Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
In fiecare an calamitatile fac un numar semnificativ de victime in intreaga lume. Pot guvernele sa intervina pentru diminuarea pierderilor de vieti omenesti? Radu Popa, unul dintre cercetatorii romani care colaboreaza cu NASA, explica de ce guvernantii ar trebui sa aiba constiinta incarcata.
Jurnalul National: Caldurile excesive au facut deja victime si anul acesta, ca si inundatiile si uraganele. Pot guvernele sa faca ceva pentru ca numarul mortilor sa scada?
Radu Popa: Da. Categoric s-ar putea face ceva daca politicienii ar avea o strategie. Obligatia noastra, a oamenilor de stiinta, este sa oferim masuratori pe care politicul si economicul sa le foloseasca. Noi oferim periodic date care prezinta situatia unei regiuni. Guvernele stiu foarte bine ca intr-un an vor avea anumite probleme din cauza caldurilor foarte mari, a inundatiilor sau a uraganelor. Se stie aria in care se vor produce, intensitatea si perioada. Nu se poate calcula cu precizie matematica unde si cand vor avea loc aceste fenomene, dar din statistici se stie clar ca ele vor exista si se pot face niste calcule aproximative ale pierderilor. Daca oamenii politici ar calcula de la inceputul anului bugetul astfel incat sa poata interveni in aceste cazuri,
s-ar putea depasi situatia de criza.
Responsabili prin absenta masurilor
Guvernele sunt vinovate de pierderile anuale de vieti omenesti si de pagubele materiale in caz de calamitati?
Categoric da. Din moment ce ei stiu la ce trebuie sa se astepte si nu iau masuri, e ca si cum ar fi direct vinovati. Ei sunt platiti pentru a avea grija de problemele oamenilor. Americanii au un buget pentru calamitati, pentru ca se stie din statistici cam ce cheltuieli de acest fel vor fi intr-un an. Acolo unde aceste fonduri nu exista sau sunt prost gestionate, politicul este vinovat. A nu lua masuri de protejare a resurselor pentru a putea ajuta sinistratii, cand stii sigur ca acestia vor exista din cauza problemelor de mediu, este la fel de grav ca si cand ai veni cu buldozerul sa le darami casele. Se poate asigura un buget pentru sistemul sanitar. Astfel s-ar putea interveni mai eficient in situatii de canicula. Pierderile de vieti omenesti sunt inevitabile in astfel de cazuri, dar numarul lor poate fi redus de la un an la altul, printr-o serie de masuri.
Exista totusi o selectie naturala. Cum isi "gestioneaza" natura propriile crize?
Natura nu controleaza ce face fiecare enzima in particular, ci controleaza organizarea resurselor. Intotdeauna va exista un numar de morti in urma unei calamitati. In caz de canicula, moartea oamenilor devine o problema statistica. Important este ca pierderile sa fie cat mai mici. Iar asta e o problema a politicului. Referitor la societatea de consum se poate aplica acelasi principiu. Cand analizezi sisteme dinamice complexe, ai doua variante viabile: ori maresti resursele, ori restrictionezi consumul. Crizele din aceste sisteme nu se pot solutiona prin management, dar politicienii cauta doar astfel de solutii. De fapt, crizele nu se rezolva, ci se muta problema dintr-un loc in altul. Sistemul trebuie sa fie controlat astfel incat sa fie mentinut la resursele minime.
Ucraina a atacat pentru prima oară Rusia cu rachete ATACMS. Reacția Moscovei
Citește pe Antena3.ro
Ar trebui sa ne asteptam la o criza de proportii in urmatoarea perioada?
Va exista o criza a petrolului, care se va declansa peste 200 de ani. Poate fi atenuata si chiar evitata, doar prin aceste doua actiuni, cresterea resurselor sau restrictionarea consumului. Aici, economistii ar spune ca poate fi solutionata criza prin cresterea costurilor petrolului. Asta va produce o criza a umanitatii, pentru ca se va ajunge la lupte de strada. Oamenii vor lupta pentru supravietuire, iar asta ne va degrada ca fiinte umane.
Cum ar trebui organizat sistemul economic pentru a se evita aceste crize devastatoare?
Cu cat este mai organizat un sistem, cu atat devine mai vulnerabil. Un exemplu din lumea biologica este meduza. Ce se intampla daca tragi 400 de gloante intr-o meduza? Ea inoata in continuare fara probleme. Fiinta umana, in schimb, este foarte complexa, dar si foarte vulnerabila la orice interventie haotica. Acelasi lucru se poate spune si despre sistemul economic. Pericolul apare atunci cand el devine foarte complex si nu mai poate fi controlat. Greseala de la care pleaca si politicienii si economistii este incurajarea cresterii societatii. Cresterea numerica nu este o solutie pentru rezolvarea crizei, ci o masura de accentuare a ei. Aparent, se mareste numarul platitorilor de taxe si avem mai multa forta de munca, deci productivitate. Dar productivitatea trebuie masurata in raport cu consumul. Cresterea populatiei inseamna suprapopulare si consum excesiv de resurse, care va duce inevitabil la o criza majora din toate punctele de vedere.
Cu pasi mari spre dezastru
A venit momentul pentru guverne sa spuna stop consumului de resurse?
Guvernele nu vor lua masuri pana nu se va ajunge intr-o situatie de criza majora. Acum inca nu s-a declansat criza. Dar ea se apropie. Un exemplu pe care noi il dam la curs este urmatorul: Ai o sticla de lapte in care exista bacterii. Ele se inmultesc dublandu-si numarul in fiecare ora. Calculul este facut astfel incat in exact 24 de ore bacteriile sa consume tot laptele. Consecinta consumului hranei este, evident, moartea tuturor. Intrebarea este: in ce moment se va autosesiza "guvernul bacteriilor" si va spune: "Stop! A mai ramas jumatate din lapte. Reduceti consumul si inmultirea!". Raspunsul este: cu o ora inainte de terminarea resurselor de hrana, atunci cand nu se mai poate face nimic. Politicul si economicul nu tin cont de aceste consecinte care vor afecta omenirea in ansamblu. Au in vedere doar interesele de moment. Din punctul de vedere al xenobiologului, o societate este vie in momentul in care, in orice situatie, interesul de grup calca in picioare orice interes personal.
"Politicienii si economistii stiu care vor fi consecintele consumului excesiv al resurselor si al incalzirii globale. Nu se vor lua masuri pana nu vor exista calcule exacte. Asta este de fapt o pacaleala. Nu se poate spune cu precizie matematica ce se va intampla, dar din studii reiese cu aproximatie. Nu se poate spune exact unde va fi uraganul si la ce ora sau cu ce intensitate. Dar se stie ca intr-un an, in anumite perioade, va fi canicula, va ploua torential sau vor fi tornade si ca vor muri oameni. Ar putea fi redus numarul acestor morti" - Radu Popa, colaborator NASA, cercetator stiintific
|
CERCETATOR ROMAN PRELUAT SI PROMOVAT DE NASA
| ||
|
