Exclusiv - Romania a declansat batalia avioanelor

Jurnalul National: Care sunt principalele modificari in legea de organizare si functionare a MApN si ce alte legi a propus Armata spre modificare in ultima sedinta a CSAT?

Modificari legislative

Teodor Atanasiu: Noua lege creeaza conditiile pentru eliminarea paralelismelor si suprapunerilor de atributii si structuri, precum si pentru optimizarea structurilor centrale existente, prin reducerea numerica a aparatului central al institutiei. In acest sens, un rol important il va avea transferul unui numar de functii militare catre structurile operative ale Armatei.

Legea stipuleaza ca seful Statului Major General este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de trei ani, cu posibilitatea de prelungire a mandatului cu pana la un an. Seful Statului Major General este numit dintre sefii categoriilor de forte ale Armatei, conform unui ciclu de succedare compus din patru mandate, doua revenind celor proveniti din fortele terestre, iar celelalte doua, celor proveniti din fortele aeriene si, respectiv, navale. Directia Generala de Informatii a Apararii este condusa de un director general, militar, avand functia asimilata cu cea de secretar de stat, fiind numit de catre ministrul Apararii Nationale, cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a tarii. Atributiile specifice de control general si de evaluare a activitatilor desfasurate in Armata sunt preluate, in noua conceptie, de o structura unica, Corpul de Control si Inspectie.

Nu avem calendar de retragere din Irak

Ce perspective sunt pentru 2006-2007 privind mentinerea trupelor romanesti in teatrele de operatii din Irak si Afganistan?

In conformitate cu noile misiuni si prioritati stabilite de NATO, Romania si-a reconfigurat fortele angajate la misiuni in afara teritoriului statului roman, in anul 2006 numarul efectivelor participante in teatrele de operatii crescand (pentru o perioada limitata de patru la sase luni) cu 630 de militari, comparativ cu anul 2005. Militarii romani isi vor continua misiunile peste hotare atat cat va fi nevoie, pana cand fortele de securitate ale tarilor respective vor fi in masura sa preia responsabilitatile care deocamdata revin coalitiilor din care facem si noi parte. Alegerile din Irak au dovedit ca Armata si Politia din aceasta tara, la a caror instruire am contribuit si noi, au inregistrat progrese remarcabile. Am convingerea ca participarea noastra la operatiile din Irak si Afganistan va contribui la imbunatatirea climatului de securitate international, iar beneficiul pentru acest lucru se inregistreaza si in contul poporului roman. In prezent avem peste 1.600 de militari romani in misiuni in Afganistan, Irak.

Pana acum nu este intocmit un calendar al retragerii fortelor, insa, functie de evolutiile din teatrele de operatii si succesul etapelor de tranzitie (Irak, Afganistan), vor fi propuse variante de redimensionare a fortelor participante la misiuni.

Nu vom sanctiona nevinovati

Cum priviti acum scandalul scurgerii de informatii clasificate din MApN? Ce masuri exacte ati dispus? Exista suspecti printre militarii activi? Cum este posibil sa se fi produs scurgerea de informatii? Ati fost de acord cu masura de arestare a jurnalistilor?

Este fara indoiala o problema grava, regretabila, dar care nu caracterizeaza Armata Romaniei in ansamblu. Prima preocupare pe care am avut-o a fost legata de asigurarea protectiei militarilor aflati in misiune. Pentru acesta am incercat sa sa determinam impactul posibil al scurgerilor acestor informatii si cu toate ca am constatat ca documentele aveau ca moment de referinta anul 2003, am dispus sa se ia urgent masuri suplimentare pentru asigurarea sigurantei trupelor noastre din teatre. Totodata am ordonat declansarea unei anchete interne pentru a descoperi imprejurarile in care aceste informatii s-au scurs catre persoane neautorizate si emis un ordin privind sporirea masurilor de protectie a informatiilor clasificate pe timpul executarii misiunilor in afara granitelor nationale.

