"Bistroe - problema numarul unu"

ALEXANDRU NASTASE

Jurnalul National: Vorbind de cazul Bistroe, in ce pozitie se afla Romania acum, la sfarsitul lui 2004, comparativ cu luna mai, cand ucrainenii au inceput lucrarile?

Virgil Munteanu: Mai bine decat in luna mai pe de o parte, mai rau decat in mai, pe de alta parte. Mai bine pentru ca datorita demersurilor autoritatilor romane s-au sensibilizat foarte puternic conventiile internationale care au adoptat tot felul de rezolutii. Aceste pozitii au condus la o declaratie, speram sa fie si o decizie, a Kievului de a nu incepe faza a doua a proiectului pana la realizarea si discutarea cu toate conventiile, inclusiv cu noi, a unui studiu de impact referitor la ce vor sa faca acolo. Rau este ca faza intai a proiectului a fost declarata inchisa, iar lucrarile pe bratul Chilia continua.

In ce faza este proiectul de construire a acelui dig in estuarul Bistroe, menit sa stopeze curentul nord-sud al Marii Negre?

A fost o furtuna, in noiembrie, care le-a afectat toate echipamentele, au fost rupte conductele de evacuare, probleme mari. Nu au mai reluat activitatea.

Nu au mecanisme de sanctionare

Ce masurile concrete a luat comunitatea internationala impotriva proiectului Bistroe?

Masurile concrete s-au rezumat la aceste rezolutii care, pe de o parte, condamna realizarea canalului, pe de alta parte solicita oprirea lucrarilor, iar in al treilea rand, solicita ca orice lucrare sa aiba la baza vestitul studiu de impact. Insa foarte multe din aceste conventii nu au mecanisme de sanctionare. E o problema mare daca pentru o situatie critica, mecanismele de interventie si de determinare a unei parti semnatare a conventiei prin care sa opreasca lucrarile aproape ca nu exista.

Si atunci ce se poate face?

Daca ma refer in particular la Conventia Ramsar, in 2005 va avea loc Conferinta partilor semnatare, prilej cu care noi vom ridica din nou aceste probleme, eventual vom propune chiar o rezolutie de adoptare a acestor mecanisme de sanctionare si de oprire a acestor lucrari distructive.

Avem puterea sa modificam statul acestor conventii?

Noi facem o propunere. Decizia e luata de conferinta partilor semnatare, important e sa le prezentam argumente. In situatia in care Bistroe va fi dus la bun sfarsit si nu va fi sanctionat, orice parte semnatara a acestor conventii va putea face la fel, ceea ce e un pericol potential imens la nivel planetar.

Cat de bine se cunoaste situatia de pe Bistroe la aceste conventii?

Este problema numarul unu! In toate aceste conventii!

Ce inseamna in sens practic ca Bistroe este problema numarul unu a acestor Conventii?

Este problema care trezeste cel mai mare interes, problema cea mai bine cunoscuta. Toti stiu acum de Bistroe. Daca pana acum un an intrebai pe unul din vreo conventie internationala ce-i Bistroe, evident nu primeai nici un raspuns. Acum, cand pronunti Bistroe, toti stiu canalul din Ucraina. Important este ca s-a constientizat acest proiect agresiv.

Pana la urma, de ce au inceput ucrainenii aceste lucrari si de ce le continua in ciuda acestor proteste?

Nu cred ca o asemenea concluzie poate fi trasa. Pana cand va fi finalizat tot canalul mare, Bistroe va fi infundat de sedimente si iar trebuie sa inceapa dragajele. Asta va continua la nesfarsit. Nu stiu ce argumente ai sa continui lucrarile cand toata lumea le condamna. Problema nu este, practic, un canal, problema este Delta Dunarii. Imi amintesc de reuniunea Ramsar de la Valencia din 2002, s-a spus ca sunt doua probleme extrem de urgente pe glob. Una era intentia construirii unui canal in Delta Dunarii. Nu se stia ca va fi Bistroe, intentia construirii unui canal in Delta a fost numita "o mare problema a Planetei".

Cat de bine au abordat autoritatile din Romania problema Bistroe?

