlantykron s-au numărat 1999, când ediția a fost dedicată Eclipsei totale de soare, 2001 - când insula a găzduit Eurocon, Convenția Europeană de Science Fiction, 2014 - când Academia a aniversat 25 de ani de existență și 2019, când au fost aniversați 30 de ani. În 2020, Academia Atlantykron a fost organizată doar în mediul online, sub genericul „New Horizons” („Noi Orizonturi”), în perioada 1-5 august, iar ulterior au mai fost organizate, lunar, conferințe online sub genericul „Mini Atlantykron Days”. Academia Atlantykron a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalități, precum scriitorii de SF Norman Spinrad (președintele Societății Scriitorilor de SF și Fantasy din SUA la acea vreme), Joe Haldeman, Robert Sheckley, Alain LeBussy, Ion Hobana, astronomul Harald Alexandrescu, artiștii Ioan Gyuri Pascu, Cristian Grețcu, formația Barock, geneticianul Jonathan Cowie, Bridget Willkinson (președinte al Societății Europene de SF), biologul Alexandru Ecovoiu, Gheorghe Fodoreanu (fost președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism), Peter Moon (scriitor american), cosmonautul Dumitru Prunariu, naistul Nicolae Voiculeț, violoncelistul și artistul Adrian Naidin.
Citește pe Antena3.ro
Cât de cunoscut este acest eveniment, la nivel internațional?
Traian Bădulescu: Un film de prezentare al Academiei de Vară Atlantykron, publicat pe YouTube în septembrie 2008, realizat și prezentat de David Anderson, a atins un record mondial la numărul de accesări pentru un film educațional. Intitulat „NextGeneration: Atlantykron”, filmul a ajuns în prezent la 23 milioane de vizualizări. În 2014, echipa de organizare Atlantykron a organizat, în parteneriat cu Innovation Travel și cu Autoritatea Națională pentru Turism conferința „Dunărea, comoara turistică a României”, care a reunit peste 300 de participanți și invitați. În ziua conferinței, naistul Nicolae Voiculeț a susținut un concert memorabil. În 2015, Academia Atlantykron a primit, pentru cei 25 de ani de activitate aniversați în 2014, câteva distincții bine meritate, precum nominalizarea acordată la Gala revistei Foreign Policy la secțiunea cercetare alături de Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, toți laureații premiilor Ad Astra 2014 și o serie de cercetători români remarcabili din țară și străinătate și nominalizarea acordată de Radio România Cultural la secțiunea „Educație și învățământ”. Iar în 2017, 30 de jurnaliști, bloggeri și agenți de turism, din România și din străinătate, veniți să descopere potențialul turistic al regiunii Cernavodă în weekendul 28-30 iulie, în cadrul „Festivalului Dunării”, eveniment organizat de Innovation Travel și de Primăria orașului Cernavoda, au asistat la deschiderea Academiei Atlantykron și au participat la o conferință dedicată relației dintre individ și comunitate - „Orașul Quantic pentru oameni înțelepți” - dar și despre dezvoltarea și promovarea turismului dunărean.
Ce legătură are cosmonautul Dumitru Prunariu cu Atlantykron?
Dumitru Dorin Prunariu, unicul cosmonaut al României, chiar acum, în mai, a aniversat 44 de ani de la zborul său în spațiu, a venit prima oară la Academia Atlantykron în anul 2012, chiar dacă, bineînțeles, se cunoștea cu mulți dintre organizatori, în special cu domnul Alexandru Mironov, unul dintre fondatorii Atlantykron. Domnul Dumitru Prunariu s-a atașat de la început de această insulă, de evenimentul care are loc acolo, și nu e nicio coincidență, în 2012 am avut și prima teleconferință în direct cu specialiștii NASA care s-au ocupat de misiunea Curiosity de pe Marte. Teleconferința a avut loc la o zi după amartizarea Discovery, cu specialistul Ravi Prakash, împreună cu colega lui Erika Heinz. Atunci, domnul Prunariu, împreună cu domnul Mironov, au inițiat un dialog cu Ravi Prakash, unul dintre mari experții NASA, care a venit și pe insulă anul trecut cu familia lui. Ne-a promis, a venit și va reveni. Din 2012, în fiecare an am avut teleconferințe cu NASA, fiind ținuți la curent cu misiuni de pe Marte, Curiosity, iar mai recent Perseverance. La ediția de anul acesta și-a anunțat încă o dată participarea pe insulă, după ce a fost prezent și anul trecut.
Cine poate participa la evenimentul pe pe Insula Atlantykron? Se face o selecție?
