Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Piaţa asigurărilor RCA este departe de a se calma. Plafonarea pe termen de şase luni a tarifelor nu este decât o măsură arbitrară şi temporară, iar ea va fi urmată de o nouă explozie a tarifelor. Noile normele RCA, care urmează să fie adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), conţin încă multe prevederi care sunt în dezavantajul consumatorilor. Pe acest fond, Parlamentul a declanşat procedura de debarcarea de la conducerea ASF a lui Mişu Negriţoiu, el fiind considerat principalul vinovat de situaţia în care s-a ajuns. Începerea campaniei electorale a dus însă la amânarea acestei acţiuni. Despre toate acestea, în interviul de mai jos realizat cu Cristian Muntean, preşedintele Asociației Societăților de Service Auto Independente (ASSAI).
R: În primul rând v-aş întreba câte service-uri reuneşte ASSAI?
C.M: ASSAI reuneşte un număr de 172 de unităţi service, din care 51 de unităţi service sunt membri activi, iar 121 de unităţi sunt membri susţinători.
R: Cum aţi caracteriza relaţia service-urilor cu companiile de asigurări?
C.M: Relaţia cu societăţile de asigurări rămâne una extrem de tensionată în continuare. În continuare, termenul de constatare a daunelor se realizează în multe cazuri în afara termenului legal de cinci zile, răspunsurile la reconstatări sunt trasmise de către inspectorul de daune în afara termenului legal de trei zile, în majoritatea situaţiilor. În continuare sunt introduse extrem de multe dosarele de daună în cercetări, în mod abuziv, de către mulţi asigurători, cercetări ce durează 90 de zile, perioadă în care păgubitul RCA, nevinovat de producerea evenimentului asigurat, trebuie să aştepte şi să suporte toate aceste umilinţe, în condiţiile în care sub 5% dintre aceste investigaţii se confirmă ca fiind fraude, restul de 95% reprezentând, de fapt, modalitatea legală a asigurătorului de a amâna plata despăgubirii. Plata despăgubirii este făcută în majoritatea cazurilor în afara termenului legal, iar atunci când este realizată, aceasta este în peste 85% dintre cazuri diminuată, adică păgubitul RCA, nevinovat de producerea accidentului, este bun de plată pentru acele diferenţe. În ciuda acestor probleme cunoscute, inclusiv de către ASF, nu sunt aplicate sancţiuni firmelor de asigurări care încalcă legea. Arbitrul asistă rânjind cum se produc faulturi de către o echipă şi refuză să intervină.
Citește pe Antena3.ro
R: La cât se ridică valoarea restanţelor pe care companiile de asigurări le au faţă de service-uri?
C.M: Nu pot da o cifră exactă, dar aceasta este sigur de ordinul zecilor de milioane de euro. În ciuda faptului că Fondul de Garantare a Asiguraţilor s-a comportat neaşteptat de bine în soluţionarea despăgubirilor, din cauza procedurilor legale îndelungate, aproximativ 8.000 de păgubiţi ai societăţii Astra, peste 30.000 de păgubiţi ai societăţii Carpatica şi aproximativ 1.900 de asiguraţi ai societăţii Forte Asigurări nu şi-au primit până în prezent despăgubirile legale pentru pagubele suferite. Aceste plăţi ce urmează să fie efectuate depăşesc 55 de milioane de euro.
R: Sunt service-uri care au intrat în faliment pentru că nu şi-au încasat banii de la asigurători?
C.M: Sigur ca da. Sunt sute de astfel de situaţii, inclusiv amici de-ai mei care au pus lacătul pe prăvălie.
R: Care este cea mai veche restanţă şi care este cea mai mare?
C.M: Exemplu comunicat de catre un coleg din Roman: dosar scadent în data de 21 februarie 2014 (City Insurance) neachitat nici în prezent. Cea mai mare dauna achitată a fost după aproape doi ani de proces în instanţă şi executare silită (City Insurance). Această sumă a fost achitată unui service din Bucureşti şi a fost de aproximativ 90.000 de euro şi a inclus şi penalităţile de întârziere, costurile cu avocatul, expertize şi alte costuri judiciare. Autoturismul în cauză era un Maserati. Dacă dauna ar fi fost achitată în termenul legal, plata ar fi fost în jur de 32.000 de euro. Prin neplata daunei în termen legal, societatea a achitat în plus încă aproximativ 58.000 de euro. Ce să spun? Felicitări service-ului! Felicitări şi ASF-ului care în urma reclamaţiei primite pe această speţă, a trimis păgubitul la plimbare şi să îşi rezolve problema în instanţa. Soluţia superficială dată de către ASF s-a dovedit a fi un succes!
R: Care sunt companiile de asigurări care plătesc cel mai greu?