S-a considerat ca tot ce inseamna actiunile Romaniei in plan diplomatic sa fie coordonate de Ministerul Afacerilor Externe. Vorbim de niste pozitii luate la nivel international. Imi amintesc de niste solutii care si acum ma amuza, cu realizarea unui baraj pe Dunare, cu tot felul de canale taiate, construirea unei hidrocentrale… Problema este ca eu cred ca cei din diplomatie si-au facut treaba in sensul in care au activat toate conventiile internationale. Sa-i faca sa se opreasca este destul de dificil. Nu stiu ce se va intampla, daca se vor opri sau nu. Incerc sa gandesc logic, totusi ce se doreste? Bani cheltuiti, condamnari publice, organizatii neguvernamentale puse in cap, procese in instanta, si pentru ce? De ce toate aceste tensiuni cu Romania, balizele, reamintesc tot ce s-a intamplat in ultimele sase luni, cand, daca s-ar fi facut asa cum s-a solicitat de la inceput un studiu de impact independent, impreuna cu noi, cu conventiile internationale, uite, vrem sa facem un canal, vedem e bine, nu e bine, era o maniera perfecta. Poate ca nu exista impact sau existau contramasuri sau compensari. Si asta s-a intamplat in permanenta, lipsa lor de a informa.

Care va fi impactul pe care il va avea construirea acestui canal?

In momentul asta, la cateva luni de la inceperea lucrarilor, nu se constata un dezechilibru hidrologic. Nu se stie cat va intra pana de apa sarata din mare pe bratul Chilia, cat se va infiltra ea in panza de apa freatica la padurea Letea? Milioanele de metri cubi de sedimente descarcate in mare vor afecta flora submersa si celelalte verigi din lantul trofic. Aceste sedimente vor fi aduse de curentul nord-sud din Marea Neagra spre Litoralul romanesc. Se deterioreaza iremediabil conditiile in care biodiversitatea crestea in mod natural. Acest canal va avea impact asupra populatiilor de pesti marini migratori, sturioni si la scrumbie. Delta din Ucraina va fi distrusa complet. Pe noi ne intereseaza sa ne aparam delta noastra, iar masurile pe care specialistii le-au stabilit reprezinta ceva cu totul senzational. Reconstructia Deltei pe o suprafata imensa va insemna cel mai mare proiect de acest fel. Acum in lume se discuta de reconstructie ecologica pe 10 ha, 50 ha, noi discutam 50.000 ha, 100.000 ha. Este ceva cu totul exceptional.

Interesele Consiliului Judetean

Care vor fi primele lucrari?

Proiectul este structurat in doua faze. Se intinde pe 10 ani. Are o valoare de 31 de milioane de euro. Evident ca poate fi facut si mai devreme daca sunt banii necesari. Si are doua componente majore. Prima este reconstructia ecologica pura, adica toate amenajarile care au fost create inainte de 1990, agricole si piscicole, vor fi reconstruite pentru refacerea cadrului natural si a zonelor naturale din Delta. Acum in cele agricole creste porumb, in cele piscicole, care nu mai au apa, cresc pepeni. Cam asta e situatia. Sunt in administrarea Consiliului Judetean Tulcea. Si este important ca ele sa fie reconectate la regimul natural de inundatii, pentru a recrea zonele de reproducere a pestelui, zonele de cuibarit pentru pasari, vegetatia. A doua etapa - decolmatarea de canale. Prioritare sunt Sireasa, Pardina, Stipoc, Chilia si Bobina. Toate acestea sunt in partea de nord a Deltei, tangente fiind cu bratul Chilia.

Ce probleme ar putea aparea? Din nou banii?

Nu cred ca problema banilor va fi o problema. Va fi doar o decizie de natura politica. Acele amenajari nu ne apartin noua, ele sunt domeniu public de interes judetean. Statul nu va fi interesat sa faca investitii pe un teren care nu-i apartine. Avem doua optiuni: reconstructia in interesul Deltei, al Romaniei, si al doilea, pastrarea unor interese locale, de grup, perpetuarea lor, care vor incerca oprirea lucrarilor. De aceea e nevoie de optiune politica.

Ne putem astepta la piedici interne, deci?

Da.

Din partea cui?

Din partea Consiliului Judetean. Noi am incercat sa transformam aceste amenajari in zone publice de interes national astfel incat noi sa fim administratori si sa putem face lucrarile. Reactia CJ a fost violenta. Proiectul se va face daca nu vor prevala alte interese.

Ce alte interese?

Foarte simplu. Aceste amenajari aduc bani la CJ, prin redeventa. Toate aceste zone sunt concesionate. Ei spun peste tot ca sunt de acord cu aceste lucrari, dar ca terenurile sa ramana ale lor. Nu este normal si nici legal ca statul sa bage bani in ceva ce nu-i apartine.