Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică, lămureşte efectul coronavriusului asupra plămânului.
Florin Condurăţeanu: - Ce procese rele declanşează virusul ăsta blestemat în plămân, încât se îngreunează schimbul de oxigen din aerul aflat în alveole şi vasul de sânge?
Prof. dr. Paul Stoicescu: - Plămânul se aseamănă cu un burete. În plămân se află numeroşi săculeţi cu aer proaspăt ajuns din respiraţie. Aceşti săculeţi mulţi, alveolele, asigură multă suprafaţă de transfer al oxigenului din aerul respirat către vasul de sânge cu hematiile lui, ce vor duce sângele oxigenat spre tot organismul. Coronavirusul irită peretele alveolelor și, ca reacţie de apărare, vin acolo celule multe de contracarare a iritaţiei. Se formează şi ceva lichid, infiltrat pulmonar. Mulţimea de celule de autoapărare şi secreţia apărută „îngroaşă” peretele spaţiul de transfer dintre alveolă şi vasul de sânge. Apare pneumonia interstiţială - acest spaţiu de încărcare a sângelui de la aerul alveolei se numeşte interstiţiu. Astfel, apar dificultăţile respiratorii din cauza coronavirusului. Vârstnicii au, într-un fel, mai uzat acest spaţiu de transfer între aerul proaspăt şi sânge prin ani lungi de funcţionare şi îngroşarea peretelui alveolei, plus lichidul, aşa că virusul amplifică la bătrâni pericolele.
F.C.: - Care este diferenţa între complicaţia la plămâni provocată de coronavirus şi o pneumonie obişnuită?
Citește pe Antena3.ro
Prof. dr. P. Stoicescu: - Deosebirea se observă la examenul radiologic, opacitatea din plămân în caz de coronavirus este mai intensă, mai accentuată faţă de pata din plămân cauzată de o pneumonie generată de bacterii, nu de virus. Tusea din cauza virusului coronarian este seacă, tusea din pneumonia obişnuită este cu expectoraţie. Febra din îmbolnăvirea de coronavirus este mai mare. În afectarea de coronavirus, se simte o durere în gât, tuse seacă, febră mare, dureri musculare, astenie, stare de oboseală exagerată, dar nu apar mucozităţi în nas, precum în caz de gripe, răceli, viroze.
F. C.: - Tusea apare şi în astm, în sezoanele reci, mai des...
Prof. dr. P. Stoicescu: - Tusea în astm nu e însoţită de temperatută. În 80% din cazurile de astm cauza este alergică. Frigul face mai dese crizele de astm. Suferindul de astm nu trebuie să iasă brusc de la cald la rece, să poarte fular ridicat şi în dreptul gurii. Iarna se aeriseşte mai rar camera, se creşte concentraţia de alergeni, de aceea e cazul să se deschidă fereastra zilnic. În locuinţă, alergeni sunt acei păianjenii minusculi, acarienii, de aceea se impune a scoate covoarele, mochetele din dormitor, să se mute şi bibliotecile cu prea multe cărţi, acolo se ascund acarienii. Suferinzii de astm trebuie să folosească cele două spray-uri, unul bronhodilatator - pentru momentul crizelor de astm, al doilea spray, antiinflamator, care se aplică zilnic pentru a acţiona asupra cauzei şi vizează rărirea crizelor de astm.
Utilizarea antibioticelor în pneumonii se face doar la indicaţia medicilor. Dacă plămânii nu se infectează cu microbi, nu se folosesc antibiotice, doar la semnul suprainfectării medicii prescriu antibiotice. Doar medicul propune medicamente împotriva tusei. Înghiţirea antitusivelor domoleşte pe moment tusea, dar microbii, virusurile rămân şi se întârzie trecerea la medicaţia împotriva acestor germeni.
