Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe baza problemelor economice actuale, toți politicienii se prefac astăzi că nu înțeleg principiile care au stat la baza legislație, iar diferența dintre rata inflației de anul trecut și cea actuală nu este luată în considerare, deși inflația e de trei ori mai mare decât cea din 2021. Doina Pârcălabu, fosta directoare a Casei Naționale de Pensii, explică, în exclusivitate pentru Jurnalul, cum ar fi trebuit să se modifice legea, pentru a nu fi penalizați pensionarii.
Jurnalul: Ce ar trebui să facă în acest moment Guvernul, pentru a se majora pensiile, de la 1 ianuarie 2023?
Doina Pârcălabu: Dacă discutăm despre majorarea cu 1 ianuarie, este realizabilă, pentru că procedura nu este complicată, din punct de vedere admnistrativ. De fiecare dată când s-a majorat valoarea punctului de pensie, s-a operat în sistemul informatic schimbarea acelui parametru, apoi s-au rulat aplicațiile și s-au acordat banii de îndată. Importantă este decizia: care va fi majorarea punctului de pensie. Dacă discutăm despre actualizarea pensiilor, ca urmare a indicatorilor macroeconomici, acesta era mecanismul cel mai utilizat, majorarea punctului de pensie. Dacă se dorește o intervenție diferențiată, discutăm despre alte reguli decât cele din legea pensiilor.
Jurnalul: Cu ce procent ar trebui să crească, 10% sau 15%, pentru a fi o majorare corectă?
Doina Pârcălabu: În acest moment, avem o lege care spune că pensiile se majorează prin actualizarea valorii punctului de pensie cu 100% inflația și jumătate din creșterea reală a salariului mediu brut pe economie. Aceștia sunt ultimii indicatori cunoscuți ca valori medii anuale, deci noi, în acest moment știm valoarea medie anuală pentru anul 2021, ceea ce înseamnă, strict în temeiul legii, 5,1 inflația medie anuală pe 2021 și încă un procent, pentru că am avut o creștere a salariului mediu brut de două procente, de unde rezultă o majorare cu 6,1%, dar suntem într-o situație atipică față de ceea ce a gândit legiuitorul la nivelul anului 2010, când era un ritm mult mai lent de creștere a inflației. Acum suntem într-o situație de excepție care necesită măsuri de excepție. Mai mult decât atât, s-a prorogat legea 127/2019 și s-au păstrat anumite aspecte din acea lege, dar altele nu s-au pus în aplicare și sunt prorogate, începând cu anul 2023.
Cât ar fi trebuit să fie punctul de pensie, în acest moment, dacă se aplica Legea pensiilor?
Doina Pârcălabu: Plecând de la Legea 127, punctul de pensie ar fi trebuit să fie acum 1.875 de lei (pensia minimă ar trebui să aibă această valoare – n.r.), dar nu mai suntem în acel grafic, pentru că au fost prorogate prevederile privind valoarea punctului de pensie. Pe de altă parte, avem și acele valori ale punctului de pensie care au fost calculate altfel decât pe formula pe care am explicat-o anterior. De aceea nu se poate invoca încălcarea legii, cât timp s-a venit cu niște valori mai mari la relația de recurență față de lege.
Dacă s-ar decide majorarea cu 15% a pensiilor sau chiar mai mult, de la 1 ianuarie, pentru a se actualiza cu rata inflației din acest moment, bugetul ar putea susține aceste creșteri?
Doina Pârcălabu: Discutăm sustenabilitatea în condițiile în care am avea un buget al pensiilor care să fie autonom. Dar ceea ce s-a gândit la nivelul anului 2001, când se dorea ca acest buget să fie de sine stătător și casa Națională de Pensii să fie o instituție autonomă, s-a schimbat imediat după ce a-nceput să se aplice legea. Partea de venituri este în sarcina ANAF. Dacă ar fi încasate în totalitate contribuțiile, s-ar acoperi totalul cheltuielilor, dar noi știm că nu se încasează decât în proporție de 70% și se vine anual cu subvenție de la bugetul statului, pentru a acoperi acel procent lipsă (circa 30% - n.r.).
Ce a condus la colectarea în proporție de numai 70% a banilor din contribuții pentru bugetul de pensii?
