Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plămânul este un organ decisiv, în el se face trecerea oxigenului din aerul respirat în sânge. De aceea, e nevoie ca plămânii să ofere o suprafaţă mare pentru acest transfer. Plămânul este ca un burete, în el se află o mulţime de săculeţi, alveolele, unde transferul de oxigen se face pe o suprafaţă mare. Interviu cu conferenţiar doctor Irina Strâmbu, şef secţie Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”
Florin Condurăţeanu: Doamnă doctor Irina Strâmbu, sunteţi şefa secţiei COVID, ce stricăciuni produce blestematul de virus în plămâni, acolo unde atacă violent ?
Dr. Irina Strâmbu: COVID provoacă o dublă pneumonie la ambii plămâni, aceştia se văd la radiografie ca pete albe. Este o dublă pneumonie mai gravă decât cea produsă de o gripă sezonieră, de o răceală. Virusul SARS-CoV-2 atacă mucoasa acestor alveole pulmonare, produce perforaţii în această mucoasă şi se deteriorează capacitatea respiratorie.
F.C.: Când, într-o pneuomonie, se trece la antibiotice?
Dr. I. Strâmbu: Nu orice febră, orice tuse înseamnă că e vorba de o pneumonie. În pneumonie temperatura e mare, apar junghiuri, dureri în spate, tuse puternică, deteriorarea stării generale. În răceli, gripe, vinovaţi sunt viruşii, care nu sunt atacaţi de antibiotice. Când intervin însă microbii, e vorba de o suprainfecţie, şi ei sunt trataţi cu antibiotice. Trecerea la antibiotice imediat, atunci când o febră, o tuse se instalează – terapie decisă de bolnavi – este o eroare. Din această utilizare excesivă a antibioticelor, microbii au căpătat rezistenţă la ele.
F.C.: Mai explicaţii odată boala BPOC. Poporul îi zice bronşită cronică, bronşită cronică obstructivă, dar BPOC este denumirea care include şi necazul spargerii săculeţilor-alveole - se transformă în găuri mari, care nu mai asigură suficientă suprafaţă de schimb pentru oxigen.
Dr. I. Strâmbu: Pe lângă suferinţele îngustării bronhiilor, prea multe secreţii, se sparg şi alveolele, rezultând emfizem pulmonar, aşa că este diminuată capacitatea respiratorie. BPOC este o boală cronică, care poate fi ţinută în frâu: se stopează deteriorarea capacităţii respiratorii. Imediat trebuie oprit fumatul, se trece la îmbogăţirea cu oxigen, se utilizează bronhodilatatoare şi se recomandă multă mişcare. Din cauza scăderii capacităţii respiratorii, bolnavii obosesc la efort şi evită să se mişte – greşit! Se topesc şi muşchii toracici care ajutau plămânii să acţioneze.
F.C.: Bolnavii de astm se mai panichează când li se prescriu cele două spray-uri, cred că ele înseamnă ultima fază a bolii?
Dr. I. Strâmbu: A mai scăzut teama, au înţeles că în astm se foloseşte un spray antiinflamator, care acţionează asupra cauzelor bolii, se foloseşte zilnic. Al doilea spray bronhodilatator se utilizează când apare criza de astm, cu senzaţia de sufocare, de lipsă de aer. Acum s-a modernizat tratamentul, soluţia include efectul celor două spray-uri cumulate. Se trece la medicamente biologice, la prafuri o dată pe zi, cu anticorpi monoclonali.
Astmul este de natură alergică în 90% din cazuri. Bine tratat, permite ca suferinzii să meargă la facultate, să aibă un serviciu normal. Unii astmatici câştigă şi probe de alergare.