C.M: City Insurance şi Asirom. Asirom a început să îşi corecteze conduita de aproximativ o lună şi jumătate, după ce timp de şase luni a acumulat o groază de reclamaţii la ASF. City Insurance este o altă societate de asigurări care plateşte extrem de greu daunele şi aici vorbim de ordinul milioanelor de euro. Caz concret: O persoană a avut în luna august 2016 un accident uşor cu maşina, urmând a fi despăgubit în baza unei poliţe RCA la City Insurance. A fost programat la constatarea daunei de către operatorul Call Center al acestei firme de asigurări la o lună de la solicitare, deşi termenul legal este de cinci zile lucrătoare. Persoana nu a fost mulţumită cu acest termen şi s-a deplasat la centrul lor de constatare din Oradea unde i s-a comunicat faptul că inspectorul de daune este în concediu câteva săptămâni şi în acea perioadă nu există persoane care să îi facă constatarea daunei în acel judeţ. Abia după ce a reclamat la ASF această situaţie, a fost contactat de cineva de la Cluj, din partea asigurătorului, care a venit în Oradea şi i-a făcut constatarea daunei. Cu mare greutate a găsit în luna octombrie un singur service în Oradea, dintr-o lista de service-uri, aşa zise partenere cu City Insurance. Toate celelalte service-uri au refuzat lucrarea pe motiv că această firmă de asigurări are datorii istorice importante neachitate la acele service-uri. Mă întreb: dacă inspectorul de daune este în concediu, toţi pagubiţii RCA ai acestei societăţi de asigurări cu cota importantă în produsul RCA din întreg judeţul Bihor sunt programaţi după o lună? Culmea este că aceste abuzuri au avut loc în condiţiile în care ASF se afla în control la City Insurance în acea perioadă, iar societatea are autorizaţie să vândă în continuare RCA.
R: Cât de justificată este majorarea tarifelor RCA din ultimul an?
C.M: Nejustificată din cel puţin trei motive:
a) Asigurătorii au achitat în ultimul an daune mai mici cu 3%.
b)Asigurătorii au redus comisionul brokerului la jumătate în ultimul an.
c)ASF a dat o normă ce prevede faptul că firmele de asigurări nu mai sunt obligate să aibă reprezentanţă în fiecare judeţ al ţării. Asta înseamnă că sucursalele ineficiente au fost închise, iar asigurătorii şi-au redus costurile administrative.
R: S-au reflectat aceste reduceri de costuri ale asigurătorilor în preţul RCA?
C.M: Dimpotrivă. Poliţa RCA a cunoscut cea mai mare creştere (24%) din ultimele 12 luni, raportată la toate produsele comercializate în România. Iar acest produs mai este şi unul obligatoriu!
R: Putea să facă ASF mai mult pentru a împiedica acest lucru? Sau altfel spus, preşedintele ASF, Mişu Negriţoiu putea face mai mult pentru a împiedica aceste scumpiri în avalanşă?
C.M: Mişu Negriţoiu nu putea face mai mult. Alt preşedinte, chiar şi un alt membru din actualul Consiliu al ASF, ar fi putut face sigur mult mai mult. Este o mare diferenţă între preşedintele ASF şi ceilalţi membri executivi ai ASF. Soluţii erau şi unele mi-au fost prezentate chiar de către aceşti membri. Tariful de referinţă pentru produsul RCA putea fi introdus de multă vreme, constituirea unui pool de asigurare RCA (similar cu poolul de asigurare al locuinţelor), intrarea EximAsig pe piaţa RCA, un control riguros din partea ASF şi ANAF cu privire la eligibilitatea şi legalitatea cheltuielilor efectuate de către firmele de asigurări. Asigurătorii, la unison cu ASF, au dus în ultimii opt ani o politică de dezinformare şi manipulare a asiguraţilor, prezentând informaţii trunchiate care au avut rolul de a ţine o piaţă de asigurări captivă, neinformată şi vulnerabilă. Ani de zile, ASF şi piaţa de asigurări a comunicat faptul că din cauza daunelor mari, poliţele RCA trebuie să crească. Fals!
„Cheltuielile cu despăgubirile reprezintă, in realitate, un procent insignifiant din costul poliţei RCA. În funcţie de clasa autovehiculului, aceste despăgubiri variază între 11 - 40%. Restul de 89 - 60% reprezintă alte cheltuieli ale asigurătorului. În preţul RCA, fiecare dintre noi, achităm un procent de aproximativ 6% care reprezintă un cost al reasigurării”, Cristian Munteanu, preşedintele ASSAI
R: Care este rolul reasigurătorului?
C.M: Noi plătim un reasigurător care să contribuie şi el în cazul în care se produc daune majore. Peste un anumit prag de despăgubire, de regulă de peste 300.000 - 500.000 de euro, suma de plată ce trebuie achitată cu titlu de despăgubire intră în sarcina reasigurătorului.