In ceea ce priveste ultima intrebare, daca eu sunt de acord sau nu cu arestarea jurnalistilor, nu cred ca parerea mea are relevanta. Probabil ca aceasta intrebare ar trebui adresata celor care desfasoara cercetarile in acest caz. In functie de rezultatele si concluziile anchetei interne pe care am declansat-o, vom lua masuri ferme impotriva celor care se vor dovedi a fi vinovati de producerea acestui eveniment, indiferent de structura sau de nivel ierarhic. In acelasi timp insa doresc sa subliniez ca nu vom lua masuri impotriva nici unei persoane nevinovate, doar de dragul de a demonstra ca am luat masuri in acest caz.

Lupta pentru avioane: F-18, F-16, Grippen

In ce stadiu se afla discutiile privind dotarea Fortelor Aeriene cu un nou tip de avion de lupta? Spre ce ne indreptam?

Pe ordinea de zi a celei mai recente sedinte a CSAT a fost inclusa si Conceptia de inzestrare cu sisteme si echipamente majore a Armatei Romaniei in perioada 2006-2025, care acopera inclusiv domeniul aeronavelor militare.

In conditiile actuale, Fortele Aeriene trebuie sa execute misiuni cu un grad ridicat de complexitate si risc, ceea ce impune, ca o necesitate, dotarea cu un avion de lupta multirol, modern, de generatia a 4-a, care sa satisfaca o serie de cerinte. Intre acestea as putea aminti eficacitate maxima in conditiile campului de lupta, flexibilitate in executarea misiunilor cu posibilitatea schimbarii misiunilor in timpul zborului, numar mare de iesiri pe unitatea de timp, perioade reduse de refacere a capacitatii de zbor si lupta, costuri de operare si mentenanta reduse, autonomie mare de zbor, arhitectura deschisa care sa permita modernizari ulterioare, calitati de zbor si manevriere deosebite.

La Statul Major al Fortelor Aeriene au fost prezentate, in cursul anului 2005, oferte din partea mai multor companii producatoare de tehnica militara, spre informare. Companiile care au facut oferte pana in prezent sunt Boeing (SUA) - pentru avionul F-18, Grupul Joint Venture Elbit Systems si Lockheed Martin (Israel/SUA) - pentru avionul F-16, Grippen International (Suedia) - pentru avionul Jas 39 Grippen. In acest moment suntem in faza studiului de piata si nu s-a luat inca nici o decizie pentru alegerea tipului de avion sau companiei producatoare.

BAZE AMERICANE
"Efectivele americane pot fi prezente pe teritoriul tarii noastre in baza tratatelor multilaterale si bilaterale la care Romania este parte. Prezenta efectivelor americane nu este determinata de intrarea in vigoare a "Acordului de acces", document care asigura cadrul legal pentru punerea la dispozitie a unor facilitati, in conditii ce fac obiectul unor negocieri ulterioare. Nu va pot spune cand vor veni trupele americane sau cu ce fel de tehnica, pentru ca acest lucru nu depinde de mine. Va pot spune insa ca partea americana isi va putea stabili un calendar de folosire a facilitatilor in functie de data primirii de catre Statele Unite a notificarii scrise, pe canale diplomatice, din partea Romaniei, prin care aceasta indica indeplinirea procedurilor legale interne privind intrarea in vigoare a Acordului" - Teodor Atanasiu, ministrul Apararii Nationale

PRESEDINTELE VREA VESTE ANTIGLONT MAI USOARE

La sedinta de bilant pe anul 2005 care a avut loc ieri la Ministerul Apararii Nationale, presedintele Traian Basescu a vorbit printre altele despre slaba inzestrare cu unele categorii de tehnica si echipament a militarilor din teatrele de operatiuni din Irak si Afganistan. "In raport cu capacitatea de investitii a Armatei, am constatat unele disfunctionalitati. Am fost de doua ori in Irak si de doua ori in Afganistan. Vesta antiglont e veche si are 16 kilograme, ceea ce produce un disconfort. Avem capacitatea sa producem TAB-uri moderne si utilizam unele vechi de 20 de ani. Prin faimoasele autoturisme de teren ARO trece si o piatra, nu doar un glont. Trebuie sa facem in asa fel incat sa aducem Armata la un nivel corespunzator de dotare", a declarat seful statului. Basescu a vorbit pe limbajul militarului simplu, constient de popularitatea in sondaje a Armatei si de efectele unui astfel de limbaj pentru un politician aflat la putere.