La Academia Atlantykron există o selecție, pentru că pe această insulă totuși nu pot să încapă și să se desfășoare mai mult de 400, maximum 500 de participanți, vorbind despre o insulă cât de două stadioane de fotbal, poate, ca să facem o comparație. Există o selecție, sunt organizațiile partenere, asociații care selectează participanții pentru că pe lângă lectori, pe lângă veteranii insulei, pe lângă scriitori, invitații speciali, publicul țintă, sunt tineri între 16 și 29 de ani. Nu e o tabără de copii, este o academie de vară, cei minori nu pot veni decât însoțiți de un responsabil, iar deși avem mulți copii, ei vin pentru că sosesc cu părinții sau cu bunicii, unii dintre ei s-au și cunoscut pe această insulă, pentru că avem o istorie de 36 de ani. Avem o preselecție și pe site, poate să participe orice tânăr care argumentează de ce dorește să participe. Sunt câteva întrebări la care răspunde. Nu vorbim de o strictețe ca la un examen la o universitate, dar totuși există un criteriu de selecție și mai niciodată nu am fost dezamăgiți de participanții care vin acolo.
Se poate sta și la un hotel sau la o pensiune din apropierea insulei, sau doar în cort, pe insulă?
Traian Bădulescu: În 2001 am avut Eurocon, conferința anuală de science fiction europeană, și am avut doi mari invitați. Printre cei mai mari scriitori de science fiction ai lumii, Norman Spinrad și Joe Haldeman. Norman Spinrad era, la acea vreme, președintele Asociației Scriitorilor Profesioniști de Science Fiction din Statele Unite. Nu pot să spun decât că lui Norman Spinrad i-a plăcut așa de mult atmosfera de pe insulă încât a fost un pic deranjat că era transportat de pe insulă la un hotel din Medgidia, la acea vreme, un hotel bun, și după aceea ajungea a doua zi iar pe insulă. El spunea, vreau să stau și la cort, îmi place atmosfera. Dar fiind un mare scriitor, bineînțeles, a fost și el protejat și cazat împreună cu toți ceilalți invitați speciali. Dar recomandarea mea către participanți este să stea pe insulă, să-i simtă permanent atmosfera timp de 8 zile cât durează evenimentul. Majoritatea stau la cort, vin cu cortul personal, dar avem acolo și un restaurant cu condiții, bineînțeles, de tabără, dar un restaurant mare, avem curent electric, avem internet, avem și câteva bacuri ponton iar invitații speciali care nu vor să stea la cort, stau în cabine pe bac, însă există și posibilitatea cazării la Cernavodă, unde sunt deja câteva hoteluri de calitate, de 3 și 4 stele. Și, bineînțeles, se poate asigura transportul pentru anumiți invitați speciali dus-întors. Firește, evenimentul se bazează pe voluntariat. Nimeni nu este plătit, cu excepția serviciilor care, firește, trebuie plătite. Dar câștigul mental, sufletesc și spiritual este enorm. Cei care vor să afle mai multe detalii pot accesa site-ul oficial www.atlantykron.org.
Mai există astfel de evenimente, în alte țări?
Din ce știu și din ce ne-au zis și partenerii noștri din Statele Unite, nu mai există așa ceva, cel puțin nu pe partea de Academie de Vară. Mai sunt tabere de vară, inclusiv în România, bazate pe dezvoltare personală, să spunem, ori diverse sporturi și activități, dar ceea ce reprezintă Atlantykron este unic în lume. Vreau să-mi subliniez că de trei ori a venit pe insulă și îl îndrăgim și îl cunoaștem, Guy Djoken, președintele UNESCO pe Statele Unite, iar implicată în organizare este Heather Anderson, secretarul general UNESCO - Statele Unite ale Americii, care, cu mici excepții, a venit aproape în fiecare an începând cu 2006. Oricum avem o listă foarte mare de personalități care au venit acolo, inclusiv oameni de stat, miniștri, dar în primul rând scriitori, oameni de știință, artiști. Până la urmă totul a pornit de la Science Fiction. Science fiction-ul este în continuare respectat, avem concursuri, sunt cursuri de literatură, inclusiv science fiction, doar că în concluzie pot să zic că trăim vremuri science fiction. Cine se aștepta? Noi am fost prima oară în anii ’90 pe insulă și ni s-ar fi părut SF că de 25 de ani avem interne, avem drone care filmează conferințele și insula, avem smartphone-uri, teleconferințe transmise pe internet cu oricine din lume, avem toată tehnologia, dar în mijlocul naturii.
Tabăra de vară a literaturii SF
Proiectul Atlantykron se desfășoară de 35 de ani și a fost prezentat cu deosebit interes de către mass-media din România, televiziuni, posturi de radio, ziare, reviste sau edituri, încă de la bun început. Au fost realizate zeci de reportaje, documentare, au fost publicate cărți, au fost realizate filme.