Cu titlu de exemplu, am să mă refer la accidentul de autocar din Muntenegru de acum câţiva ani. Asigurătorul din Romania a achitat în mod direct până în 500.000 de euro, diferenţa fiind achitată de către firma de reasigurare. Cu toate acestea, firma de asigurări din România nu a raportat că a achitat în realitate câteva sute de mii de euro şi că restul, de peste 3,7 milioane de euro, a fost achitat de către reasigurator.
Aceasta informaţie trunchiată prin omisiune a fost preluată de majoritatea publicaţiilor din România, a fost folosită ca element de marketing pentru acea firmă de asigurări, iar această tragedie a fost exploatată şi a constituit motivul axiomatic prin care ni s-a indus faptul ca „bietul asigurător a plătit o sumă de bani uriaşă din cauza neglijenţei în trafic” şi brusc, din acel moment, a început escaladarea preţurilor RCA pentru transportatori.
ASF şi asigurătorii au ascuns un principiu esenţial al asigurării
„Firmele de asigurări nu sunt proprietarii acelor sume încasate din poliţele RCA, ei sunt administratorii unor fonduri constituite în mod obligatoriu de către soferii din Romania. Cu toate acestea, observăm că administratorul are cheltuieli între 60 - 89% din valoarea acestor sume pe care le administrează. Dacă o astfel de aberaţie ar fi avut loc în Germania, conducerea BAFIN (omologul ASF) şi conducerea acelor firme de asigurări ar fi avut grave probleme de ordin penal. EIOPA (Autoritatea europeană în asigurări) a transmis Guvernului României o scrisoare prin care lauda performanţele ASF în domeniul asigurărilor. Ceea ce mă deranjează enorm la autorităţile române este că nu au transmis o replică pe măsură instituţiei europene, care prin acea scrisoare a sfidat pur şi simplu cetăţenii români şi Guvernul României.
Oare de ce nu îl angajează ei pe Negriţoiu acolo ca să îi conducă spre acelaşi succes, cum a reuşit şi în România”.
R: Cum vi se pare OUG privind normele RCA?
C.M: Lacunară şi în continuare părtinitoare, părând a fi scrisă după dictare de către asigurători. Vă dau două exemple odioase prin efectele pe care le produc:
a)Termenul de plată a despăgubirii în baza poliţei RCA a crescut de patru ori. De la 10 zile, la 40 de zile. Cine câştigă din această modificare? Păgubitul RCA care va trebui să stea cu maşina în service de patru ori mai mult?
b)Sancţiunile aplicabile angajaţilor şi firmelor de asigurări de către ASF sunt de-a dreptul hilare. Atunci când un preşedinte al unei firme de asigurări care câştigă între 15.000 - 27.000 de euro/lună primeşte amenda de 1.000 de lei, adică, 60% din valoarea unui RCA încasat de la un tânăr până în 25 de ani, aceea sancţiune nu are cum să îşi producă efectele. Atunci când o societate de asigurări nu achită daunele cu anii şi primeşte o amendă de 5.000 de lei, adică 45% din valoarea unei poliţe RCA pentru un camion de 16 tone, vorbim din nou de sancţiuni simbolice şi nedescurajante.
Amenzile pentru asigurători sunt simbolice
„ Autoritatea italiană în asigurari aplică o amendă de 60.000 de euro/fiecare daună neachitată în termen legal firmei de asigurări rău platnice ce operează ân piaţa de asigurări italiană. La noi, amenzile sunt de 60 de ori mai mici şi se aplică doar peste un anumit număr de abateri repetate de acelaşi fel într-un interval de timp, într-un mod netransparent şi subiectiv, în funcţie de afinităţile sau disensiunile preşedintelui ASF cu firma de asigurări rău platnica”, Cristian Munteanu.
R: Dacă ne-am raporta la ţările vecine Bulgaria, Ungaria, Polonia sau Cehia, cum stau românii la preţul poliţelor RCA, ţinând cont şi de nivelul veniturilor care, exceptând Bulgaria sunt cele mai mici din UE?
C.M: Dacă ne raportăm la costurile RCA pentru transportatori, România este fruntaşă în privinţa acestor costuri. Pentru un autovehicul de peste 16 tone, situaţia stă în felul următor: Preţul mediu în UE al acestui produs pentru acest tip de autovehicul este de aproximativ 1.800 - 2.000 de euro. Preţurile încep de la 700 euro, preţul mediu în Bulgaria, şi sfârşesc la aproximativ 2.800 de euro, preţul mediu în Germania, aceasta fiind considerată cea mai scumpă ţară pentru produsul RCA din UE. În luna septembrie 2016, preţul mediu al RCA în România, pentru această categorie, a fost de 12.500 lei (2.777 de euro). Dacă ne raportăm la poliţa RCA pentru tineri, suntem din nou în primele locuri: tinerii cu vârsta până în 25 de ani au avut o primă medie tarifară de 1.760 de lei (395 de euro), asta în condiţiile în care salariul mediu net pe economie, la care foarte puţini tineri din România de până în 25 de ani au acces, este de 420 de euro. Preţul RCA pentru celelalte categorii de vârstă ne plasează undeva la jumătatea clasamentului în UE în privinţa preţului RCA.
