Jurnalul National: Cum s-a ajuns la solicitarea fara precedent catre Curtea Constitutionala?

Viorica Costiniu: Demersul nostru s-a formulat la 22 februarie catre presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Fata de atitudinea domniei sale, destul de evaziva, am inteles ca are nevoie de un suport, asa ca am promis ca la fiecare sedinta a CSM sa depunem o astfel de solicitare. Pana cand seful Consiliului se va lamuri ca aceasta este vointa corpului magistratilor. Daca n-ar fi existat un raport de subsidiaritate a CSM fata de celelalte doua puteri ale statului, Executiv si Legislativ, probabil ca ne-am fi rezumat la rezolvarea problemei strict la nivelul Consiliului. Apoi, lucrurile s-ar fi lamurit de pe acelasi nivel intre puterile statului. Insa CSM nu are inca acea autoritate care sa infranga eventuale bariere de comunicare cu celelalte puteri. De aceea a luat amploare aceasta actiune a noastra, pentru ca nu a mai ramas decat Curtea Constitutionala.

Ce sperati de la hotararea Curtii Constitutionale?

Sa reaminteasca tuturor puterilor ca fiecare trebuie sa isi indeplineasca sarcinile potrivit legii si ca raporturile dintre puterea judecatoreasca si celelalte doua, asmutite impotriva Justitiei, trebuie sa revina la normalitate. Justitia trebuie sa se faca in sala de sedinta, politicienii sa se ocupe de legi valoroase, transparente si clare, Guvernul sa asigure conditiile de functionare a Justitiei. De aceea vom continua strangerea de semnaturi. Am invederat ca atat Guvernul, cat si Presedintia au adus, prin cei care ocupa aceste functii, prejudicii grave Justitiei. Au inteles sa puncteze anumite aspecte, intitulate opinii, dar care au reverberat ca o presiune in actul de justitie. Pe de o parte, toti politicienii aclama independenta Justitiei, iar pe de alta parte, se critica masuri luate in timpul proceselor, cand inca nu s-a pronuntat o hotarare definitiva. Politicienii trebuie sa inteleaga faptul ca aceste mesaje dau un semn negativ justitiabilului. Dupa astfel de reactii, in salile de sedinta asistam la niste spectacole inadmisibile.

Urmari ale declaratiilor impotriva judecatorilor

Aveti exemple? Ce au patit colegi de-ai dumneavoastra in instanta dupa astfel de declaratii?

Au fost situatii cand, in sala de judecata, cercetatii au avut o atitudine incalificabila fata de instanta. De genul, citez: "Tu ma judeci?! Tu, care esti o proasta, o corupta?! Pai ministrul vostru si presedintele spun ca sunteti corupti! Hai, da-mi hotararea, ca trebuie sa ma duc la CEDO!". Aproape ca judecata noastra devine o formalitate. Sau: "Eu nu vin sa-mi pierd timpul aici, ca ma duc la Haga!". V-am spus desigur lucruri ce pot fi puse pe hartie. Dar ceea ce se aude in instantele noastre este cu mult sub gradul de suportabilitate. Iar judecatorului i-a fost luat orice instrument legal de protectie a institutiei si a sa cata vreme, de exemplu, ultrajul a fost abrogat. Magistratul asista la gesturi obscene, suburbane, la invective.

In ultimul timp, in cazuri importante, judecatorii s-au abtinut pe rand, creand impresia ca ar vrea sa scape de un dosar. Este si aceasta o consecinta a unor afirmatii politice?

Si judecatorul este om. Hatisul legislativ si multe alte lipsuri ale sistemului iti dau o permanenta stare de veghe, o tensiune de a nu gresi. Atunci cand se invoca o abtinere care nu se regaseste in textul legii se poate crea sentimentul ca, fata de tam-tamul general legat de unele cauze, fata de programul national tele-Justitia, poate sa existe si o stare de inhibitie. Poti sa ai sentimentul atunci ca sunt presiuni mult prea insistente si punctuale si sa preferi aceasta modalitate. De cele mai multe ori, aceste cereri sunt insa respinse. Dar pentru protectia judecatorilor exista norme europene pe care nu le cunosc politicienii nostri si probabil nici ministrul Justitiei. Ele obliga autoritatile statului sa creeze justitiei un climat de aflare a adevarului intr-o maniera care sa nu afecteze personalitatea celor care judeca. Trebuie sa fie clar ca justitia romana nu judeca la comanda, in vrac si nici sub termene sau conditie! Se intampla uneori ca instanta sa nu confirme ceea ce i s-a cerut de la nivel prezidential. Adica, rechizitoriile sau cererile procurorilor, ca stie dumnealui ca sunt bune. Noi nu putem face rabat de la egalitatea in fata legii si de la prezumtia de nevinovatie.

