"Delfinul" se intoarce in mare

Şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, afirmă că unicul submarin al Marinei Militare, "Delfinul", va ieşi iarăşi in larg după mai bine de zece ani căt a fost legat la chei. Potrivit contraamiralului de flotilă, submarinul este absolut necesar pentru antrenarea echipajelor de pe fregate şi corvete. Totodată, şeful Forţelor Navale anunţă două proiecte majore de achiziţii, care se vor derula pănă in 2012.
Astfel, vor fi achiziţionate vănătoare de mine şi patru corvete, necesare pentru a indeplini obiectivele puse de NATO: siguranţa căilor de comunicaţii din punct de vedere al luptei contra minelor şi apărarea impotriva submarinelor.

• Jurnalul Naţional: Forţele Navale ale Romăniei au fost primele care au trecut la folosirea de militari profesionişti. Puteţi face un prim bilanţ al prezenţei acestora in Marina Militară?

Contraamiral de flotilă Dorin Dănilă: Am fost intr-adevăr structura care a finalizat prima profesionalizarea forţelor. Chiar din decembrie 2004 forţele noastre au fost total profesionalizate, renunţăndu-se la militarii in termen. Mă refer mai ales la anumite specialităţi precum scafandri, radiotelegrafişti, pentru că perioada stagiului militar era insuficientă pentru pregătirea lor. Cursurile de pregătire pentru anumite specialităţi se pot duce dincolo de doi şi chiar cinci ani. Tocmai de aceea a fost nevoie ca unele dintre structuri să le incadrăm cu militari care anterior făcuseră armata. Ulterior, o dată cu profesionalizarea totală a Forţelor Navale, am reuşit să incadrăm şi să ţinem la nivelul cerut militarii voluntari.

• Aţi avut probleme cu recrutarea profesioniştilor?

Problemele care au apărut sunt legate de zona in care a trebuit să recrutăm aceşti oameni. In zona Constanţa, spre exemplu, cererea n-a fost atăt de mare, in schimb, la Tulcea, Brăila, zone care şi din punct de vedere economic nu sunt deosebit de dezvoltate, n-am avut probleme. Am avut şi doi şi trei candidaţi pe loc. In zona Constanţa, Mangalia, in general nu am avut concurenţă. La fel am avut fluctuaţii şi in funcţie de perioada cănd am făcut aceste angajări: pe perioada verii in zona Constanţa şi Mangalia nu s-a reuşit să se asigure numărul de candidaţi. In schimb, s-a reuşit acest lucru pe perioada iernii. Ca o primă concluzie, angajarea acestor militari pe bază de contract a fost benefică pentru Forţele Navale, şi spun acest lucru deoarece am scăpat de o serie de probleme. Inainte veneau obligaţi, in vreme ce acum conceptul lor de a-şi indeplini misiunile este altul. A doua problemă care a dispărut este cea referitoare la costuri. Inainte era nevoie să se reia mereu ciclurile de instrucţie, incepănd de la etapa soldatului şi pănă la cea a specialistului, iar durata stagiului militar nu ne permitea să ajungem cu pregătirea pentru nivelul normal de echipaj al unei nave. Suplimentar, cheltuielile legate de pregătirea şi de menţinerea stării de operativitate a navelor sunt altele cu aceşti militari angajaţi. Noi trebuie să le menţinem nivelul de instrucţie şi, periodic, să existe un flux de reevaluare pentru menţinerea standardelor de interoperabilitate.

Programe de achiziţii

• Marina Militară şi-a fixat ca obiectiv dotarea cu patru corvete. De ce este nevoie de această achiziţie?

Acesta este unul dintre programele majore de achiziţii ale Armatei. Statului Major al Forţelor Navale i-au revenit două programe: cel de vănătoare de mine şi cel de corvete. Forţele Navale trebuie să răspundă la două dintre obiectivele pe care ni le-a pus NATO: siguranţa căilor de comunicaţii din punct de vedere al luptei contra minelor şi al doilea, pentru apărarea impotriva submarinelor, mai ales in ape de adăncimi mici.

Pentru amăndouă categoriile de nave pe care vi le-am specificat s-a ajuns la concluzia, in urma unei analize, că resursa pentru acestea este depăşită. Navele actuale sunt depăşite moral şi fizic. Ele sunt realizate la inceputul anilor ’80, pănă in ’86 cele mai noi, cu tehnică militară exclusiv specifică Tratatului de la Varşovia. Sigur, ne-am măndrit că ele au fost realizate in Romănia, in Şantierul Naval Mangalia, atăt cele de la fluviu, căt şi cele maritime, dar au un mare dezavantaj. Aceste nave nu răspund standardelor NATO. Din punct de vedere conceptual, al ducerii luptei, este clară diferenţa intre concepţia dinainte de ’89 şi cea de astăzi. In acelaşi timp, problema pe care eu o consider vitală este cea referitoare la condiţiile de viaţă la bordul acestor nave, care pe o mare rea sunt deosebit de grele. Programul de achiziţie a celor patru corvete sperăm noi să se realizeze de la sfărşitul acestui an şi să se termine in 2012. Tot acest orizont de timp il vizăm şi pentru vănătoarele de mine.