R: Cum vi se pare propunerea Guvernului de a plafona tarifele RCA?
C.M: O măsură pompieristică ce nu rezolvă situaţia din piaţă, ci doar o amână. Unul dintre aceste rezultate se reflectă deja în preţul RCA pe care îl vor plăti persoanele fizice, conform calculelor făcute de către ASF. Persoanele fizice vor plăti un RCA mai scump, iar categoriile cele mai dezavantajate sunt: persoanele în vârstă (creştere între 35 - 80%), persoanele care nu au avut accidente (creşte nivelul clasei B0) vor plăti mai mult cu 16 - 30%, precum şi persoanele din afara Bucureştiului, cărora poliţa RCA le creşte între 30 - 70%. Peste şase luni, vor creşte preţurile poliţelor RCA şi la transportatori, estimez eu, cu 25 - 30% în primul an de la expirarea termenului de plafonare.
R: Şoferii nu prea au motive de bucurie...
C.M: Parcă ne aflăm cu toţii într-un film SF, cu universuri paralele. Negriţoiu susţinea luna trecută în Parlament că “modelul de gestiune a segmentului de asigurări din România este privit în exterior ca o poveste de succes”, iar EIOPA laudă activitatea Consiliului ASF în scrisoarea transmisa Guvernului României acum ceva timp, deşi în ultimii doi ani, în România, avem şase milioane de şoferi nemulţumiţi, o industrie a transporturilor grav afectată de această criză care s-a lăsat cu multe proteste, o industrie a reparaţiilor auto pusă pe butuci, 50% din piaţa RCA a fost forţată să intre în faliment, iar pagubiţii nu şi-au primit încă despăgubirile, nişte preţuri aberant de mari pentru tineri la un produs obligatoriu, o piaţă a brokerilor ce a scăzut cu 50% în ultimii doi ani.
R: Cum vi se pare că reacţionează piaţa de brokeraj din România?
C.M: Nu au avut reacţii ferme atunci când asigurătorii le-au redus în ultimul an la jumătate comisioanele, nu am văzut reacţii ferme nici când a fost vorba de plafonarea tarifelor la RCA, situaţie care îi afectează şi pe ei. Sunt societăţi de asigurări din România care le oferă după plafonarea tarifelor de către ASF, un comision de 1% pentru poliţele intermediate. Nu este suspectă această lipsă de reacţie a lor?
Scandalurile s-au ţinut lanţ la ASF
R: ASF s-a aflat încă de la înfiinţare în mijlocul unor scandaluri legate de salarii şi modul de recrutare al personalului...
C.M: ASF a fost şi este în continuare o sinecură a politicienilor care au închis în permanenţă ochii la abuzurile şi ilegalităţile firmelor de asigurări, primind în schimb locuri de muncă nemeritate, liniştite, fără bătăi de cap şi extrem de bine plătite pentru soţii, amante, soţi, fii şi fiice, care în domeniul privat nu ar fi fost angajaţi decât pe salarii diminuate cu 70% faţă de cât primesc la ASF. Asta, pentru ca în domeniul privat, salariul reflectă eficienţa şi productivitatea pe care o aduci companiei. Pentru clasa politică, aceste angajări reprezintă o formă de mită mascată.
R: Aveaţi un proiect prin care se propunea transformarea angajaţilor în funcţionari publici şi intrarea personalului ASF în această grilă de salarizare. Ce s-a mai întâmplat cu el?
C.M: Acel proiect a fost sabotat de către clasa politică actuală de teamă că rudele şi amantele să nu devină funcţionari publici. Adică nu cumva aceştia să poarte răspunderea deciziilor şi acţiunilor desfăşurate în timpul serviciului şi, pe deasupra, să li se şi diminueze salariile cu 80%, aplicându-li-se grila de salarizare a funcţionarilor publici. Voi readuce în discuţie acest proiect de lege viitorului Parlament, la începutul anului viitor, când aceştia încep sesiunea de lucru. Poate dă Dumnezeu şi poporul român va avea parte de o clasa politică mai responsabilă şi mai puţin coruptă.
R: Credeţi că întreg Consiliul de Conducere al ASF ar trebui demis?
C.M: Cred că una maxim două persoane din actualul Consiliu s-ar califica să rămână în componenţa viitorului Consiliu al ASF. O persoană este membru executiv, iar cealaltă persoană este membru neexecutiv în actualul Consiliu al ASF.