Dreptatea fiecaruia si cererile de interventie

Ce i-a jignit cel mai mult pe judecatori din afirmatiile presedintelui Basescu?

Ne este teribil de greu sa acceptam calificative de corupti si mai ales motivarea data de presedinte. Daca iti vin 12.000 de sesizari cu privire la probleme legate de justitie si chiar de coruptie nu poti, cred eu ca este de bun-simt, sa faci vorbire de ele cata vreme nu vii sa spui ca dintre ele doar cinci-zece s-au dovedit a fi intr-adevar reale. De altfel, am aflat zilele acestea ca peste 80% dintre sesizari sunt cereri de interventii in dosare. Vine unul si se plange ca nu i s-a admis o proba si zice: "Va rog, interveniti dumneavoastra sa imi accepte proba!". Fiecare vine cu dreptatea lui.

Ce alte probleme mai are judecatorul roman din partea politicului?

Numeroasele modificari legislative. Ultima decizie a CEDO, de la 1 decembrie, spunea clar ca practica unitara inseamna legislatie unitara. De exemplu, legile reformei in justitie, dupa ce au fost date publicitatii in iulie, in septembrie s-a cerut modificarea lor prin asumarea raspunderii guvernamentale. Judecatorului trebuie sa ii dai legi bune, stabile si conditii in care sa functioneze normal. Inca suntem dependenti de Executiv in privinta administrarii justitiei. Nici macar ministrul Macovei, care, atunci cand era in societatea civila, sustinea independenta, n-a vrut sa o reglementeze. Sigur, scaunul ministerial mai schimba din mentalitate. Sunt "n" termene nerespectate de Ministerul Justitiei in aceasta privinta. Informatizarea este in faza de viitoare realizare, Legea de organizare si functionare a Parchetelor daca o aveam acum nu se mai nasteau problemele cu DNA. Ea avea termen in decembrie 2005. Din 2004 pana acum, Codul de Procedura Penala s-a modificat de patru ori. Legea 78/2000, privind coruptia, de cinci-sase ori, chiar si pe competente. Si s-a ajuns la fenomenul "du dosarul, adu dosarul!". Ma intreb cum pot politicienii sa spuna lucruri atat de grave despre Justitie, cand ei insisi nu si-au indeplinit obligatiile fata de ea.

Presedinte inconstant si sperante de independenta

Cum catalogati atitudinea presedintelui Basescu fata de justitie?

Inconstanta. O data se ia de ministrul Nicolaescu, pentru ca n-a respectat o hotarare judecatoreasca. Si spune un principiu sanatos: "O hotarare buna, proasta este ca o lege. Trebuie sa o respecti". Ulterior insa s-a ajuns la: "Cine a dat hotararile? Sunt proaste! Tara plateste daune ca urmare a practicii CEDO". Un alt exemplu: i-a criticat pe politisti, apoi i-a laudat. A venit apoi randul procurorilor si, in final, s-au descoperit coruptii Romaniei: judecatorii. Alta inconsecventa: spunea domnia sa ca justitia nu functioneaza. Doamne, Dumnezeule! Dar, atunci, cele doua milioane de cauze solutionate in 2005 cine le-a instrumentat?

Care este mesajul dumneavoastra ca judecator catre colegii magistrati si catre celelalte doua puteri?

Colegilor mei le doresc sa razbeasca in continuare in aceste conditii in care suntem obligati sa functionam, pentru ca, daca au vocatie, trebuie sa o faca. Sa aiba puterea sa anihileze toate aceste stari, presiuni care vin din mediul politic, mediatic, al societatii civile. Sa ramana judecatorul care hotaraste soarta omului numai pe baza probelor dintre copertele dosarului. In ceea ce le priveste pe celelalte doua puteri ale statului, mi-as dori ca pana la terminarea carierei mele profesionale sa am sansa sa vad sistemul judiciar functional si recunoscut ca putere judecatoreasca mental, nu numai la nivel de declaratie politica. As vrea sa pot vedea legi care sa ajute, nu sa incurce itele, si o Justitie cu adevarat independenta.