• Există vreo şansă ca submarinul "Delfinul" să fie iarăşi operaţional?

Submarinul "Delfinul" il pregătim şi avem mare nevoie de el. Spun acest lucru pentru că 15 ani am lucrat intr-o unitate de vănătoare de submarine şi, atăt timp căt nu ai certitudinea, şi mă refer la cel care vănează submarinul, că ai urmărit sau ai stabilit ca şi contact de hidrolocaţie existenţa unui submarin, nu vei putea să apreciezi situaţia la adevărata valoare. Mediul subacvatic este foarte inşelător din punct de vedere al propagării undelor acustice şi de la o oră la alta se poate schimba. Este important ca oamenii care se vor pregăti pe cele două fregate, pe corvetele aflate in dotare să aibă certitudine că ţinta pe care au urmărit-o este cea reală şi este la fel, foarte important şi in pregătirea hidrometiştilor. Deprinderea aceasta se capătă după foarte multe ore de căutare pe submarine reale. Pe "Delfinul" il veţi vedea in larg, deocamdată il veţi vedea nu scufundăndu-se. Eu sunt optimist din acest punct de vedere şi cred că anul 2009 ne va găsi cu submarinul in funcţiune.

• Cum apreciaţi evoluţia fregatelor britanice intrate in dotarea Forţelor Navale?

Cele două fregate sunt, in momentul de faţă, in faza de evaluare. Regele "Ferdinand" a fost certificată la nivel naţional, cu avizul structurilor de certificare NATO. Urmează ca "Regele Ferdinand" să participe in septembrie la o aplicaţie NATO, ocazie cu care nava va fi afirmată. Afirmarea inseamnă recunoaştere din partea NATO că această navă poate să indeplinească misiuni pe mare. Nivelul de misiuni pe mare pe care le pot indeplini fregatele la acest moment este corespunzător dotării pe care le au. Dorinţa noastră şi unul dintre obiective este de a trece la etapa următoare, de modernizare a acestor fregate. Modernizarea presupune creşterea capabilităţilor de luptă atăt antinavă, căt şi antiaeriană şi antisubmarină. Este foarte important ca şi contractul de suport logistic pe termen lung să fie incheiat. Urmează ca intr-o perioadă destul de scurtă, apreciez eu, să fie şi semnat. Operaţiunile mari care vor fi efectuate la bordul fregatelor işi vor arăta efectul şi la nivelul de operativitate.

Angajamente indeplinite

• Ce obiective v-aţi propus la preluarea funcţiei de şef al Statului Major al Forţelor Navale?

In primul rănd, imi doresc ca această categorie de forţe să fie una modernă, suplă şi să răspundă cerinţelor Romăniei de apărare la mare, in zona de responsabilitate a Mării Negre şi oriunde Romănia are interese maritime. La fel, şi in zona fluvială. Este de asemenea important să reuşim să ne modernizăm, să punem in aplicare acele programe de modernizare, de redotare. Totodată, este foarte important să ne realizăm angajamentele pe care ni le-am asumat faţă de NATO.

Carte de vizită

• S-a născut la Braşov, la 29 iunie 1953
• A absolvit Institutul de Marină "Mircea cel Bătrăn", fiind repartizat
• pe funcţia de comandant serviciu de luptă comunicaţii şi radiotehnică la bordul unei nave antisubmarin.
• In anul 1980 a fost promovat ofiţer cu comunicaţiile in statul major al unităţii, apoi, după un an, a fost numit comandant de navă in aceeaşi unitate
• In 1983 a absolvit Facultatea de Comandă şi Stat Major din Academia Militară. La absolvire a fost numit şef de stat major al unei unităţi de nave dragoare, funcţie pe care a indeplinit-o timp de şase ani. Intre 1989 şi 1990 a activat ca ofiţer in Biroul Operaţii al comandamentului Diviziei 42 Maritime.
• Intre 1990 şi 1994 a indeplinit funcţia de şef de Stat Major al Divizionului 50 Vănătoare Submarine,
• apoi, pentru cinci ani, a fost comandant al Divizionului
• de Fregate. A indeplinit apoi funcţiile de şef de Stat Major al Brigăzii de Nave Antisubmarin şi locţiitor al comandantului Flotilei 2 Maritime
• Intre 2001 şi 2002 a fost şef al Secţiei Doctrină şi Regulamente la Statul Major al Forţelor Navale; intre 2002 şi 2005 a fost comandant al Centrului 39 Scafandri, apoi comandant al Bazei Navale; La 1 iunie 2006 a fost numit comandant al Comandamentului Flotei.
• n La 3 noiembrie 2006 a fost inaintat la gradul de contraamiral de flotilă şi a fost numit şef al Statului Major al Forţelor Navale.