Doina Pârcălabu: Statul a vrut să diferențieze veniturile pe care le vor avea românii la bătrânețe, pe mai multe tipuri de acumulări. Pilonul doi de pensii își creează veniturile prin contribuțiile plătite de către asigurați, adică prin diminuarea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale și transferul acelor sume către cele șapte fonduri care administrează conturile individuale. Practic, ceea ce se primește, prin subvenție, de la bugetul de stat, ar fi oarecum comparabil cu ceea ce se transferă pentru pensia privată. Venind acum cu majorarea, aceasta oricum presupune o cotă suplimentară și la Pilonul doi. Trebuie să se calculeze care sunt veniturile estimate pentru anul viitor, realizate din contribuții la bugetul de pensii și care este partea de subvenție, pentru că de fiecare dată când se vorbește despre majorări, se face trimitere la întreaga cheltuială. În acest punct vorbim despre subvenție și cât poate statul să acorde. Statul își constituie politica sa socială.
Ce modificări au generat situația actuală?
Doina Pârcălabu: În 2018, statul și-a schimbat filosofia contribuțiilor și s-a renunțat la cele două componente, a angajatului și a angajatorului, avem acum o singură contribuție de 25%, pusă pe seama asiguratului. Pensionarul nu este vinovat de faptul că statul își schimbă politica și are altă gândire în ceea ce privește măsurile fiscale, de aceea, judecata nu este una simplistă. Acum trebuie să vedem: vrem noi să susținem nivelul de trai al pensionarilor care au activat în altă perioadă. Pensionarul de astăzi a fost solidar cu ceilalți, la momentul respectiv. El poate fi acum penalizat, pentru că statul are probleme economice și financiare? Discutăm despre acest sistem de redistribuire între generații și trebuie să vedem cât vrea statul să redistribuie.
La o inflație de 15%, cât este de fapt în acest moment, de trei ori mai mare decât cea luată în calcul pentru majorare, cât ar trebui să fie creșterea pensiilor, de la 1 ianuarie?
Doina Pârcălabu: 15% este inflația din ultimele luni, o să vedem care va fi inflația medie anuală, iar în acest punct ar trebui să se modifice legea, astfel încât să se ia în calcul inflația prognozată pentru anul în curs. Pensionarii sunt oameni care trăiesc în prezent, la nivelul veniturilor pe care le au. Trebuie să li se asigure aceste venituri la nivelul prețurilor din anul în curs. Acum se vede pregnant această diferență de abordare. Trebuie să vedem și care este creșterea salariului mediu brut. Discutăm de ambii indicatori: inflația, care reflectă nivelul prețurilor, și salariul mediu. Legea 19/2000 avea o prevedere inițială prin care punctul de pensie trebuia să ajungă la 45% din salariul mediu brut. Când discutăm de pensii, trebuie să avem în vedere și faptul că sunt oameni care au pensii foarte mici, calculate la nivelul minim prevăzut de lege, dar avem și oameni care au contribuit 40 de ani, la nivelul peste media pe economie, care au alt nivel de trai pe care și l-au asigurat, deci nu putem veni acum să le spunem că le acordăm un alt tip de majorare, discriminatoriu.
Pensia minimă garantată se calculează separat
Pe lângă pensiile calculate conform principiului contributivității, cu stagiu complet de cotizare, foarte mulți români primesc un supliment pentru a ajunge la valoarea pensiei minime garantate. Aceasta este, de fapt, o indemnizație care să asigure un minimum de venituri pentru subzistență. Sunt foarte mulți beneficiari ai acestei subvenții, proveniți mai ales din numărul foarte mare de români care au cotizat mai puțin decât prevede stagiul minim pentru a obține dreptul la pensie în România, dar au lucrat mulți ani în străinătate și beneficiază de pensia internațională, dar mulți nu îndeplinesc de la început criteriile pentru pensionarea în ambele state. Până când își pot lua pensia și din celelalte țări în care au lucrat, statul român le asigură 1.000 de lei pe lună, pensia minimă, garantată, care se compune din dreptul la pensie din românia, calculat în funcție de contribuțiile plătite, și o diferență plătită de la bugetul de asigurări. Această indemnizație nu va avea același tip de calcul, de la 1 ianuarie, fiind stabilită direct, printr-o decizie a Guvernului, fără a avea legătură cu celelalte calcule.