Începând din 1990, Atlantykron s-a aflat în organizarea și sub tutela Ministerului Tineretului și Sportului, și a primit permanent sprijin și susținere din partea mai multor instituții și agenții guvernamentale - ANIF, Regia Pădurilor, Garda de Coastă, Inspectoratul de Jandarmi Județean Constanţa -, din partea autorităților locale - Primăria Cernavodă, a agenților economici locali - Societatea Nuclear Electrica SA, Elcomex SA. La desfășurarea acestui proiect sunt implicate mai multe organizații neguvernamentale de tineret din țară și străinătate, precum Asociația Atlantykron, Centrul pentru Studii Complexe, Asociația Română pentru Sport și Cultură, Forum IT, dar și unele organizații și instituții din SUA, precum World Genesis Foundation. Atlantykron este o insulă sălbatică, un loc care doar pentru zece zile pe an are parte de focuri de artificii, conectare la electricitate, internet de mare viteză pentru conferințele virtuale - idee science fiction la primele ediții din anii ’90, ecrane mari pe care sunt proiectate imagini în premieră de pe Marte și, nu în ultimul rând, conferințele susținute de specialiști din domeniile științei, culturii, artei și comunicării.
An de an, înainte de organizarea evenimentului sunt notificate toate autoritățile statului, respectiv Ministerul Sănătății, Ministerul Afacerilor Interne, Prefectura Județului Constanța și Primăriile celor două comunități - Cernavodă și Topalu -, împreună cu care se dispun măsurile specifice pentru astfel de evenimente și se obțin toate autorizațiile necesare. Timp de 8 zile, 24 de ore pe zi, pe insulă se află o echipă medicală formată din 6 membri, Poliția de frontieră precum și o firmă privată de pază și protecție, pentru a asigura securitatea deplină a participanților. Organizatorii și toți cei implicați în zona de securitate a participanților comunică între ei prin sistemul radio cu circuit închis pentru a minimiza timpul de intervenție în cazul urgențelor.
Traian Bădulescu este și scriitor de literatură SF, fiind unul dintre primii participanți la evenimentul de pe insula de la Cernavodă care a găzduit acest eveniment, imediat după revoluție. În 1990, un mic grup de tineri iubitori de science fiction a ales această insulă îndepărtată drept un loc ideal, deși sălbatic, unde să se desfășoare festivalul anual de science fiction, ocazie care le oferea șansa să studieze și să învețe unii de la ceilalți. Timpul a trecut, condițiile s-au schimbat, dar setea de cunoaștere și de experiențe noi a rămas. După 10 ani, festivalul s-a transformat într-o Școală de Vară. Tradiția a continuat, având în fiecare an sprijinul Guvernului și al unor organizații neguvernamentale din întreaga lume. De-a lungul timpului, pe această insulă au trecut peste 10.000 de invitați, participanți, organizatori.
O punte între vis și știință, între mit și tehnologie
La începutul anilor ’80, România era deja pregătită să își revendice locul în istoria explorării spațiului cosmic. Deși o țară de dimensiuni medii din Europa de Est, România dispunea de o educație tehnică solidă și de o cercetare științifică la standarde internaționale. În contextul colaborărilor internaționale și al participării la misiunile programului Intercosmos, România a intrat în istorie pe 14 mai 1981, când Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul - și până astăzi singurul - român care a zburat în spațiul cosmic, alături de cosmonautul sovietic Leonid Popov, la bordul navei Soyuz-40.
Misiunea sa, desfășurată pe stația orbitală Saliut-6, a durat aproape 8 zile, timp în care a realizat o serie de experimente științifice de importanță majoră. Revenit pe Pământ, Dumitru Prunariu a continuat să se dedice domeniului cosmic, fiind implicat activ în dezvoltarea politicilor spațiale naționale și internaționale. După 1989, a condus Agenția Spațială Română (ROSA), a reprezentat România în Agenția Spațială Europeană (ESA) și în alte structuri de profil.
Academia Atlantykron are onoarea de a-l avea pe Dumitru-Dorin Prunariu alături de mai bine de zece ani, în calitate de invitat special și mentor. Prin participarea sa constantă, el a inspirat sute de tineri și pasionați de știință, împărtășindu-și cu generozitate experiențele și cunoștințele dobândite în cariera sa excepțională.
„Atlantykron este o punte între vis și știință, între mit și tehnologie. Dumitru Prunariu reprezintă pentru noi toți dovada vie că visul zborului în spațiu poate deveni realitate atunci când știința și voința se întâlnesc. A contribuit enorm la formarea unei generații de tineri pasionați de știință, spațiu și inovație, iar prezența sa la Atlantykron, începând cu 2012, a fost și rămâne o sursă de inspirație pentru noi toți”, declară Sorin Repanovici, coordonatorul general al Academiei Atlantykron.
